2ra-1627/20 — cu privire la constatarea vinovatiei piritului in producerea accidentului de munca, incasarea indemnizatiei unice pentru deces in accident de munca, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1627/20 ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând cererea Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru cu privire la amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată constată: La 24 iulie 2018, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei”,

intervenient accesoriu Svetlana Balchivschi cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. La 24 octombrie 2018, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei”, intervenienți accesorii Svetlana Balchivschi, Agenția Proprietății Publice cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată.

1 Prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, au fost conexate într-un singur proces cauza civilă nr. 2-2668/18 (12-2-71082- 30102018), la acțiunea înaintată de Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac cu cauza civilă nr. 2-1940/18 (12-2-50949-27072018) la acțiunea înaintată Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, cu atribuirea cauzei civile a unui numărul unic nr. 2-1940/18 (12- 2-50949-27072018). Prin încheierea protocolară din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea reclamanților Tamara Chiaburu, soția șoferului Boris Chiaburu.

Prin hotărârea din 15 august 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandru Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX suma de 1 587 442,08 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul copilului XXXXX, născut la XXXXX suma de 1 435,80 de lei lunar cu titlu de prejudiciu pentru pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitat începând cu 26 ianuarie 2018 și până la atingerea majoratului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc suma de 1 364 865,84 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 1 611 879,36 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 100 000 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în bugetul de stat suma de 50 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea primei instanțe. La 17 august 2020, ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. La 14 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea recursului.

2 La 11 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Svetlana Balchivscaia a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea la rejudecare a cauzei în Curtea de Apel Chișinău. La 13 noiembrie 2020, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitalii Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac, Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând restituirea recursului ca fiind depus tardiv sau declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs. La 16 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea recursului.

La 24 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a depus cerere cu privire la amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, în vederea prezentării unui supliment la cererea de recurs depusă. Studiind temeiul cererii de amânare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție cu referire la art. 208 CPC, consideră cererea ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru cu privire la amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

În acest sens, se va nota că pe lângă faptul că legislația procesuală nu prevede depunerea unui recurs suplimentar, ÎS „Poșta Moldovei” a avut la dispoziție suficient timp pentru a-și concretiza cererea de recurs, în situația în care, copia deciziei motivată din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de întreprindere la data de 23 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice (f. d. 79 vol. IV) și de avocatul Serghei Bucataru la data de 30 iulie 2020, ce se confirmă prin mențiunea ultimului (f. d. 79 vol. IV), iar cererea de recurs de către ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a fost depusă încă la data de 17 august 2020 (f. d. 90-103 vol. IV).

În conformitate cu art. 208, art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru cu privire la amânarea examinării chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului 3 în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 4 Dosarul nr. 2ra-1627/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Lupașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Malîi, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elenei Andrușceac împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea din 15 august 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 24 iulie 2018, Alexandr Maximciuc,

Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei”, intervenient accesoriu Svetlana Balchivschi cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, încasarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii au invocat că la 26 ianuarie 2018, s-a produs accidentul rutier care a fost calificat ca accident de muncă în urmă căruia au decedat patru persoane-angajați ai ÎS „Poșta Moldovei”, printre care și Alexandr Maximciuc, fiul 5 lui Alexandr Maximciuc și a Valentinei Maximciuc, soțul Anghelinei Maximciuc și tatăl copilului XXXXX, la fel a decedat și Denis Ignatiuc fiul lui Vitali Ignatiuc și a Alinei Ignatiuc.

Potrivit proceselor-verbale de cercetare a accidentului de muncă mortal nr. ISM-2018-PVA-22/2 pe cazul de deces a lui Alexandr Maximciuc și nr. ISM- 2018-PVA-22/1 pe cazul de deces lui Denis Ignatiuc a fost decis că evenimentul face parte din categoria accidentelor de muncă. Astfel, Inspectoratul Muncii a constatat că decedatul Alexandr Maximciuc a fost angajat la muncă prin contractul individual de muncă din 30 noiembrie 2015 nr. 63/15 în funcție de inginer-electronist, la data producerii accidentului, 26 ianuarie 2018 se afla în automobilul condus de un alt salariat al ÎS „Poșta Moldovei”, șoferul Boris Chiaburu, deplasându-se în secțiile poștale din r-nul Rîșcani pentru a efectua controlul asupra funcționării corecte a programelor de calculator și tehnicii de calcul.

