2ra-1627/20 — cu privire la constatarea vinovatiei piritului in producerea accidentului de munca, incasarea indemnizatiei unice pentru deces in accident de munca, repararea prejudiciului

2ra-1627/20 — cu privire la constatarea vinovatiei piritului in producerea accidentului de munca, incasarea indemnizatiei unice pentru deces in accident de munca, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1627/20

ÎNCHEIERE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând cererea Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de

avocatul Serghei Bucataru cu privire la amânarea examinării chestiunii privind

admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”,

reprezentată de avocatul Serghei Bucataru împotriva deciziei din 19 mai 2020 a

Curții de Apel Chișinău

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Maximciuc,

Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei

Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva Întreprinderii de Stat

„Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea

accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de

muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

constată:

La 24 iulie 2018, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina

Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, reprezentați de avocatul

Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta

Moldovei”, intervenient accesoriu Svetlana Balchivschi cu privire la constatarea

vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației

unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea

întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 24 octombrie 2018, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de

avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva

ÎS „Poșta Moldovei”, intervenienți accesorii Svetlana Balchivschi, Agenția

Proprietății Publice cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea

accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației unice pentru

deces în accident de muncă, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor

de judecată.

1

Prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

au fost conexate într-un singur proces cauza civilă nr. 2-2668/18 (12-2-71082-

30102018), la acțiunea înaintată de Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac cu cauza

civilă nr. 2-1940/18 (12-2-50949-27072018) la acțiunea înaintată Alexandr

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc

și Alina Ignatiuc, cu atribuirea cauzei civile a unui numărul unic nr. 2-1940/18 (12-

2-50949-27072018).

Prin încheierea protocolară din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea

reclamanților Tamara Chiaburu, soția șoferului Boris Chiaburu.

Prin hotărârea din 15 august 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandru

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX suma de

1 587 442,08 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul copilului XXXXX,

născut la XXXXX suma de 1 435,80 de lei lunar cu titlu de prejudiciu pentru

pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitat începând cu 26 ianuarie 2018 și

până la atingerea majoratului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Vitali Ignatiuc și

Alina Ignatiuc suma de 1 364 865,84 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru

decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Ivan Andrușceac și

Elena Andrușceac suma de 1 611 879,36 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru

decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandr

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali

Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 100 000 de

lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în bugetul de stat suma de 50 000

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc,

XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac,

reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de ÎS „Poșta

Moldovei” și menținută hotărârea primei instanțe.

La 17 august 2020, ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei

Bucataru a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

La 14 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac și

Elena Andrușceac au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”,

solicitând respingerea recursului.

2

La 11 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Svetlana

Balchivscaia a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea la

rejudecare a cauzei în Curtea de Apel Chișinău.

La 13 noiembrie 2020, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc,

Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitalii Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac,

Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus referință la

recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând restituirea recursului ca fiind

depus tardiv sau declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs.

La 16 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac a

depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea

recursului.

La 24 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, ÎS „Poșta

Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a depus cerere cu privire la

amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de

ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, în vederea

prezentării unui supliment la cererea de recurs depusă.

Studiind temeiul cererii de amânare, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție cu referire la art. 208 CPC,

consideră cererea ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru

cu privire la amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului ca

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

În acest sens, se va nota că pe lângă faptul că legislația procesuală nu prevede

depunerea unui recurs suplimentar, ÎS „Poșta Moldovei” a avut la dispoziție

suficient timp pentru a-și concretiza cererea de recurs, în situația în care, copia

deciziei motivată din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de

întreprindere la data de 23 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice (f. d. 79

vol. IV) și de avocatul Serghei Bucataru la data de 30 iulie 2020, ce se confirmă prin

mențiunea ultimului (f. d. 79 vol. IV), iar cererea de recurs de către ÎS „Poșta

Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a fost depusă încă la data de

17 august 2020 (f. d. 90-103 vol. IV).

