2ra-1216/20 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiul si conditiile generale ale răspunderii delictuale
2ra-1216/20 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1216/20
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. V. Schibin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
DECIZIE
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Dinu Diaconu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dinu
Diaconu împotriva lui Nicolae Moldovan cu privire la repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de către Nicolae Moldovan, a fost casată hotărârea din 18 iunie
2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central în partea reparării prejudiciului material și
a fost emisă în această parte o nouă hotărâre cu privire la respingerea acestei
pretenții, iar în rest hotărârea a fost menținută,
constată:
La 20 noiembrie 2018 Dinu Diaconu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Nicolae Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material și
moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 23 ianuarie 2018, prin
sentința Judecătoriei Bălți, sediul central, Nicolae Moldovan a fost recunoscut
vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (1) și 155 din Codul
penal, fiindu-i stabilită pedeapsa – închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, iar în
temeiul art. 90 din Codul penal, pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
A menționat că, prin decizia din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost
respins apelul declarat de către el și a fost menținută sentința enunțată fără
modificări.
A susținut că, Nicolae Moldovan a fost condamnat pentru faptul că, la 18
august 2016, aproximativ la orele 02.00, aflându-se în apartamentul nr. 33 din
1
str.Belinschi,2, mun. Bălți, l-a amenințat cu răfuială fizică, iscându-se ulterior un
conflict între ei, care s-a soldat cu lovituri din partea lui Nicolae Moldovan peste tot
corpul său, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 196 din
12 iulie 2017, întocmit de către Centrul de medicină legală, leziuni corporale sub
formă de traumă cranio-cerebrală deschisă manifestată prin fractura liniară a osului
parieto-occipital fără deplasare, hematom mic subdural parasagital posterior dreapta,
contuzii hemoragice în ambele emisfere cerebrale, hematom subcutanat în regiunea
parietală dreapta, fractura oaselor nazale cu deplasare minimă, plagă contuză în
regiunea parieto – occipitală pe dreapta, echimoză paraorbital stînga, edem difuz al
feței pe stînga, edem al buzelor gurii și hemoragii în mucoasa lor, excoriație pe
antebrațul stîng, suprafața, treimea inferioară, excoriații la articulația ambelor coate,
suprafața dorsală, care în ansamblu ar fi periculoase pentru viață și sunt calificate
drept vătămare gravă a integrității corporale.
A afirmat că, prin acțiunile infracționale ale pârâtului i-a fost pricinuit
prejudiciu material și moral.
A relatat că, cauza penală, în care el a avut calitate de parte vătămată, la
cererea inculpatului Nicolae Moldovan, a fost examinată în temeiul probelor
administrate la faza de urmărire penală, respectiv, acesta a recunoscut integral vina,
precum și prejudiciul pe care l-a pricinuit sănătății sale.
A notat că, căința sinceră a pârâtului în cele comise urma să se materializeze
prin exprimarea verbală a unor scuze, cel puțin, însă pe tot parcursul judecării cauzei
penale și pînă în prezent nu au parvenit astfel de gesturi, deși urmările au fost grave
și ireversibile.
A declarat că, din 18 august 2016 și pînă la înaintarea prezentei cereri, a urmat
mai multe cure de lecuire, pe care le-a achitat din bugetul familiei, astfel că, în anul
2016 ar fi cheltuit pentru medicamentele prescrise de medic și procurate din farmacie
suma de 2848,71 de lei, în anul 2017 – 7664,74 de lei și pînă în luna octombrie 2018-
3667,72 de lei, iar în total 14181,17 lei.
A invocat că, în urma acțiunilor pârâtului a fost afectat profund atît de
suferințele fizice, cît și de cele psihice manifestate prin lezarea onoarei de cetățean,
dar și de profesor în deosebi, fiind o perioadă îndelungată în imposibilitate de a
activa.
A mai invocat că, conform certificatului nr. 13 din 09 ianuarie 2018, eliberat
de către Consiliul de control și revedere a deciziilor, capacitatea de muncă a fost
estimată la doar 65%, fapt ce-l afectează.
A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 14181,17 lei, cu titlu de prejudiciu
material, a sumei de 200000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de
asistență juridică în sumă de 2000 de lei.
Ulterior, Dinu Diaconu și reprezentantul acestuia, avocatul Vladimir Darii au
depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la pârât a sumei
de 14009 lei, cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 200000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei (f.
d.57, 58).
Prin hotărârea din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central a fost
admisă parțial acțiunea depusă de către Dinu Diaconu și au fost încasate de la
2
Nicolae Moldovan în beneficiul lui Dinu Diaconu suma de 14754,53 de lei, cu titlu
de prejudiciu material, suma de 35000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de
2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 51754,53
de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată de la Nicolae
Moldovan în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 542,63 de lei.
La 09 iulie 2019 și 13 noiembrie 2019 Nicolae Moldovan a declarat apel
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărârii cu privire la respingerea acțiunii.
Prin decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul
declarat de către Nicolae Moldovan, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea
reparării prejudiciului material și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin
care a fost respinsă pretenția înaintată de către Dinu Diaconu împotriva lui Nicolae
Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material. În rest hotărârea primei
instanțe a fost menținută.