Acest control urma să aibă loc în perioada 22 ianuarie 2018 - 31 ianuarie 2018, sarcină pusă prin ordinul angajatorului nr. 3 din 22 ianuarie 2018. Decedatul Denis Ignatiuc se afla în acel automobil pentru executarea atribuției sale nemijlocite de serviciu, fiind angajat la muncă în funcție de poștaș de însoțire la 25 mai 2015. Au relatat că accidentul s-a produs aproximativ la ora 09:30 la 26 ianuarie 2018 în apropiere de o curbă acoperită cu asfalt cu lățimea de 7,3 pe traseu G17 și M5, la acea cotitură automobilul de model Vaz a derapat ieșind pe contrasens și lovindu-se cu un alt camion. Conform raportului de expertiză tehnică a autoturismului Vaz, în care se aflau decedații, a fost constatat că automobilul dat pe timp de iarnă, contrar Regulamentului de circulație rutieră, în față avea anvelope de vară, profilul anvelopei era sub nivelul admisibil și însăși automobilul era afectat de acțiunea de coroziune metalică din cauza vechimii sale de exploatare.

Totodată, prin procesul-verbal menționat a mai fost constatat faptul că automobilul Vaz 21074 cu n/î XXXXX, cât și șoferul Boris Chiaburu au fost admiși în acea zi pe rută de către directorul interimar Svetlana Balchivschi cu abateri de la Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere de către întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din 9 decembrie 1999 emis de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și anume pct. 3.3.3 și pct. 4.3. Au comunicat că potrivit explicațiilor date de directorul interimar Svetlana Balchivschi în fața Inspectorului de Muncă, persoanele cu funcții de răspundere ale întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general în unitate lipsesc.

Prin procesul-verbal de cercetare a accidentelor de muncă a fost constatat că însăși directorul interimar Svetlana Balchivschi, numită în funcția respectivă la 16 ianuarie 2018, a fost admisă de către ÎS „Poșta Moldovei” la muncă fără a fi instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, contrar prevederilor art. 17 alin. 7 din Legea privind securitatea și sănătatea în muncă. 6 Astfel, au considerat că prin atitudinea angajatorului neserioasă față de regulile de securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă, or automobilul echipat cu anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat și a ieșit pe contrasens, fiind tamponat de un camion.

Având în vedere prevederile art. 18 alin (2) din Legea nr. 186 din 2008 și pct. 18 și 20 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale aprobat prin Hotărârera Guvernului nr. 513 din 1993, au indicat că au formulat o cerere prealabilă în adresa ÎS „Poșta Moldovei” referitor la achitarea plăților prevăzute de lege. La 18 iunie 2018, pârâtul a recepționat cererile prealabile și prin răspunsul din 10 iulie 2018, a comunicat că datorită faptului că nu sunt concluziile organelor competente referitor la accidentul din 26 ianuarie 2018 este imposibilă examinarea cererii respective.

Au invocat dezacordul cu o astfel de abordare din partea ÎS „Poșta Moldovei”, deoarece unica autoritate competentă de a cerceta accidentele de muncă grave și mortale și-a dat concluziile sale prin ancheta făcută și finisată cu procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă. Iar referitor la dosarul penal au considerat că nu pot aștepta deciziile penale irevocabile în proces penal, or asemenea dosare durează aproximativ 4-6 ani până la finisarea cazului în toate cele trei instanțe. Astfel, au precizat că potrivit extrasului din contul salarial al decedatului Alexandr Maximciuc, acesta avea lucrate 24 luni la ÎS „Poșta Moldovei” și tot în această perioadă lucra prin cumul la SRL „Chitalexplus”, prin urmare, suma indemnizației unice pentru deces în accidentul de muncă constituie 1 713 722,52 de lei (118 187,85 de lei / 24 luni = 4924,49 de lei (salariu mediu lunar) * 12 = 59 093,88 (salariu mediu anual) * 29 (ani netrăiți până la vârsta de 62 ani).

Cu privire la indemnizația unică pentru deces în accident de muncă a lui Denis Ignatiuc, au menționat că suma indemnizației unice pentru deces în accidentul de muncă este de 1 364 865,84 de lei (69 993,35 de lei / 24 (perioada de decontare potrivit pct. 9 din Regulament) = 2 916,38 de lei (salariu mediu lunar) * 12 = 34 996,56 de lei (salariu mediu anual) * 39 (ani netrăiți până la vârsta de 62 ani).

