2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosar nr. 2ra-371/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Hadîrca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, Iu. Cotruță, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
04 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de
avocatul Mariana Apreotesei,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Pasat împotriva
Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului privind
încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a
fost admis apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă
c o n s t a t ă:
La 20 noiembrie 2017 Maria Pasat a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului nr. 356p din 18 august
2017 privind încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru
perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea
cheltuielilor de judecată (f.d. 1-2).
În motivarea acțiunii Maria Pasat a indicat că prin ordinul ÎS „Poșta Moldovei”
nr. 356p din 18 august 2017 a fost dispusă încetarea contractului individual de muncă
încheiat cu ea - specialist principal Secția elaborări proceduri tehnologice, în temeiul
art. 82 lit. f) Codul muncii, din motivul expirării contractului individual de muncă.
Reclamanta a susținut că ordinul menționat supra este ilegal, deoarece la data
desfacerii contractului de muncă nu mai deținea funcția indicată în ordin, or prin
acordul suplimentar la contractul individual de muncă din 18 aprilie 2017 a fost
transferată în funcția de specialist principal, Secția reglementări proceduri
operaționale. Așadar, desfacerea contractului individual de muncă este lipsită de temei
juridic și contravine situației de fapt.
Reclamanta a remarcat că din înscrierile efectuate în carnetul de muncă, se atestă
indubitabil că activează în sectorul poștal din 1978 și are o experiență în domeniu de
39 ani, deci încetarea contractului individual de muncă în lipsa unui temei legal, a avut
un profund impact emoțional.
1
Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind
încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la muncă, începând cu 23 decembrie 2017 și până la pronunțarea
hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și
încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 44).
Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
acțiunea depusă de Maria Pasat a fost respinsă (f.d. 62, 64-67).
Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, a fost
casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a
fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea
depusă de Maria Pasat și a fost încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în beneficul
Mariei Pasat prejudiciul moral în mărime de un salariu lunar de 7543 de lei și
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei. În rest, hotărârea primei
instanțe a fost menținută fără modificări.
Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție au fost admise
recursurile declarate de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei și
Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, a fost casată decizia din 13 decembrie 2018 a
Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care a fost
admisă parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral și cerința de compensare
a cheltuielilor de judecată; s-a încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în folosul Mariei
Pasat prejudiciul moral cauzat prin privarea ilegală de dreptul la muncă, în mărime de
un salariu mediu lunar în sumă de 7543 de lei și cheltuieli de judecată suportate în
actuala pricină, formate din plata pentru asistența juridică acordată, în sumă de 3000 de
lei. În rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă. În rest,
hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută.
În susținerea concluziilor sale instanța de apel a menționat că potrivit ordinului
prezentat de ÎS „Poșta Moldovei” nr. 547p din 21 decembrie 2017, a fost dispusă
anularea ordinul nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual
de muncă, cu restabilirea Mariei Pasat în funcție de specialist principal, Secția
reglementări proceduri operaționale, cu categoria de salarizare 15 și salariul de funcție
7543 de lei, începând cu data de 22 decembrie 2017 și achitarea Mariei Pasat a
salariului pentru perioada 22 august 2017 – 22 decembrie 2017. Ordinul respectiv a
fost adus la cunoștința reclamantei la 22 decembrie 2017, fapt confirmat prin
semnătura acesteia pe versoul ordinului. Totodată, angajatorul/pârât ÎS „Poșta
Moldovei” a prezentat și bonul de calcul pentru luna decembrie 2017, prin care se
confirmă că a achitat reclamantei suma de 33935,02 de lei în calitate de salariu. Partea
oponentă, reclamanta/apelantă Pasat Maria nu s-a opus acestei stări de fapt, nu a
contestat înscrisurile prezentate de ÎS „Poșta Moldovei” și nu a combătut starea de fapt
și situația juridică demonstrată prin înscrisurile numite. În asemenea situație și potrivit
poziției prezentate de ambele părți, Colegiul a stabilit cert, că Pasat Maria contrar
prevederilor legale a fost concediată. Or, angajatorul ÎS „Poșta Moldovei” a recunoscut
acest fapt prin ordinul său, nr. 547p din 21 decembrie 2017, potrivit căruia a fost
dispusă anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului
2
individual de muncă, cu restabilirea salariatului Pasat Maria în funcția anterior
deținută.
