2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosar nr. 2ra-371/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Hadîrca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, Iu. Cotruță, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 04 martie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Pasat împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost admis apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă c o n s t a t ă: La 20 noiembrie 2017 Maria Pasat a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.
1-2). În motivarea acțiunii Maria Pasat a indicat că prin ordinul ÎS „Poșta Moldovei” nr. 356p din 18 august 2017 a fost dispusă încetarea contractului individual de muncă încheiat cu ea - specialist principal Secția elaborări proceduri tehnologice, în temeiul art. 82 lit. f) Codul muncii, din motivul expirării contractului individual de muncă. Reclamanta a susținut că ordinul menționat supra este ilegal, deoarece la data desfacerii contractului de muncă nu mai deținea funcția indicată în ordin, or prin acordul suplimentar la contractul individual de muncă din 18 aprilie 2017 a fost transferată în funcția de specialist principal, Secția reglementări proceduri operaționale. Așadar, desfacerea contractului individual de muncă este lipsită de temei juridic și contravine situației de fapt.
Reclamanta a remarcat că din înscrierile efectuate în carnetul de muncă, se atestă indubitabil că activează în sectorul poștal din 1978 și are o experiență în domeniu de 39 ani, deci încetarea contractului individual de muncă în lipsa unui temei legal, a avut un profund impact emoțional. 1 Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 23 decembrie 2017 și până la pronunțarea hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 44). Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea depusă de Maria Pasat a fost respinsă (f.d.
62, 64-67). Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Maria Pasat și a fost încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în beneficul Mariei Pasat prejudiciul moral în mărime de un salariu lunar de 7543 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută fără modificări. Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile declarate de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei și Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, a fost casată decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care a fost admisă parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral și cerința de compensare a cheltuielilor de judecată; s-a încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în folosul Mariei Pasat prejudiciul moral cauzat prin privarea ilegală de dreptul la muncă, în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 7543 de lei și cheltuieli de judecată suportate în actuala pricină, formate din plata pentru asistența juridică acordată, în sumă de 3000 de lei. În rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă.
În rest, hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută. În susținerea concluziilor sale instanța de apel a menționat că potrivit ordinului prezentat de ÎS „Poșta Moldovei” nr. 547p din 21 decembrie 2017, a fost dispusă anularea ordinul nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual de muncă, cu restabilirea Mariei Pasat în funcție de specialist principal, Secția reglementări proceduri operaționale, cu categoria de salarizare 15 și salariul de funcție 7543 de lei, începând cu data de 22 decembrie 2017 și achitarea Mariei Pasat a salariului pentru perioada 22 august 2017 – 22 decembrie 2017. Ordinul respectiv a fost adus la cunoștința reclamantei la 22 decembrie 2017, fapt confirmat prin semnătura acesteia pe versoul ordinului.
Totodată, angajatorul/pârât ÎS „Poșta Moldovei” a prezentat și bonul de calcul pentru luna decembrie 2017, prin care se confirmă că a achitat reclamantei suma de 33935,02 de lei în calitate de salariu. Partea oponentă, reclamanta/apelantă Pasat Maria nu s-a opus acestei stări de fapt, nu a contestat înscrisurile prezentate de ÎS „Poșta Moldovei” și nu a combătut starea de fapt și situația juridică demonstrată prin înscrisurile numite. În asemenea situație și potrivit poziției prezentate de ambele părți, Colegiul a stabilit cert, că Pasat Maria contrar prevederilor legale a fost concediată. Or, angajatorul ÎS „Poșta Moldovei” a recunoscut acest fapt prin ordinul său, nr. 547p din 21 decembrie 2017, potrivit căruia a fost dispusă anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului 2 individual de muncă, cu restabilirea salariatului Pasat Maria în funcția anterior deținută.