Cu privire la pretenția privind repararea lunară a prejudiciului pentru pierderea întreținătorului până la vârsta de 18 ani sau 23 ani a copilului decedatului Alexandr Maximciuc, reieșind din prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 186 din 2008 și art. 1419 alin. (2) Cod civil, potrivit datelor statistice din RM, minimum de existență pentru copiii ce locuiesc în sate pe anul 2017 a constituit în medie 1 690,30 de lei lunar, iar pentru femei apte de muncă ce locuiesc în sate în medie 1 701,40 de lei, au subliniat că, deoarece atât copilul de care era la întreținerea decedatului, cât și soția care are la moment la îngrijire copilul minor comun cu decedatul și-au pierdut întreținătorul, este echitabilă repararea lunară pentru pierderea întreținătorului din luna decesului până la vârsta de 18 ani sau până la vârsta de 23 ani dacă copilul își 7 va continua studiile într-o instituție de învățământ la secția zi a câte 1 690,30 de lei lunar.

Iar pentru soția decedatului care are în îngrijire copilul decedatului până la vârsta de 14 ani, în conformitate cu art. 1419 alin. (2) lit. e) Cod civil, urmează a-i fi reparat prejudiciu prin achitarea lunară a sumei de 1 701,40 de lei din luna decesului până la data când copilul minor al decedatului va împlini vârsta de 14 ani. Au accentuat că dreptul la compensarea bănească a prejudiciului moral îl au nu numai persoanele prejudiciate direct, ci și persoanele apropiate acesteia. Este posibil de a acorda despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral afectiv cauzat terțelor persoane apropiate persoanei vătămate, legate de aceasta printr-o relație afectivă, familială.

Au menționat că din cauza atitudinii iresponsabile a pârâtului față de securitatea muncii la întreprindere a decedat una dintre cele mai apropiate persoane ale lor și cele mai importante, or decesul ambilor a creat grave suferințe psihice și fizice din cauza stresului continuu la care au fost supuși și care cu greu va fi uitat, deoarece ambii decedați aveau un comportament familial exemplar, nu duceau un mod de viață amoral, antisocial, multe așteptări au fost puse de către ei raportate la cei decedați. Au remarcat că nu poate fi negată existența prejudiciilor psihice rezultate din afecțiunea pe care o aveau ei față de fiul, soțul și tatăl, situație care au solicitat să fie reparată printr-o compensație bănească încasată de la pârât în sumă de 100 000 de lei pentru fiecare reclamant, în total suma de 600 000 de lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 CPC, Legii nr. 186 din 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale, art.14, 1418, 1419 Cod civil.

Au solicitat constatarea vinovăției civil-delictuale a pârâtului în producerea accidentului de muncă suferit de Alexandr Maximciuc și Denis Ignatiuc, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamanților Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc și XXXXX a indemnizației unice pentru decesul lui Alexandr Maximciuc în accidentul de muncă în sumă de 1 713 722,52 de lei, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului prin compensarea lunară din contul pârâtului în contul reclamantului XXXXX fiul decedatului a sumei de 1 690,30 de lei sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului întreținătorului ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 18 ani sau până la vârsta de 23 de ani dacă XXXXX își va continua studiile în instituții de învățământ secția zi, repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului prin compensarea lunară din contul pârâtului în contul reclamantei Anghelina Maximciuc soția decedatului a sumei de 1 701,40 de lei sumă care urmează să fie achitată lunar din luna decesului întreținătorului ianuarie 2018 până la atingerea vârstei de 14 ani a copilului decedatului, XXXXX, încasarea din contul pârâtului în contul reclamanților Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc a indemnizației unice pentru decesul lui Denis Ignatiuc în accidentul de muncă în sumă de 1 364 865,84 de lei,

repararea prejudiciului moral 8 cu o compensație încasată din contul pârâtului în contul fiecărui reclamant a câte 100 000 de lei în total a sumei de 600 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. La 24 octombrie 2018, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei”, intervenienți accesorii Svetlana Balchivschi, Agenția Proprietății Publice cu privire la constatarea vinovăției pârâtului în producerea accidentului de muncă, obligarea pârâtului la achitarea indemnizației unice pentru deces în accident de muncă, repararea prejudiciului moral și restituirea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunea au invocat că la 26 ianuarie 2018 s-a produs accidentul rutier care a fost calificat și ca accident de muncă în urmă căruia au decedat patru persoane-angajați ai ÎS „Poșta Moldovei”, printre care și fiul lor Andrei Andrușceac.