La 10 iulie 2020 Dinu Diaconu a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece instanța de apel a apreciat probele prezentate în mod arbitrar,
superficial, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri, prin care i-a fost încălcat dreptul
la recuperarea cheltuielilor suportate pentru procurarea medicamentelor necesare
tratamentului leziunilor corporale cauzate de către intimat și consecințelor acestora.
A menționat că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, în urma depunerii
referinței, a reexaminat bonurile de plată anexate la cererea de chemare în judecată
și a prezentat primei instanțe cererea de concretizare și modificare a cererii de
chemare în judecată, prin care a exclus medicamentele procurate pentru alte maladii,
indicând sumele care trebuiau încasate de la intimat, deoarece au fost necesare
pentru tratamentul continuu (f. d. 57, 58).
A susținut că, instanța de apel a neglijat totalmente bonurile fiscale anexate la
materialele dosarului, invocând că, nici un bon nu corespunde prescripțiilor
medicale și perioadei de tratament prescris.
A afirmat că, instanța de apel a examinat superficial trimiterile-extras ale
medicilor curanți anexate la dosar (f. d. 20-26). Conform acestora, a fost spitalizat
și a primit tratament în condiții de staționar de 5 ori de la comiterea de către intimat
a infracțiunii, adică în perioadele 18 august 2016 – 28 august 2016, 02 septembrie
2016-09 septembrie 2016, 19 septembrie 2016-28 septembrie 2016, 21 ianuarie
2017-29 ianuarie 2017, 17 iulie 2017-26 iulie 2017. Pentru tratamentul primit în
aceste perioade nu a solicitat recuperarea cheltuielilor pentru medicamentele
administrate din contul statului, medicamente care sunt indicate în trimitere-extras
pentru informarea altor doctori, adică a medicului de familie, a neurologului, etc.
A relevat că, instanța de apel greșit a concluzionat că, el s-a aflat la tratament
staționar în Spitalul municipal Bălți, Secția neurologie și în rețetele eliberate de
medicul curant Viorel Guranda și informația eliberată de către același medic sunt
indicate medicamentele, care urmau a fi administrate de către el, însă din bonurile
prezentate de el nu rezultă că, pe parcursul tratamentului, care a derulat de la
3
momentul comiterii infracțiunii din anul 2016 și pînă la momentul înaintării
prezentei cereri de chemare în judecată, au fost procurate astfel de medicamente, iar
cele procurate diferă după termenul prescris în trimiterea medicală.
A declarat că, din decizia contestată rezultă că, instanța de apel a confundat
tratamentul în condiții de staționar și cel prescris pentru condiții de ambulatoriu.
A notat că, rețetele medicale și trimiterile-extras i-au fost înmânate de fiecare
dată după externarea sa din spital, adică la 28 august 2016, 09 septembrie 2016 de
către medicul Octavian Știrbu, cu indicarea recomandărilor și tratamentului continuu
în condiții de ambulatoriu, unele medicamente având indicată perioada de
administrare de până la 30 de zile, iar altele fără indicarea termenului, adică termenul
fiind în funcție de starea de sănătate.
A declarat că, doar pentru medicamentele prescrise la externări a cheltuit
1929,69 de lei, însă tratamentul i-a fost necesar pe toată perioada de după
traumatismul primit până în prezent, practic fără întreruperi.
La 14 august 2020 Nicolae Moldovan a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din
3 judecători prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a considerat recursul admisibil și
a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe
în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și emiterea în
această parte a unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a pretenției enunțate,
iar în rest menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 18 august 2016, în jurul orei
02.00, Nicolae Moldovan, aflându-se în apartamentul nr. 33 din str. Belinschi,2,
mun. Bălți, ca urmare a unui conflict iscat cu Dinu Diaconu, i-a aplicat ultimului
multiple lovituri cu pumnii și alte obiecte în regiunea capului și peste tot corpul,
cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 196 din 12 iulie 2017,
întocmit de către Centrul de medicină legală, leziuni corporale sub formă de traumă
cranio-cerebrală deschisă manifestată prin fractura liniară a osului parieto-occipital
fără deplasare, hematom mic subdural parasagital posterior dreapta, contuzii
hemoragice în ambele emisfere cerebrale, hematom subcutanat în regiunea parietală
dreapta, fractura oaselor nazale cu deplasare minimă, plagă contuză în regiunea
parieto – occipitală pe dreapta, echimoză paraorbital stînga, edem difuz al feței pe
stînga, edem al buzelor gurii și hemoragii în mucoasa lor, excoriație pe antebrațul
stîng, suprafața, treimea inferioară, excoriații la articulația ambelor coate, suprafața
dorsală, care în ansamblu ar fi periculoase pentru viață și sunt calificate drept
4
vătămare gravă a integrității corporale.