În conformitate cu art. 208, art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de

avocatul Serghei Bucataru cu privire la amânarea examinării chestiunii privind

admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”,

reprezentată de avocatul Serghei Bucataru împotriva deciziei din 19 mai 2020 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX,

Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva

Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului

3

în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în

accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

4

Dosarul nr. 2ra-1627/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Malîi, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Maximciuc,

Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei

Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva Întreprinderii de Stat

„Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea

accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de

muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina

Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena

Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea din 15 august 2019

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 24 iulie 2018, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina

Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, reprezentați de avocatul

Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta

Moldovei”, intervenient accesoriu Svetlana Balchivschi cu privire la constatarea

vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației

unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea

întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 26 ianuarie 2018, s-a produs accidentul

rutier care a fost calificat ca accident de muncă în urmă căruia au decedat patru

persoane-angajați ai ÎS „Poșta Moldovei”, printre care și Alexandr Maximciuc, fiul

5

lui Alexandr Maximciuc și a Valentinei Maximciuc, soțul Anghelinei Maximciuc și

tatăl copilului XXXXX, la fel a decedat și Denis Ignatiuc fiul lui Vitali Ignatiuc și a

Alinei Ignatiuc.

Potrivit proceselor-verbale de cercetare a accidentului de muncă mortal

nr. ISM-2018-PVA-22/2 pe cazul de deces a lui Alexandr Maximciuc și nr. ISM-

2018-PVA-22/1 pe cazul de deces lui Denis Ignatiuc a fost decis că evenimentul face

parte din categoria accidentelor de muncă.

Astfel, Inspectoratul Muncii a constatat că decedatul Alexandr Maximciuc a

fost angajat la muncă prin contractul individual de muncă din 30 noiembrie 2015

nr. 63/15 în funcție de inginer-electronist, la data producerii accidentului,

26 ianuarie 2018 se afla în automobilul condus de un alt salariat al ÎS „Poșta

Moldovei”, șoferul Boris Chiaburu, deplasându-se în secțiile poștale din r-nul

Rîșcani pentru a efectua controlul asupra funcționării corecte a programelor de

calculator și tehnicii de calcul.

Acest control urma să aibă loc în perioada 22 ianuarie 2018 - 31 ianuarie 2018,

sarcină pusă prin ordinul angajatorului nr. 3 din 22 ianuarie 2018.

Decedatul Denis Ignatiuc se afla în acel automobil pentru executarea atribuției

sale nemijlocite de serviciu, fiind angajat la muncă în funcție de poștaș de însoțire la

25 mai 2015.

Au relatat că accidentul s-a produs aproximativ la ora 09:30 la 26 ianuarie

2018 în apropiere de o curbă acoperită cu asfalt cu lățimea de 7,3 pe traseu G17 și

M5, la acea cotitură automobilul de model Vaz a derapat ieșind pe contrasens și

lovindu-se cu un alt camion.

Conform raportului de expertiză tehnică a autoturismului Vaz, în care se aflau

decedații, a fost constatat că automobilul dat pe timp de iarnă, contrar

Regulamentului de circulație rutieră, în față avea anvelope de vară, profilul

anvelopei era sub nivelul admisibil și însăși automobilul era afectat de acțiunea de

coroziune metalică din cauza vechimii sale de exploatare.

Totodată, prin procesul-verbal menționat a mai fost constatat faptul că

automobilul Vaz 21074 cu n/î XXXXX, cât și șoferul Boris Chiaburu au fost admiși

în acea zi pe rută de către directorul interimar Svetlana Balchivschi cu abateri de la

Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere de către

întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din

9 decembrie 1999 emis de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și anume

pct. 3.3.3 și pct. 4.3.

Au comunicat că potrivit explicațiilor date de directorul interimar Svetlana

Balchivschi în fața Inspectorului de Muncă, persoanele cu funcții de răspundere ale

întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general în

unitate lipsesc.

Prin procesul-verbal de cercetare a accidentelor de muncă a fost constatat că

însăși directorul interimar Svetlana Balchivschi, numită în funcția respectivă la

16 ianuarie 2018, a fost admisă de către ÎS „Poșta Moldovei” la muncă fără a fi

instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, contrar

prevederilor art. 17 alin. 7 din Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

6

Astfel, au considerat că prin atitudinea angajatorului neserioasă față de

regulile de securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă, or automobilul

echipat cu anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat și a ieșit pe contrasens, fiind

tamponat de un camion.