Conform procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă mortal nr. ISM2018-PVA-22/3 pe cazul de deces a lui Andrei Andrușceac a fost decis că evenimentul face parte din categoria accidentelor de muncă.

Potrivit celor constatate de Inspectoratul Muncii prin procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă, decedatul Andrei Andrușceac a fost primit la muncă prin contractul individual de muncă din 3 noiembrie 2008 nr. 85/08 în calitate de specialist operațiuni poștale, la data producerii accidentului, 26 ianuarie 2018 se afla în automobilul condus de un alt salariat al pârâtului, șoferul Boris Chiaburu, cu ocazia sarcinii emise prin ordinul nr. 1-d din 25 ianuarie 2018. Au comunicat că potrivit raportului de expertiză tehnică a autoturismului Vaz în care se aflau decedații, a fost constatat că automobilul dat pe timp de iarnă, contrar Regulamentului de circulație rutieră, în față avea anvelope de vară, profilul anvelopei era sub nivelul admisibil și însăși automobilul era afectat de acțiunea de coroziune metalică datorită vechimii sale de exploatare.

Prin procesul-verbal menționat a mai fost constata faptul că automobilul Vaz 21074 cu n/î XXXXX, cât și șoferul Boris Chiaburu au fost admiși în acea zi pe rută de către directorul interimar Svetlana Balchivschi cu abateri de la Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere de către întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din 9 decembrie 1999 emis de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și anume pct. 3.3.3 și pct. 3.4.

Au precizat că potrivit explicațiilor date de directorul interimar Svetlana Balchivschi în fața Inspectorului de Muncă persoanele cu funcții de răspundere ale întreprinderii, responsabile de starea tehnică a mijloacelor de transport în general în unitate lipsesc, la fel și medic ce ar putea controla starea de sănătatea a șoferilor și nu în ultimul rând, prin procesul-verbal de cercetare a accidentelor de muncă a fost constatat că însăși directorul interimar Svetlana Balchivschi numită în funcția respectivă la 16 ianuarie 2018 a fost admisă de către pârât la muncă fără a fi instruită corespunzător în domeniul securității și sănătății în muncă, contrar prevederilor art. 17 alin. (7) din Legea nr. 186 din anul 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă.

Astfel, au remarcat că prin atitudinea angajatorului neserioasă față de regulile de securitate a muncii s-a produs acest accident de muncă, or automobilul echipat cu 9 anvelope de vară pe timp de iarnă a derapat și a ieșit pe contrasens unde a fost tamponat de un camion. La 7 septembrie 2018, Procuratura raionului Rîșcani prin ordonanță l-a pus sub învinuire pe decedatul șofer Boris Chiaburu, salariat al ÎS „Poșta Moldovei”, pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (5) Cod penal. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Rîșcani din 16 mai 2018, le-a fost comunicat despre deschiderea cauzei penale nr. 2018300026 conform semnelor de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal.

Prin ordonanța din 10 august 2018, le-a fost comunicat că celălalt șofer al autocamionului, Mihail Adochiții a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța din 26 aprilie 2018 pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

În corespundere cu art. 1403 alin. (1) Cod civil, au precizat că legea prevede clar că vinovăția angajatorului pentru faptele prepușilor săi în funcțiile ce li s-au acordat, inclusiv însăși a angajatorului persoană juridică care nu a instruit la angajare pe directorul oficiului poștal Rîșcani, Svetlana Balchivschi despre obligațiile ce îi revin ei ca și conducător al unității prin ce au încălcat prevederile art. 17 alin. (7) din Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, la întreprindere lipsește persoana responsabilă de starea autoturismelor prin ce a fost încălcat pct. 4.3 din Regulamentul cu privire la asigurarea securității circulației rutiere de către întreprinderi ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri nr. 9/12 din 9 decembrie 1999 emis de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, lipsește persoana responsabilă ce trebuie să asigure controlul stării sănătății șoferilor a autoturismelor, prin ce a fost încălcat pct. 3.3.3 din Regulament.

