2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate

2ra-371/20 — anularea ordinului, restabilirea la lucru, achitarea salariului pentru perioada absentei fortate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosar nr. 2ra-371/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (V. Hadîrca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, Iu. Cotruță, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de

avocatul Mariana Apreotesei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Pasat împotriva

Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului privind

încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă

c o n s t a t ă:

La 20 noiembrie 2017 Maria Pasat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului nr. 356p din 18 august

2017 privind încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 1-2).

În motivarea acțiunii Maria Pasat a indicat că prin ordinul ÎS „Poșta Moldovei”

nr. 356p din 18 august 2017 a fost dispusă încetarea contractului individual de muncă

încheiat cu ea - specialist principal Secția elaborări proceduri tehnologice, în temeiul

art. 82 lit. f) Codul muncii, din motivul expirării contractului individual de muncă.

Reclamanta a susținut că ordinul menționat supra este ilegal, deoarece la data

desfacerii contractului de muncă nu mai deținea funcția indicată în ordin, or prin

acordul suplimentar la contractul individual de muncă din 18 aprilie 2017 a fost

transferată în funcția de specialist principal, Secția reglementări proceduri

operaționale. Așadar, desfacerea contractului individual de muncă este lipsită de temei

juridic și contravine situației de fapt.

Reclamanta a remarcat că din înscrierile efectuate în carnetul de muncă, se atestă

indubitabil că activează în sectorul poștal din 1978 și are o experiență în domeniu de

39 ani, deci încetarea contractului individual de muncă în lipsa unui temei legal, a avut

un profund impact emoțional.

1

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind

încetarea contractului individual de muncă, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la muncă, începând cu 23 decembrie 2017 și până la pronunțarea

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 44).

Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de Maria Pasat a fost respinsă (f.d. 62, 64-67).

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, a fost

casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a

fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea

depusă de Maria Pasat și a fost încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în beneficul

Mariei Pasat prejudiciul moral în mărime de un salariu lunar de 7543 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 de lei. În rest, hotărârea primei

instanțe a fost menținută fără modificări.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei și

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, a fost casată decizia din 13 decembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Pasat Maria, a fost casată parțial hotărârea din 06 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă prin care a fost

admisă parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral și cerința de compensare

a cheltuielilor de judecată; s-a încasat din contul ÎS „Poșta Moldovei” în folosul Mariei

Pasat prejudiciul moral cauzat prin privarea ilegală de dreptul la muncă, în mărime de

un salariu mediu lunar în sumă de 7543 de lei și cheltuieli de judecată suportate în

actuala pricină, formate din plata pentru asistența juridică acordată, în sumă de 3000 de

lei. În rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă. În rest,

hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută.

În susținerea concluziilor sale instanța de apel a menționat că potrivit ordinului

prezentat de ÎS „Poșta Moldovei” nr. 547p din 21 decembrie 2017, a fost dispusă

anularea ordinul nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului individual

de muncă, cu restabilirea Mariei Pasat în funcție de specialist principal, Secția

reglementări proceduri operaționale, cu categoria de salarizare 15 și salariul de funcție

7543 de lei, începând cu data de 22 decembrie 2017 și achitarea Mariei Pasat a

salariului pentru perioada 22 august 2017 – 22 decembrie 2017. Ordinul respectiv a

fost adus la cunoștința reclamantei la 22 decembrie 2017, fapt confirmat prin

semnătura acesteia pe versoul ordinului. Totodată, angajatorul/pârât ÎS „Poșta

Moldovei” a prezentat și bonul de calcul pentru luna decembrie 2017, prin care se

confirmă că a achitat reclamantei suma de 33935,02 de lei în calitate de salariu. Partea

oponentă, reclamanta/apelantă Pasat Maria nu s-a opus acestei stări de fapt, nu a

contestat înscrisurile prezentate de ÎS „Poșta Moldovei” și nu a combătut starea de fapt

și situația juridică demonstrată prin înscrisurile numite. În asemenea situație și potrivit

poziției prezentate de ambele părți, Colegiul a stabilit cert, că Pasat Maria contrar

prevederilor legale a fost concediată. Or, angajatorul ÎS „Poșta Moldovei” a recunoscut

acest fapt prin ordinul său, nr. 547p din 21 decembrie 2017, potrivit căruia a fost

dispusă anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului

2

individual de muncă, cu restabilirea salariatului Pasat Maria în funcția anterior

deținută.