Având în vedere prevederile art. 18 alin (2) din Legea nr. 186 din 2008 și

pct. 18 și 20 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizații

și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul

angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale aprobat

prin Hotărârera Guvernului nr. 513 din 1993, au indicat că au formulat o cerere

prealabilă în adresa ÎS „Poșta Moldovei” referitor la achitarea plăților prevăzute de

lege.

La 18 iunie 2018, pârâtul a recepționat cererile prealabile și prin răspunsul din

10 iulie 2018, a comunicat că datorită faptului că nu sunt concluziile organelor

competente referitor la accidentul din 26 ianuarie 2018 este imposibilă examinarea

cererii respective.

Au invocat dezacordul cu o astfel de abordare din partea ÎS „Poșta Moldovei”,

deoarece unica autoritate competentă de a cerceta accidentele de muncă grave și

mortale și-a dat concluziile sale prin ancheta făcută și finisată cu procesele-verbale

de cercetare a accidentelor de muncă.

Iar referitor la dosarul penal au considerat că nu pot aștepta deciziile penale

irevocabile în proces penal, or asemenea dosare durează aproximativ 4-6 ani până la

finisarea cazului în toate cele trei instanțe.

Astfel, au precizat că potrivit extrasului din contul salarial al decedatului

Alexandr Maximciuc, acesta avea lucrate 24 luni la ÎS „Poșta Moldovei” și tot în

această perioadă lucra prin cumul la SRL „Chitalexplus”, prin urmare, suma

indemnizației unice pentru deces în accidentul de muncă constituie 1 713 722,52 de

lei (118 187,85 de lei / 24 luni = 4924,49 de lei (salariu mediu lunar) * 12 =

59 093,88 (salariu mediu anual) * 29 (ani netrăiți până la vârsta de 62 ani).

Cu privire la indemnizația unică pentru deces în accident de muncă a lui Denis

Ignatiuc, au menționat că suma indemnizației unice pentru deces în accidentul de

muncă este de 1 364 865,84 de lei (69 993,35 de lei / 24 (perioada de decontare

potrivit pct. 9 din Regulament) = 2 916,38 de lei (salariu mediu lunar) * 12 =

34 996,56 de lei (salariu mediu anual) * 39 (ani netrăiți până la vârsta de 62 ani).

Cu privire la pretenția privind repararea lunară a prejudiciului pentru pierderea

întreținătorului până la vârsta de 18 ani sau 23 ani a copilului decedatului Alexandr

Maximciuc, reieșind din prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 186 din 2008 și

art. 1419 alin. (2) Cod civil, potrivit datelor statistice din RM, minimum de existență

pentru copiii ce locuiesc în sate pe anul 2017 a constituit în medie 1 690,30 de lei

lunar, iar pentru femei apte de muncă ce locuiesc în sate în medie 1 701,40 de lei, au

subliniat că, deoarece atât copilul de care era la întreținerea decedatului, cât și soția

care are la moment la îngrijire copilul minor comun cu decedatul și-au pierdut

întreținătorul, este echitabilă repararea lunară pentru pierderea întreținătorului din

luna decesului până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 23 ani dacă copilul își

7

va continua studiile într-o instituție de învățământ la secția zi a câte 1 690,30 de lei

lunar.

Iar pentru soția decedatului care are în îngrijire copilul decedatului până la

vârsta de 14 ani, în conformitate cu art. 1419 alin. (2) lit. e) Cod civil, urmează a-i

fi reparat prejudiciu prin achitarea lunară a sumei de 1 701,40 de lei din luna

decesului până la data când copilul minor al decedatului va împlini vârsta de 14 ani.

Au accentuat că dreptul la compensarea bănească a prejudiciului moral îl au

nu numai persoanele prejudiciate direct, ci și persoanele apropiate acesteia.

Este posibil de a acorda despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral afectiv

cauzat terțelor persoane apropiate persoanei vătămate, legate de aceasta printr-o

relație afectivă, familială.