Au relatat că la 3 septembrie 2018, ÎS „Poșta Moldovei” a recepționat cererea prealabilă, la care a răspuns că la moment nu poate să se expună referitor cererii prealabile, deoarece încă niciun organ competent nu s-a pronunțat asupra vinovăției persoanelor la producerea accidentului. Au menționat reclamanții că nu sunt de acord cu asemenea poziție, or există probe și circumstanțe care demonstrează vinovăția pârâtului în producerea accidentului de muncă, deoarece unica autoritate competentă de a cerceta accidentele de muncă grave și mortale și-a dat concluziile sale prin ancheta făcută și finisată cu procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă. Au susținut că nicio normă nu interzice adresarea în ordinea acțiunii civile pentru tragerea la răspundere delictuală a angajatorului persoană juridică și cauza penală va putea fi desfășurată în paralel unde se va decide răspunderea penală a persoanelor fizice salariate ale pârâtului.

La fel, au comunicat că potrivit extrasului din cont, Andrei Andrușceac a început lucrul la ÎS „Poșta Moldovei” din 1 iunie 2015. Astfel, efectuând un calcul potrivit pct. 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din anul 1993, suma indemnizației unice constituie 1 611 882,72 de lei, având în considerație că salariu anual al decedatului constituie 57 567,24 de lei * 28 ani netrăiți până la vârsta de pensionare.

Au subliniat reclamanții că din cauza atitudinii iresponsabile a pârâtului față de securitatea muncii la întreprindere a decedat una dintre cele mai apropiate 10 persoane ale lor și cele mai importante, or decesul fiului lor le-a creat grave suferințe psihice și fizice din cauza stresului continuu la care au fost supuși și care cu greu va fi uitat, deoarece decedatul aveau un comportament familial exemplar, nu ducea un mod de viață amoral, antisocial, multe așteptări au fost puse de către ei raportate la fiul său, inclusiv și ajutor din partea fiului în perioada vârstei înaintate a lor.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7 CPC, Legii nr. 186 din 2008 privind securitatea și sănătatea în muncă, Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale, art. 14, 1418, 1419 Cod civil. Au solicitat constatarea vinovăției civil-delictuale a pârâtului în producerea accidentului de muncă suferit de Andrei Andrușceac, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor a indemnizației unice pentru decesul lui Andrei Andrușceac în accidentul de muncă în sumă de 1 611 882,72 de lei, repararea prejudiciului moral a câte 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, au fost conexate într-un singur proces cauza civilă nr. 2-2668/18 (12-2-71082- 30102018), la acțiunea înaintată de Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac cu cauza civilă nr. 2-1940/18 (12-2-50949-27072018) la acțiunea înaintată Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc, cu atribuirea cauzei civile a unui numărul unic nr. 2-1940/18 (12- 2-50949-27072018). Prin încheierea protocolară din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea reclamanților Tamara Chiaburu, soția șoferului Boris Chiaburu.

Prin hotărârea din 15 august 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandru Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX suma de 1 587 442,08 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul copilului XXXXX, născut la XXXXX suma de 1 435,80 de lei lunar cu titlu de prejudiciu pentru pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitat începând cu 26 ianuarie 2018 și până la atingerea majoratului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Vitali Ignatiuc și Alina Ignatiuc suma de 1 364 865,84 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului.

A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 1 611 879,36 de lei cu titlu de indemnizație unică pentru decesul lucrătorului. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul lui Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac suma de 100 000 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. 11 În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate. A fost încasată de la ÎS „Poșta Moldovei” în bugetul de stat suma de 50 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma de taxa de stat.

Prin decizia din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu și apelul declarat de ÎS „Poșta Moldovei” și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierrhic inferioare au constatat că accidentul a avut loc în perioada de acțiune a contractului de muncă și nemijlocit în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, or Alexandr Maximciuc, Denis Ignatiuc, Andrei Andrușceac și Boris Chiaburu, la momentul producerii accidentului rutier din 26 ianuarie 2018 erau angajați în cadrul Centrului de Poștă Rîșcani Filiala ÎS „Poșta Moldovei”, prin urmare, accidentul a avut loc în perioada de acțiune a contractului de muncă și nemijlocit în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Instanțele de judecată ierahic inferioare au stabilit că ÎS „Poșta Moldovei” nu și-a exercitat integral obligația stabilită de lege de a asigura securitatea salariatului la locul de muncă, or aceasta reprezintă o responsabilitate proprie calității sale de angajator și obligatorie în contextul respectării legislației în vigoare care reglementează desfășurarea activității sale. Prima instanță și instanța de apel au precizat că răspunderea pentru producerea accidentului rutier nu poate fi pusă în sarcina angajatorului, însă, acest fapt nu exclude și angajarea răspunderii angajatorului pentru neasigurarea unui loc de muncă sigur, dat fiind că angajatorul urmează a fi sancționat pentru faptul că nu a asigurat în modul corespunzător securitatea condițiilor de muncă în care activau defuncții.