Prin sentința din 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, Nicolae
Moldovan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 151
alin. (1) și 155 din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa – închisoare pe un termen
de 4 ani și 6 luni, iar în temeiul art. 90 din Codul penal, pedeapsa cu închisoarea a
fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Ulterior, prin decizia din 04 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul părții vătămate Dinu Diaconu și a fost menținută sentința enunțată fără
modificări.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care a fost concretizată,
Dinu Diaconu a solicitat încasarea de la Nicolae Moldovan a sumei de 14009 lei, cu
titlu de prejudiciu material, a sumei de 200000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și
a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2000 de lei.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la Nicolae Moldovan în
beneficiul lui Dinu Diaconu suma de 14754,53 de lei, cu titlu de prejudiciu material,
suma de 35000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2000 de lei, cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 51754,53 de lei, în rest respingând
acțiunea ca neîntemeiată.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către
Nicolae Moldovan, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea
primei instanțe în partea reparării prejudiciului material și pronunțând în această
parte o nouă hotărâre, prin care a respins pretenția înaintată de către Dinu Diaconu
împotriva lui Nicolae Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material, în rest
hotărârea primei instanțe fiind menținută.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația
în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, instanța de apel
neîntemeiat a respins pretenția recurentului cu privire la repararea prejudiciului
material.
Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie
2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a
prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana
lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea
dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),
precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).
Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie 2019),
cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat
prin acțiune sau omisiune.
În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă
legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 121 CPC, instanța judecătorească reține spre examinare
și cercetare numai probele pertinente, care confirmă, combat ori pun la îndoială
5
concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru
soluționarea justă a cazului.
Din materialele dosarului rezultă că, în perioadele 18 august 2016 – 28 august
2016, 02 septembrie 2016 – 09 septembrie 2016, 19 septembrie 2016 – 28
septembrie 2016, 21 ianuarie 2017 – 29 ianuarie 2017 și 17 iulie 2017 – 26 iulie
2017 Dinu Diaconu s-a aflat la tratament staționar în Spitalul municipal Bălți, Secția
neurochirurgie, iar la externare acestuia, de fiecare dată i-a fost prescris tratament cu
indicarea medicamentelor care urmau a fi administrate (f. d. 20 verso, 22, 24-26).
De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la 17 februarie 2017 Dinu
Diaconu a procurat medicamente, care i-au fost prescrise de către medici și care
urmau a fi administrate, în sumă de 254,10 lei, la 05 martie 2017 – în sumă de 195
de lei, la 25 martie 2017 – în sumă de 195 de lei și la 22 iunie 2017 – în sumă de 195
de lei, fapt confirmat prin bonurile de plată, anexate la materialele dosarului (f. d.30).
La caz, se reține că, din celelalte bonuri de plată anexate la materialele
dosarului întru confirmarea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material
nu rezultă că, Dinu Diaconu a procurat medicamentele, care i-au fost prescrise de
către medici în extrasele din fișa medicală nr. 12493 și în trimiterile-extras din fișele
medicale ale pacientului nr. 10703 și nr. 1031.
Ca urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție reiterează că, de către recurentul Dinu Diaconu nu a fost
demonstrat faptul că, medicamente procurate conform bonurilor de plată prezentate
au fost destinate tratării maladiilor suportate din vina intimatului Nicolae Moldovan
și nu a fost confirmată necesitatea efectuării unui tratament, precum și nu a fost
confirmat faptul procurării de către recurent a medicamentelor prescrise, or,
materialele anexate la prezenta speță denotă procurarea unor altor medicamente decît
cele prescrise de medici.
Mai mult ca atât, pentru anul 2018 recurentul nu a prezentat nici o prescripție
sau trimitere medicală, prezentând bonuri de plată, care confirmă procurarea unor
medicamente.
În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la
Nicolae Moldovan în beneficiul lui Dinu Diaconu doar suma de 839,10 lei, cheltuieli
care au fost suportate de către recurent pentru procurarea medicamentelor prescrise
și care au fost confirmate prin bonurile de plată anexate la materialele dosarului, cu
titlu de prejudiciu material.
În ceea ce privește pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a nu se pronunța în privința acesteia, deoarece
recurentul nu a contestat decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în
această parte.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în
partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material și de a emite în această
parte o nouă hotărâre, prin care pretenția înaintată de către Dinu Diaconu împotriva
6
lui Nicolae Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material de admis parțial,
cu încasarea de la Nicolae Moldovan în beneficiul lui Dinu Diaconu a sumei de
839,10 lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest pretenția cu privire la repararea
prejudiciului material de respins, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de către Dinu Diaconu.
Se casează decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea
din 18 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de către Dinu Diaconu împotriva lui Nicolae Moldovan
cu privire la repararea prejudiciului material și moral în partea pretenției cu privire
la repararea prejudiciului material și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin
care:
Se admite parțial pretenția înaintată de către Dinu Diaconu împotriva lui
Nicolae Moldovan cu privire la repararea prejudiciului material.
Se încasează de la Nicolae Moldovan în beneficiul lui Dinu Diaconu suma de
839,10 (opt sute treizeci și nouă lei zece bani) lei, cu titlu de prejudiciu material.
În rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului material se respinge.
În rest decizia din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 18
iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
7