Au menționat că din cauza atitudinii iresponsabile a pârâtului față de

securitatea muncii la întreprindere a decedat una dintre cele mai apropiate persoane

ale lor și cele mai importante, or decesul ambilor a creat grave suferințe psihice și

fizice din cauza stresului continuu la care au fost supuși și care cu greu va fi uitat,

deoarece ambii decedați aveau un comportament familial exemplar, nu duceau un

mod de viață amoral, antisocial, multe așteptări au fost puse de către ei raportate la

cei decedați.

Au remarcat că nu poate fi negată existența prejudiciilor psihice rezultate din

afecțiunea pe care o aveau ei față de fiul, soțul și tatăl, situație care au solicitat să fie

reparată printr-o compensație bănească încasată de la pârât în sumă de 100 000 de

lei pentru fiecare reclamant, în total suma de 600 000 de lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 CPC, Legii nr. 186 din

2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, Regulamentului cu privire la plata de

către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea

capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau

unei afecțiuni profesionale, art.14, 1418, 1419 Cod civil.

Au solicitat constatarea vinovăției civil-delictuale a pârâtului în producerea

accidentului de muncă suferit de Alexandr Maximciuc și Denis Ignatiuc, încasarea

din contul pârâtului în beneficiul reclamanților Alexandr Maximciuc, Valentina

Maximciuc, Anghelina Maximciuc și XXXXX a indemnizației unice pentru decesul

lui Alexandr Maximciuc în accidentul de muncă în sumă de 1 713 722,52 de lei,

repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului prin compensarea lunară din

contul pârâtului în contul reclamantului XXXXX fiul decedatului a sumei de

1 690,30 de lei sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului

întreținătorului ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 18 ani sau până la vârsta

de 23 de ani dacă XXXXX își va continua studiile în instituții de învățământ secția

zi, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului prin compensarea lunară

din contul pârâtului în contul reclamantei Anghelina Maximciuc soția decedatului a

sumei de 1 701,40 de lei sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului

întreținătorului ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 14 ani a copilului

decedatului, XXXXX, încasarea din contul pârâtului în contul reclamanților Vitali

Ignatiuc și Alina Ignatiuc a indemnizației unice pentru decesul lui Denis Ignatiuc în

accidentul de muncă în sumă de 1 364 865,84 de lei, repararea prejudiciului moral

8

cu o compensație încasată din contul pârâtului în contul fiecărui reclamant a câte

100 000 de lei în total a sumei de 600 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

La 24 octombrie 2018, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de

avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva

ÎS „Poșta Moldovei”, intervenienți accesorii Svetlana Balchivschi, Agenția

Proprietății Publice cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea

accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației unice pentru

deces în accident de muncă, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunea au invocat că la 26 ianuarie 2018 s-a produs accidentul

rutier care a fost calificat și ca accident de muncă în urmă căruia au decedat patru

persoane-angajați ai ÎS „Poșta Moldovei”, printre care și fiul lor Andrei Andrușceac.

Conform procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal

nr. ISM2018-PVA-22/3 pe cazul de deces a lui Andrei Andrușceac a fost decis că

evenimentul face parte din categoria accidentelor de muncă.

Potrivit celor constatate de Inspectoratul Muncii prin procesul-verbal de

cercetare a accidentului de muncă, decedatul Andrei Andrușceac a fost primit la

muncă prin contractul individual de muncă din 3 noiembrie 2008 nr. 85/08 în calitate

de specialist operațiuni poștale, la data producerii accidentului, 26 ianuarie 2018 se

afla în automobilul condus de un alt salariat al pârâtului, șoferul Boris Chiaburu, cu

ocazia sarcinii emise prin ordinul nr. 1-d din 25 ianuarie 2018.

Au comunicat că potrivit raportului de expertiză tehnică a autoturismului Vaz

în care se aflau decedații, a fost constatat că automobilul dat pe timp de iarnă, contrar

Regulamentului de circulație rutieră, în față avea anvelope de vară, profilul

anvelopei era sub nivelul admisibil și însăși automobilul era afectat de acțiunea de

coroziune metalică datorită vechimii sale de exploatare.