Astfel, angajatorul ÎS „Poșta Moldovei” este responsabil de producerea accidentului de muncă, care s-a soldat cu decesul salariaților Alexandru Maximciuc, Andrei Andrușceac și Denis Ignatiuc și urmează să repare prejudiciul cauzat prin acțiunile și inacțiunile sale. La 17 august 2020, ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru a declarat recurs împotriva deciziei din 19 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat că, analizând actele întocmite de către Inspectoratul de Stat al Muncii, se constată că în motivarea instituirii responsabilității în privința Svetlanei Balchivscaia pentru producerea accidentului de muncă din 26 ianuarie 2018, a fost invocată lipsa acesteia în domeniul securității și sănătății în muncă.

Astfel, a remarcat că concluziile enunțate îl vizează direct pe Eugen Batiușca – șef al Biroului de securitate și sănătate în muncă a ÎS „Poșta Moldovei”, în obligația directă a căruia îi revenea această sarcină. 12 Prin urmare, soluția pronunțată de instanțele de judecată ierarhic inferioare aduce atingere drepturilor și intereselor lui Eugen Batiușca, instituind și obligații față de părțile procesului, or având în vedere prevederile art. 1403 alin. (2) Cod civil, acesta urma obligatoriu a fi atras din oficiu în proces în calitate de intervenient accesoriu. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au evitat să se expună în privința ordonanței de punere sub învinuire a lui Boris Chiaburu din 7 septembrie 2017, precum și în privința ordonanței din 12 decembrie 2019 emisă de către Procuratura raionului Rîșcani.

La fel, prima instanță și instanța de apel nu au stabilit o legătură cauzală între fapta ilicită și prejudiciul cauzat și au omis să dea apreciere corespunzătoare faptului că accidentul de muncă s-a produs ca urmare directă a neglingenței lui Boris Chiaburu a Regulamentului circulației rutiere. Or, la materialele cauzei nu există careva probă pertinentă, care ar fi constatat lgătura de cauzalitate dintre acțiunile responsabililor din cadrul ÎS „Poșta Moldovei” și încălcarea Regulamentului circulației rutiere de către conducătorul auto Boris Chiaburu, care fiind la volanul automobilului de model Vaz 21074, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (5) Cod penal, fapt confirmat prin ordonanța de punere sub învinuire a lui Boris Chiaburu.

De asemenea, a considerat ca fiind eronate concluziile instanței de apel cu privire la faptul că, reieșind din materialele cauzei se confirmă lipsa oricăror măsuri de securitate întreprinse de către angajator pentru a asigura securitatea salariaților aflați la locul de muncă în timpul deplasării, motiv pentru care întreprinderea urmează să repare prejudiciul cauzat. A precizat că automobilul de model Vaz 21074 cu n/î XXXXX a fost asigurat cu 6 anvelope de iarnă, iar în baza ordinului Centrului de Poștă Rîșcani nr. 33 din 5 decembrie 2017 cu privire la folosirea anvelopelor de iarnă, Boris Chiaburu avea obligația de a schimba anvelopele de vară pe cele de iarnă pentru automobilul menționat. Totodată, în ziua produceri accidentului rutier, automobilul de model Vaz 21074 cu n/î XXXXX a fost în stare tehnică corespunzătoare, iar potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-1700 din 12 iunie 2018, careva defecțiuni tehnice ale automobilului nu au fost constatate.

A subliniat că nici lipsa medicului care să asigure organizarea examenului medical al conducătorului mijloacelor de transport înainte și după efectuarea curselor, nu constituie motivele producerii accidentului rutier din 26 ianuarie 2018. Or, legătura de cauzalitate dintre lipsa medicului și a persoanei care să asigure zilnic controlul asupra stării tehnice a mijloacelor de transport în cadrul Centrului de Poștă Rîșcani și producerea accidentului din 26 ianuarie 2018 nu a fost constatată nici de organele care au cercetat accidentul de muncă (Inspectoratul de Stat al Muncii) și implicit, nici în speță, acestea nu au fost probate. Instanța de apel nu a aplicat prevederile legale cu privire la răspunderea mixtă la determinarea și modalitatea de încasare a prejudiciului.

