2ra-365/19 — anularea ordinului, incasarea compensatiei banesti, incasarea salariului si a prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-365/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

13 martie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandra Țurcanu,

reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra

Țurcanu împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la anularea

ordinului de concediere, încasarea compensației bănești în locul restabilirii la

muncă, încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

și recuperarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 iulie 2017 Alexandra Țurcanu, reprezentată de avocatul Mariana

Apreotesei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de

Stat „Poșta Moldovei” privind anularea ordinului nr. 177 din 28 aprilie 2017 cu

privire la concedierea salariatului, încasarea salariului pentru toată perioada de

absență forțată de la lucru, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de

lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr. 177 din 28 aprilie 2017 emis

de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, reclamanta a fost concediată din

funcția de specialist principal Biroul Operațiuni Poștale Retail, în temeiul art. 86

alin. (1) lit. h) Codul muncii.

A menționat că la 22 februarie 2017, Alexandra Țurcanu s-a adresat către

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” cu cerere prin care a solicitat acordarea a

6 zile calendaristice din concediul de odihnă anual, pentru perioada anilor 2016–

2017, începând cu 06 martie 2017.

Avînd în vedere faptul că pînă la 05 martie 2017 nu a fost emis ordinul de

acordare a concediului, la 06 martie 2017 Alexandra Țurcanu s-a prezentat la

serviciu și doar la 07 martie 2017, ora 13.00, fiind la locul de muncă a fost invitată

la Secția resurse umane, unde s-a adus la cunoștință ordinul de acordare a

concediului începând cu 06 martie 2017. La întrebarea de ce despre acordarea

1

concediului i s-a adus la cunoștință la 07 martie 2017, i s-a comunicat că avînd în

vedere faptul cunoașterii despre acceptarea cererii sale de către șeful nemijlocit,

urma să nu să se prezinte la serviciu.

Ulterior, prin cererea din 10 aprilie 2017, Alexandra Țurcanu a solicitat

acordarea pe 13-14 aprilie 2017 a celor două zile din concediul de odihnă pentru

anii 2016–2017, zile care de fapt au fost lucrate pe 06 și 07 martie 2017. Pînă la

finisarea zilei de muncă pe 12 aprilie 2017, ultima nu a fost informată de către

administrația Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” despre acceptarea sau refuzul

acordării concediului. Astfel, avînd experiența anterioară și cunoscând despre

faptul că șeful său nemijlocit a acceptat cererea sa, la 13 aprilie 2017 nu s-a

prezentat la serviciu considerând că odată ce nu a fost anunțată despre refuzul

acordării concediului, poate absenta.

A menționat că după revenirea la serviciu pe 15 aprilie 2017, a fost admisă în

funcție continuându-și activitatea și doar la 18 aprilie 2017 s-a solicitat explicație

referitor la neprezentarea sa la serviciu la 13 și 14 aprilie 2017.

A susținut că Alexandra Țurcanu a întreprins toate măsurile necesare ce se

impun pentru lipsa motivată de la serviciu și anume a depus cerere de acordare a

concediului, iar pe 12 aprilie 2017 a telefonat de nenumărate ori la Serviciul

resurse umane pentru a afla despre soarta cererii sale.

Așa fiind, consideră că încetarea raporturilor de muncă a avut loc contrar

prevederilor legale, iar având o vechime în muncă în domeniul poștal de peste 38

ani, denotă acel impact psihologic profund pe care l-a suportat în legătură cu

concedierea sa într-o asemenea manieră.

Prin hotărîrea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Țurcanu, reprezentată

de avocatul Mariana Apreotesei împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

privind anularea ordinului nr. 177 din 28 aprilie 2017 cu privire la concedierea

salariatului, încasarea salariului pentru toată perioada de absență forțată de la lucru,

încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de avocatul Mariana Apreotesei, în interesele Alexandrei Țurcanu

și s-a menținut hotărârea din 22 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că soluția instanței de fond

cu privire la netemeinicia acțiunii depuse de avocatul Mariana Apreotesei, în

interesele Alexandrei Țurcanu este corectă și legală.

A stabilit că argumentele invocate de către reclamantă poartă un caracter

declarativ și formal și constituie o reproducere a circumstanțelor enumerate în

cererea de chemare în judecată și nu pot fi reținute deoarece se axează asupra

circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de fond,

avînd la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

La data de 27 decembrie 2018 Alexandra Țurcanu, reprezentată de avocatul

Mariana Apreotesei a declarat recurs împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii

primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărîrii noi prin care acțiunea să fie admisă

integral.

2

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a), alin. (4)

Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu deciziile adoptate de

instanțele ierarhic inferioare și a menționat că instanțele de judecată nu s-au expus

asupra argumentelor invocate de reclamantă și pe marginea încălcărilor invocate

fără a argumenta de ce nu pot fi reținute argumentele invocate atît în cererea de

chemare în judecată, cît și în cererea de apel.

A menționat că ambele instanțe au evitat să se expună asupra motivului

neprezentării la serviciu invocat de reclamantă, acesta fiind primul aspect

important lăsat fără examinare, la baza hotărîrilor contestate fiind puse doar

argumentele intimatului.

A susținut că instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fi aplicată

la examinarea prezentei cauze, cît și au apreciat arbitrar probele.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 02 octombrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces

conform scrisorii de însoțire la 30 octombrie 2018 (f.d. 133).

Astfel, recursul declarat la 27 decembrie 2019 de către Alexandra Țurcanu,

reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Țurcanu,

reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

3

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandra Țurcanu,

reprezentată de avocatul Mariana Apreotesei, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

4

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009,

parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexandra Țurcanu, reprezentată de

avocatul Mariana Apreotesei.

În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandra Țurcanu, reprezentată

de avocatul Mariana Apreotesei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

5