Corespunzător, Colegiul a stabilit că Pasat Maria a fost privată ilegal de dreptul
de a munci în perioada 18 august 2017 - 21 decembrie 2017. În asemenea situație,
angajatorul este obligat de a restabili situația existentă de până la concediere, ceea ce
presupune achitarea salariatului a tuturor plăților de care urma să beneficieze salariatul
în perioada respectivă.
Astfel, în situația în care angajatorul prin acțiunile concludente întreprinse a
recunoscut încălcarea admisă și a restabilit salariatul în drepturi, adică a restabilit-o la
locul de muncă, dispunând și achitarea salariului pentru perioada de absență forțată de
la muncă, instanța de apel apreciază aceste acțiuni drept recunoașterea de către
angajator a încălcării comise în privința salariatului, încălcare manifestată prin
concedierea ilegală. La fel, deoarece angajatorul a dispus achitarea salariului și a
prezentat probe și înscrisuri, că a efectuat real această achitare, instanța de apel la
moment nu mai dispune de temeiuri legale, lipsind și necesitatea intervenirii în acest
sens.
O altă situație și stare de fapt Colegiul a stabilit-o în partea recuperării
prejudiciului moral. Or, după cum s-a indicat anterior, potrivit normelor de drept
material ce guvernează raportul juridic litigios, în situația existentă, angajatorul este
obligat să achite/recupereze salariatului ce a fost privat ilegal de dreptul la muncă,
prejudiciul moral cauzat, care nu poate fi mai mic de un salariu mediu lunar al
ultimului.
Corespunzător, instanța de apel a conchis despre temeinicia pretenției înaintate
de Pasat Maria privind obligarea angajatorului de a-i recupera prejudiciul moral cauzat
prin privarea ilegală de dreptul la muncă, însă nu poate accepta cuantumul acestui
prejudiciu pretins de parte, considerând suficient, în calitate de despăgubire echitabilă
pentru încălcarea comisă, obligarea angajatorului la achitarea prejudiciului moral în
mărime de un salariu mediu lunar al salariatului, în cuantum de 7 543 de lei.
La fel, deoarece instanța de apel a concluzionat despre temeinica parțială a
acțiunii civile, a considerat necesar a compensa cheltuielile de judecată suportate de
reclamanta/apelantă, acestea constând din plata serviciilor acordate de avocat. Colegiul
instanței de apel a apreciat aceste cheltuieli de judecată ca fiind reale, necesare și
rezonabile, mărimea acestora, în sumă de 3000 de lei, fiind una corespunzătoare
complicității litigiului, duratei procesului, aportului avocatului și volumului de acțiuni
și activități îndeplinite de acesta.
La 30 decembrie 2019 Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana
Apreotesei, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea
respingerii pretențiilor cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că în cererea de chemare în judecată s-a
solicitat încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă 23 decembrie
2017 – până la data pronunțării instanței de judecată. Instanța de apel a respins această
cerință invocând că angajatorul a dispus achitarea salariului, inclusiv și pentru perioada
ulterioară restabilirii. La acest capitol, recurenta menționează că aceste fapte nu sunt
probate, iar dânsa a fost remunerată doar până la anularea ordinului de concediere și
anume până la 22.12.2018, după această dată nici o plată a salariului nu a avut loc.
3
A mai menționat că instanța de apel pripit și eronat au respins pretenția cu privire
la anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului
individual de muncă, rezumându-se doar la faptul că angajatorul și-a revocat ordinul
care se solicită a fi anulat, astfel că litigiul individual muncă a fost soluționat benevol
de către angajator, respectiv acesta nu mai poate constitui obiect de examinare în
instanța de judecată. În opinia recurentei, instanțele ierarhic inferioare urmau să
examineze legalitatea și temeinici ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind
încetarea contractului individual de muncă, care a fost recunoscut de către angajator
că este neîntemeiat și ilegal.
Astfel, instanțele au lăsat fără examinare capătul de cerere privind încasarea
salariului pentru perioada de după anularea ordinului de concediere, punând la bază
concluzii superficiale, fără o examinare minuțioasă.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul denotă că reprezentantul recurentei, Apreotesei Maria, a recepționat
copia deciziei instanței de apel prin poșta electronică la data de 28 octombrie 2019 (f.d.
171). Astfel, termenul limită pentru depunerea recursului este data de 29 decembrie
Recursul a fost depus pin intermediul oficiului poștal la data de 27 decembrie
2019 (f.d. 179), astfel este în termen.
Prin referință, intimatul ÎS „Poșta Moldovei” a solicitat de a considera recursul
ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de
avocatul Mariana Apreotesei, în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de
avocatul Mariana Apreotesei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
4
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul
Mariana Apreotesei.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei,
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
5