Corespunzător, Colegiul a stabilit că Pasat Maria a fost privată ilegal de dreptul de a munci în perioada 18 august 2017 - 21 decembrie 2017. În asemenea situație, angajatorul este obligat de a restabili situația existentă de până la concediere, ceea ce presupune achitarea salariatului a tuturor plăților de care urma să beneficieze salariatul în perioada respectivă. Astfel, în situația în care angajatorul prin acțiunile concludente întreprinse a recunoscut încălcarea admisă și a restabilit salariatul în drepturi, adică a restabilit-o la locul de muncă, dispunând și achitarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, instanța de apel apreciază aceste acțiuni drept recunoașterea de către angajator a încălcării comise în privința salariatului, încălcare manifestată prin concedierea ilegală.
La fel, deoarece angajatorul a dispus achitarea salariului și a prezentat probe și înscrisuri, că a efectuat real această achitare, instanța de apel la moment nu mai dispune de temeiuri legale, lipsind și necesitatea intervenirii în acest sens. O altă situație și stare de fapt Colegiul a stabilit-o în partea recuperării prejudiciului moral. Or, după cum s-a indicat anterior, potrivit normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, în situația existentă, angajatorul este obligat să achite/recupereze salariatului ce a fost privat ilegal de dreptul la muncă, prejudiciul moral cauzat, care nu poate fi mai mic de un salariu mediu lunar al ultimului.
Corespunzător, instanța de apel a conchis despre temeinicia pretenției înaintate de Pasat Maria privind obligarea angajatorului de a-i recupera prejudiciul moral cauzat prin privarea ilegală de dreptul la muncă, însă nu poate accepta cuantumul acestui prejudiciu pretins de parte, considerând suficient, în calitate de despăgubire echitabilă pentru încălcarea comisă, obligarea angajatorului la achitarea prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu lunar al salariatului, în cuantum de 7 543 de lei. La fel, deoarece instanța de apel a concluzionat despre temeinica parțială a acțiunii civile, a considerat necesar a compensa cheltuielile de judecată suportate de reclamanta/apelantă, acestea constând din plata serviciilor acordate de avocat.
Colegiul instanței de apel a apreciat aceste cheltuieli de judecată ca fiind reale, necesare și rezonabile, mărimea acestora, în sumă de 3000 de lei, fiind una corespunzătoare complicității litigiului, duratei procesului, aportului avocatului și volumului de acțiuni și activități îndeplinite de acesta. La 30 decembrie 2019 Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretențiilor cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că în cererea de chemare în judecată s-a solicitat încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă 23 decembrie 2017 – până la data pronunțării instanței de judecată.
Instanța de apel a respins această cerință invocând că angajatorul a dispus achitarea salariului, inclusiv și pentru perioada ulterioară restabilirii. La acest capitol, recurenta menționează că aceste fapte nu sunt probate, iar dânsa a fost remunerată doar până la anularea ordinului de concediere și anume până la 22.12.2018, după această dată nici o plată a salariului nu a avut loc. 3 A mai menționat că instanța de apel pripit și eronat au respins pretenția cu privire la anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual de muncă, rezumându-se doar la faptul că angajatorul și-a revocat ordinul care se solicită a fi anulat, astfel că litigiul individual muncă a fost soluționat benevol de către angajator, respectiv acesta nu mai poate constitui obiect de examinare în instanța de judecată.
În opinia recurentei, instanțele ierarhic inferioare urmau să examineze legalitatea și temeinici ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual de muncă, care a fost recunoscut de către angajator că este neîntemeiat și ilegal. Astfel, instanțele au lăsat fără examinare capătul de cerere privind încasarea salariului pentru perioada de după anularea ordinului de concediere, punând la bază concluzii superficiale, fără o examinare minuțioasă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul denotă că reprezentantul recurentei, Apreotesei Maria, a recepționat copia deciziei instanței de apel prin poșta electronică la data de 28 octombrie 2019 (f.d. 171). Astfel, termenul limită pentru depunerea recursului este data de 29 decembrie 2019. Recursul a fost depus pin intermediul oficiului poștal la data de 27 decembrie 2019 (f.d. 179), astfel este în termen. Prin referință, intimatul ÎS „Poșta Moldovei” a solicitat de a considera recursul ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea 4 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.