Prin procesul-verbal menționat a mai fost constata faptul că automobilul Vaz

21074 cu n/î XXXXX, cât și șoferul Boris Chiaburu au fost admiși în acea zi pe rută

de către directorul interimar Svetlana Balchivschi cu abateri de la Regulamentul cu

privire la asigurarea securității circulației rutiere de către întreprinderi ce efectuează

transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din 9 decembrie 1999 emis de Ministerul

Transporturilor și Comunicațiilor și anume pct. 3.3.3 și pct. 3.4.

Au precizat că potrivit explicațiilor date de directorul interimar Svetlana

Balchivschi în fața Inspectorului de Muncă persoanele cu funcții de răspundere ale

întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general în

unitate lipsesc, la fel și medic ce ar putea controla starea de sănătatea a șoferilor și

nu în ultimul rând, prin procesul-verbal de cercetare a accidentelor de muncă a fost

constatat că însăși directorul interimar Svetlana Balchivschi numită în funcția

respectivă la 16 ianuarie 2018 a fost admisă de către pârât la muncă fără a fi instruită

corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, contrar prevederilor

art. 17 alin. (7) din Legea nr. 186 din anul 2008 privind securitatea și sănătatea în

muncă.

Astfel, au remarcat că prin atitudinea angajatorului neserioasă față de regulile

de securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă, or automobilul echipat cu

9

anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat și a ieșit pe contrasens unde a fost

tamponat de un camion.

La 7 septembrie 2018, Procuratura raionului Rîșcani prin ordonanță l-a pus

sub învinuire pe decedatul șofer Boris Chiaburu, salariat al ÎS „Poșta Moldovei”,

pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (5) Cod penal.

Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Rîșcani din 16 mai 2018, le-a fost

comunicat despre deschiderea cauzei penale nr. 2018300026 conform semnelor de

infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal.

Prin ordonanța din 10 august 2018, le-a fost comunicat că celălalt șofer al

autocamionului, Mihail Adochiții a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța

din 26 aprilie 2018 pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

În corespundere cu art. 1403 alin. (1) Cod civil, au precizat că legea prevede

clar că vinovăția angajatorului pentru faptele prepușilor săi în funcțiile ce li s-au

acordat, inclusiv însăși a angajatorului persoană juridică care nu a instruit la angajare

pe directorul oficiului poștal Rîșcani, Svetlana Balchivschi despre obligațiile ce îi

revin ei ca și conducător al unității prin ce au încălcat prevederile art. 17 alin. (7) din

Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, la întreprindere lipsește persoana

responsabilă de starea autoturismelor prin ce a fost încălcat pct. 4.3 din

Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere de către

întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din

9 decembrie 1999 emis de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, lipsește

persoana responsabilă ce trebuie să asigure controlul stării sănătății șoferilor a

autoturismelor, prin ce a fost încălcat pct. 3.3.3 din Regulament.

Au relatat că la 3 septembrie 2018, ÎS „Poșta Moldovei” a recepționat cererea

prealabilă, la care a răspuns că la moment nu poate să se expună referitor cererii

prealabile, deoarece încă niciun organ competent nu s-a pronunțat asupra vinovăției

persoanelor la producerea accidentului.

Au menționat reclamanții că nu sunt de acord cu asemenea poziție, or există

probe și circumstanțe care demonstrează vinovăția pârâtului în producerea

accidentului de muncă, deoarece unica autoritate competentă de a cerceta

accidentele de muncă grave și mortale și-a dat concluziile sale prin ancheta făcută și

finisată cu procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă.

Au susținut că nicio normă nu interzice adresarea în ordinea acțiunii civile

pentru tragerea la răspundere delictuală a angajatorului persoană juridică și cauza

penală va putea fi desfășurată în paralel unde se va decide răspunderea penală a

persoanelor fizice salariate ale pârâtului.

La fel, au comunicat că potrivit extrasului din cont, Andrei Andrușceac a

început lucrul la ÎS „Poșta Moldovei” din 1 iunie 2015.