13 Instanțele de judecată ierarhic inferioare urmează să țină cont nu doar de vinovăția presupusului sau a comitentului, ci și de vinovăția persoanei vinovate, la caz a defunctului, aplicând, în mod proporțional cu gravitatea încălcărilor fiecărei persoane vinovate care au dus la producerea accidentului, prevederile art. 1417 Cod civil. Astfel, vinovăția lui Boris Chiaburu în comiterea accidentului de muncă, prin săvârșirea unei infracțiuni, nu poate fi pusă exclusiv în sarcina angajatorului, motiv pentru care a considerat deciziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare lipsite de suport juridic pertinent. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au acordat în mod arbitrar despăgubiri duble.

Astfel, indemnizația unică stabilită în legătură cu decesul angajatului, urma a fi adjudecată în părți egale în favoarea lui Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc și XXXXX și nu cu titlu de plată unică după cum a fost indicat în hotărârea contestată. A considerat că cerința privind repararea prejudiciului pentru pierderea întreținătorului este neîntemeiată și urma a fi respinsă de către instanța de judecată, or pentru stabilirea pensiei intimaților și achitarea acesteia din contul ÎS „Poșta Moldovei”, prima instanță și instanța de apel nu au avut un temei legal.

A evidențiat că instanțele de judecată și-au forma concluzii pripite, indicând- o pe Svetlana Balchivscaia ca fiind una din persoanele responsabile de producerea accidentului rutier, răspunderea acesteia fiind legată de comiterea unei fapte sancționate de legea penală, or în conformitate cu art. 1403 Cod civil, răspunderea civilă a Svetlanei Balchivscaia pentru producerea accidentului putea surveni doar în temeiurile și circumstanțele stabilite de legea civilă, circumstanțe care în prezenta speță nu au fost constatate și elucidate în hotărârea contestată.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au evitat a se pronunța pe marginea probelor și argumentelor invocate de către reprezentanții ÎS „Poșta Moldovei”, care în esență răstoarnă prezumția de vinovăție a întreprinderii la producerea accidentului din 26 ianuarie 2018 și nu s-au expus asupra lipsei legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat, lipsa vinovăției în acțiunile Svetlanei Balchivscaia, vinovăția conducătorului auto Boris Chiaburu în producerea accidentului rutier din 26 ianuarie 2018, răspunderea angajatorului în raport cu răspunderea delictuală a angajatului etc. La 18 octombrie 2020, în adresa lui Alexandr Maximciuc, Valentinei Maximciuc, Anghelinei Maximciuc, XXXXX, Vitali Ignatiuc, Alinei Ignatiuc, Ivan Andrușceac, Elenei Andrușceac, Svetlanei Balchivscaia, Agenției Proprietății Publice și Tamarei Chiaburu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de ÎS „Poșta Moldovei”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 136 vol. IV), fiind recepționată de către destinatari la 26 octombrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 137-141 vol. IV).

14 La 14 septembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac și Elena Andrușceac au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea recursului. La 11 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Svetlana Balchivscaia a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea la rejudecare a cauzei în Curtea de Apel Chișinău. La 13 noiembrie 2020, Alexandr Maximciuc, Valentina Maximciuc, Anghelina Maximciuc, Nichita Maximciuc, Vitalii Ignatiuc, Alina Ignatiuc, Ivan Andrușceac, Elena Andrușceac, reprezentați de avocatul Dumitru Codreanu au depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând restituirea recursului ca fiind depus tardiv sau declararea ca inadmisibilă a cererii de recurs.

La 16 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Ivan Andrușceac a depus referință la recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, solicitând respingerea recursului. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Agenția Proprietății Publice și Tamara Chiaburu să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 12 iunie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 76 vol. IV).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei recurate a fost expediată și la adresa electronică a reprezentantului ÎS „Poșta Moldovei”, Romina Dragoi la 23 iulie 2020, ceea ce se atestă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 79 vol. IV). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 17 august 2020 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 15 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat 16 de ÎS „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reprezentată de avocatul Serghei Bucataru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 17