Corespunzător, Colegiul a stabilit că Pasat Maria a fost privată ilegal de dreptul

de a munci în perioada 18 august 2017 - 21 decembrie 2017. În asemenea situație,

angajatorul este obligat de a restabili situația existentă de până la concediere, ceea ce

presupune achitarea salariatului a tuturor plăților de care urma să beneficieze salariatul

în perioada respectivă.

Astfel, în situația în care angajatorul prin acțiunile concludente întreprinse a

recunoscut încălcarea admisă și a restabilit salariatul în drepturi, adică a restabilit-o la

locul de muncă, dispunând și achitarea salariului pentru perioada de absență forțată de

la muncă, instanța de apel apreciază aceste acțiuni drept recunoașterea de către

angajator a încălcării comise în privința salariatului, încălcare manifestată prin

concedierea ilegală. La fel, deoarece angajatorul a dispus achitarea salariului și a

prezentat probe și înscrisuri, că a efectuat real această achitare, instanța de apel la

moment nu mai dispune de temeiuri legale, lipsind și necesitatea intervenirii în acest

sens.

O altă situație și stare de fapt Colegiul a stabilit-o în partea recuperării

prejudiciului moral. Or, după cum s-a indicat anterior, potrivit normelor de drept

material ce guvernează raportul juridic litigios, în situația existentă, angajatorul este

obligat să achite/recupereze salariatului ce a fost privat ilegal de dreptul la muncă,

prejudiciul moral cauzat, care nu poate fi mai mic de un salariu mediu lunar al

ultimului.

Corespunzător, instanța de apel a conchis despre temeinicia pretenției înaintate

de Pasat Maria privind obligarea angajatorului de a-i recupera prejudiciul moral cauzat

prin privarea ilegală de dreptul la muncă, însă nu poate accepta cuantumul acestui

prejudiciu pretins de parte, considerând suficient, în calitate de despăgubire echitabilă

pentru încălcarea comisă, obligarea angajatorului la achitarea prejudiciului moral în

mărime de un salariu mediu lunar al salariatului, în cuantum de 7 543 de lei.

La fel, deoarece instanța de apel a concluzionat despre temeinica parțială a

acțiunii civile, a considerat necesar a compensa cheltuielile de judecată suportate de

reclamanta/apelantă, acestea constând din plata serviciilor acordate de avocat. Colegiul

instanței de apel a apreciat aceste cheltuieli de judecată ca fiind reale, necesare și

rezonabile, mărimea acestora, în sumă de 3000 de lei, fiind una corespunzătoare

complicității litigiului, duratei procesului, aportului avocatului și volumului de acțiuni

și activități îndeplinite de acesta.

La 30 decembrie 2019 Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana

Apreotesei, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea

respingerii pretențiilor cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că în cererea de chemare în judecată s-a

solicitat încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă 23 decembrie

2017 – până la data pronunțării instanței de judecată. Instanța de apel a respins această

cerință invocând că angajatorul a dispus achitarea salariului, inclusiv și pentru perioada

ulterioară restabilirii. La acest capitol, recurenta menționează că aceste fapte nu sunt

probate, iar dânsa a fost remunerată doar până la anularea ordinului de concediere și

anume până la 22.12.2018, după această dată nici o plată a salariului nu a avut loc.

3

A mai menționat că instanța de apel pripit și eronat au respins pretenția cu privire

la anularea ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind încetarea contractului

individual de muncă, rezumându-se doar la faptul că angajatorul și-a revocat ordinul

care se solicită a fi anulat, astfel că litigiul individual muncă a fost soluționat benevol

de către angajator, respectiv acesta nu mai poate constitui obiect de examinare în

instanța de judecată. În opinia recurentei, instanțele ierarhic inferioare urmau să

examineze legalitatea și temeinici ordinului nr. 356p din 18 august 2017 privind

încetarea contractului individual de muncă, care a fost recunoscut de către angajator

că este neîntemeiat și ilegal.

Astfel, instanțele au lăsat fără examinare capătul de cerere privind încasarea

salariului pentru perioada de după anularea ordinului de concediere, punând la bază

concluzii superficiale, fără o examinare minuțioasă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că reprezentantul recurentei, Apreotesei Maria, a recepționat

copia deciziei instanței de apel prin poșta electronică la data de 28 octombrie 2019 (f.d.

171). Astfel, termenul limită pentru depunerea recursului este data de 29 decembrie

2019 (f.d. 179), astfel este în termen.

Prin referință, intimatul ÎS „Poșta Moldovei” a solicitat de a considera recursul

ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Pasat, reprezentată de

avocatul Mariana Apreotesei, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de

avocatul Mariana Apreotesei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul

Mariana Apreotesei.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Maria Pasat, reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5