Astfel, efectuând un calcul potrivit pct. 9 din Regulamentul aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 513 din anul 1993, suma indemnizației unice constituie

1 611 882,72 de lei, având în considerație că salariu anual al decedatului constituie

57 567,24 de lei * 28 ani netrăiți până la vârsta de pensionare.

Au subliniat reclamanții că din cauza atitudinii iresponsabile a pârâtului față

de securitatea muncii la întreprindere a decedat una dintre cele mai apropiate

10

persoane ale lor și cele mai importante, or decesul fiului lor le-a creat grave suferințe

psihice și fizice din cauza stresului continuu la care au fost supuși și care cu greu va

fi uitat, deoarece decedatul aveau un comportament familial exemplar, nu ducea un

mod de viață amoral, antisocial, multe așteptări au fost puse de către ei raportate la

fiul său, inclusiv și ajutor din partea fiului în perioada vârstei înaintate a lor.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 CPC, Legii nr. 186 din

2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, Regulamentului cu privire la plata de

către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea

capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau

unei afecțiuni profesionale, art. 14, 1418, 1419 Cod civil.

Au solicitat constatarea vinovăției civil-delictuale a pârâtului în producerea

accidentului de muncă suferit de Andrei Andrușceac, încasarea din contul pârâtului

în beneficiul lor a indemnizației unice pentru decesul lui Andrei Andrușceac în

accidentul de muncă în sumă de 1 611 882,72 de lei, repararea prejudiciului moral a

câte 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

au fost conexate într-un singur proces cauza civilă nr. 2-2668/18 (12-2-71082-

30102018), la acțiunea înaintată de Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac cu cauza

civilă nr. 2-1940/18 (12-2-50949-27072018) la acțiunea înaintată Alexandr

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc

și Alina Ignatiuc, cu atribuirea cauzei civile a unui numărul unic nr. 2-1940/18 (12-

2-50949-27072018).

Prin încheierea protocolară din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea

reclamanților Tamara Chiaburu, soția șoferului Boris Chiaburu.

Prin hotărârea din 15 august 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandru

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX suma de

1 587 442,08 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul copilului XXXXX,

născut la XXXXX suma de 1 435,80 de lei lunar cu titlu de prejudiciu pentru

pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitat începând cu 26 ianuarie 2018 și

până la atingerea majoratului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Vitali Ignatiuc și

Alina Ignatiuc suma de 1 364 865,84 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru

decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Ivan Andrușceac și

Elena Andrușceac suma de 1 611 879,36 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru

decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandr

Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali

Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 100 000 de

lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

11

În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în bugetul de stat suma de 50 000

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc,

XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac,

reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de ÎS „Poșta

Moldovei” și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierrhic inferioare

au constatat că accidentul a avut loc în perioada de acțiune a contractului de muncă

și nemijlocit în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, or Alexandr Maximciuc,

Denis Ignatiuc, Andrei Andrușceac și Boris Chiaburu, la momentul producerii

accidentului rutier din 26 ianuarie 2018 erau angajați în cadrul Centrului de Poștă

Rîșcani Filiala ÎS „Poșta Moldovei”, prin urmare, accidentul a avut loc în perioada

de acțiune a contractului de muncă și nemijlocit în timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu.

Instanțele de judecată ierahic inferioare au stabilit că ÎS „Poșta Moldovei” nu

și-a exercitat integral obligația stabilită de lege de a asigura securitatea salariatului

la locul de muncă, or aceasta reprezintă o responsabilitate proprie calității sale de

angajator și obligatorie în contextul respectării legislației în vigoare care

reglementează desfășurarea activității sale.

Prima instanță și instanța de apel au precizat că răspunderea pentru producerea

accidentului rutier nu poate fi pusă în sarcina angajatorului, însă, acest fapt nu

exclude și angajarea răspunderii angajatorului pentru neasigurarea unui loc de

muncă sigur, dat fiind că angajatorul urmează a fi sancționat pentru faptul că nu a

asigurat în modul corespunzător securitatea condițiilor de muncă în care activau

defuncții.

Astfel, angajatorul ÎS „Poșta Moldovei” este responsabil de producerea

accidentului de muncă, care s-a soldat cu decesul salariaților Alexandru Maximciuc,

Andrei Andrușceac și Denis Ignatiuc și urmează să repare prejudiciul cauzat prin

acțiunile și inacțiunile sale.

La 17 august 2020, ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei

Bucataru a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că, analizând actele întocmite de către

Inspectoratul de Stat al Muncii, se constată că în motivarea instituirii

responsabilității în privința Svetlanei Balchivscaia pentru producerea accidentului

de muncă din 26 ianuarie 2018, a fost invocată lipsa acesteia în domeniul securității

și sănătății în muncă.

Astfel, a remarcat că concluziile enunțate îl vizează direct pe Eugen Batiușca

– șef al Biroului de securitate și sănătate în muncă a ÎS „Poșta Moldovei”, în

obligația directă a căruia îi revenea această sarcină.

12

Prin urmare, soluția pronunțată de instanțele de judecată ierarhic inferioare

aduce atingere drepturilor și intereselor lui Eugen Batiușca, instituind și obligații

față de părțile procesului, or având în vedere prevederile art. 1403 alin. (2) Cod civil,

acesta urma obligatoriu a fi atras din oficiu în proces în calitate de intervenient

accesoriu.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au evitat să se expună în privința

ordonanței de punere sub învinuire a lui Boris Chiaburu din 7 septembrie 2017,

precum și în privința ordonanței din 12 decembrie 2019 emisă de către Procuratura

raionului Rîșcani.

La fel, prima instanță și instanța de apel nu au stabilit o legătură cauzală între

fapta ilicită și prejudiciul cauzat și au omis să dea apreciere corespunzătoare faptului

că accidentul de muncă s-a produs ca urmare directă a neglingenței lui Boris

Chiaburu a Regulamentului circulației rutiere.

Or, la materialele cauzei nu există careva probă pertinentă, care ar fi constatat

lgătura de cauzalitate dintre acțiunile responsabililor din cadrul ÎS „Poșta Moldovei”

și încălcarea Regulamentului circulației rutiere de către conducătorul auto Boris

Chiaburu, care fiind la volanul automobilului de model Vaz 21074, prin acțiunile

sale a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (5) Cod penal, fapt confirmat

prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Boris Chiaburu.

De asemenea, a considerat ca fiind eronate concluziile instanței de apel cu

privire la faptul că, reieșind din materialele cauzei se confirmă lipsa oricăror măsuri

de securitate întreprinse de către angajator pentru a asigura securitatea salariaților

aflați la locul de muncă în timpul deplasării, motiv pentru care întreprinderea

urmează să repare prejudiciul cauzat.

A precizat că automobilul de model Vaz 21074 cu n/î XXXXX a fost asigurat

cu 6 anvelope de iarnă, iar în baza ordinului Centrului de Poștă Rîșcani nr. 33 din

5 decembrie 2017 cu privire la folosirea anvelopelor de iarnă, Boris Chiaburu avea

obligația de a schimba anvelopele de vară pe cele de iarnă pentru automobilul

menționat.

Totodată, în ziua produceri accidentului rutier, automobilul de model Vaz

21074 cu n/î XXXXX a fost în stare tehnică corespunzătoare, iar potrivit raportului

de expertiză nr. 34/12/1-R-1700 din 12 iunie 2018, careva defecțiuni tehnice ale

automobilului nu au fost constatate.

A subliniat că nici lipsa medicului care să asigure organizarea examenului

medical al conducătorului mijloacelor de transport înainte și după efectuarea

curselor, nu constituie motivele producerii accidentului rutier din 26 ianuarie 2018.

Or, legătura de cauzalitate dintre lipsa medicului și a persoanei care să asigure

zilnic controlul asupra stării tehnice a mijloacelor de transport în cadrul Centrului de

Poștă Rîșcani și producerea accidentului din 26 ianuarie 2018 nu a fost constatată

nici de organele care au cercetat accidentul de muncă (Inspectoratul de Stat al

Muncii) și implicit, nici în speță, acestea nu au fost probate.

Instanța de apel nu a aplicat prevederile legale cu privire la răspunderea mixtă

la determinarea și modalitatea de încasare a prejudiciului.

13

Instanțele de judecată ierarhic inferioare urmează să țină cont nu doar de

vinovăția presupusului sau a comitentului, ci și de vinovăția persoanei vinovate, la

caz a defunctului, aplicând, în mod proporțional cu gravitatea încălcărilor fiecărei

persoane vinovate care au dus la producerea accidentului, prevederile art. 1417 Cod

civil.

Astfel, vinovăția lui Boris Chiaburu în comiterea accidentului de muncă, prin

săvârșirea unei infracțiuni, nu poate fi pusă exclusiv în sarcina angajatorului, motiv

pentru care a considerat deciziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare lipsite de

suport juridic pertinent.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au acordat în mod arbitrar

despăgubiri duble.

Astfel, indemnizația unică stabilită în legătură cu decesul angajatului, urma a

fi adjudecată în părți egale în favoarea lui Alexandr Maximciuc, Valentinei

Maximciuc, Anghelinei Maximciuc și XXXXX și nu cu titlu de plată unică după

cum a fost indicat în hotărârea contestată.

A considerat că cerința privind repararea prejudiciului pentru pierderea

întreținătorului este neîntemeiată și urma a fi respinsă de către instanța de judecată,

or pentru stabilirea pensiei intimaților și achitarea acesteia din contul ÎS „Poșta

Moldovei”, prima instanță și instanța de apel nu au avut un temei legal.

A evidențiat că instanțele de judecată și-au forma concluzii pripite, indicând-

o pe Svetlana Balchivscaia ca fiind una din persoanele responsabile de producerea

accidentului rutier, răspunderea acesteia fiind legată de comiterea unei fapte

sancționate de legea penală, or în conformitate cu art. 1403 Cod civil, răspunderea

civilă a Svetlanei Balchivscaia pentru producerea accidentului putea surveni doar în

temeiurile și circumstanțele stabilite de legea civilă, circumstanțe care în prezenta

speță nu au fost constatate și elucidate în hotărârea contestată.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au evitat a se pronunța pe marginea

probelor și argumentelor invocate de către reprezentanții ÎS „Poșta Moldovei”, care

în esență răstoarnă prezumția de vinovăție a întreprinderii la producerea accidentului

din 26 ianuarie 2018 și nu s-au expus asupra lipsei legăturii de cauzalitate dintre

fapta ilicită și prejudiciul cauzat, lipsa vinovăției în acțiunile Svetlanei Balchivscaia,

vinovăția conducătorului auto Boris Chiaburu în producerea accidentului rutier din

26 ianuarie 2018, răspunderea angajatorului în raport cu răspunderea delictuală a

angajatului etc.

La 18 octombrie 2020, în adresa lui Alexandr Maximciuc, Valentinei

Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan

Andrușceac, Elenei Andrușceac, Svetlanei Balchivscaia, Agenției Proprietății

Publice și Tamarei Chiaburu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de ÎS

„Poșta Moldovei”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 136

vol. IV), fiind recepționată de către destinatari la 26 octombrie 2020, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 137-141 vol. IV).

14

La 14 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac și

Elena Andrușceac au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”,

solicitând respingerea recursului.

La 11 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Svetlana

Balchivscaia a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea la

rejudecare a cauzei în Curtea de Apel Chișinău.

La 13 noiembrie 2020, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc,

Anghelina Maximciuc, Nichita Maximciuc, Vitalii Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan

Andrușceac, Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au

depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând restituirea

recursului ca fiind depus tardiv sau declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs.

La 16 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac a

depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea

recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Agenția Proprietății Publice și Tamara Chiaburu să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 iunie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 76 vol. IV).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei recurate a fost expediată și la adresa

electronică a reprezentantului ÎS „Poșta Moldovei”, Romina Dragoi la 23 iulie 2020,

ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 79 vol. IV).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 17 august 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS „Poșta Moldovei”,

reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

15

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”,

reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

16

de ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta

Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

17