2r-602/20 — incasarea cheltuielilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea cheltuielilor
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-602/20 — incasarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-602/2020
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Al. Roșca)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
D E C I Z I E
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Angela Procopciuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Angela
Procopciuc împotriva lui Iurie Pașa și Valentina Pașa, intervenient accesoriu
Ministerul Justiției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 11 decembrie 2019 Procopciuc Angela a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Pașa Iurie și Pașa Valentina, intervenient accesoriu
Ministerul Justiției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 06 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea
a fost respinsă.
La 09 martie 2020 Procopciuc Angela a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii din 06 martie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Prin încheierea din 19 mai 2020 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de Procopciuc Angela și i-a fost acordat termen până la 15 iunie
2020 pentru lichidarea neajunsurilor și anume indicarea în cererea de apel a
esenței și temeiurilor apelului, argumentele ilegalității sau netemeiniciei hotărârii
contestate, motivele de drept pe care se întemeiază apelul. Fiindu-i explicat că
dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată
depusă și va fi restituită.
Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost restituită cererea
de apel depusă de Procopciuc Angela, din motiv că apelanta nu a lichidat în
termen neajunsurile din cererea de apel.
Prin decizia din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
recursul declarat de Procopciuc Angela și s-a menținut încheierea din 25 iunie
2020 a Curții de Apel Bălți.
Tot la data de 08 iulie 2020, avocatul Angela Procopciuc a depus o cerere în
instanța de apel privind restabilirea termenului, solicitînd admiterea cererii,
repunerea apelantului în termenul de depunere a apelului motivat și achitarea
taxei de stat corespunzătoare cu acordarea unui termen suplimentar de executare
a indicațiilor încheierii din 19 mai 2020 a Curții de Apel Bălți.
Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins
cererea Angelei Procopciuc de repunere în termenul de depunere a apelului
motivat și achitarea taxei de stat cu acordarea unui termen suplimentar de
executare a indicațiilor încheierii Curții de Apel Bălți din 19 mai 2020.
La 20 octombrie 2020 Procopciuc Angela a depus recurs împotriva
încheierii din 05 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea
încheierii recurate cu emiterea unei noi decizii de prelungire a termenului de
depunere a apelului motivat și achitarea taxei de stat.
A indicat că cererea din 08 iulie 2020 a fost modificată prin cererea din 05
octombrie 2020 prin care s-a solicitat nu restabilirea, dar prelungirea termenului
de depunere a apelului motivat și achitarea taxei de stat, prin urmare a fost
încălcat accesul la justiție stabilit de art.6 CEDO.
A relatat recurenta că aflarea peste hotarele țării nu a permis apelantei să aibă
acces oricând la rețeaua de internet, poșta electronică, acces la materialele cauzei
civile pentru a întocmi un apel motivat corespunzător, problema personală legată
de urmărirea penală pe faptul omorului fiicei la fel este un motiv de imposibilitate
de a se concentra la acțiuni procesuale civile din Republica Moldova, cît și
imposibilitatea totală de a achita careva taxă de stat pe conturile trezorăriei, având
în vedere aflarea peste hotarele tării și lipsa de acces la conturile bancare ale
Moldovei. Dar necătând la acest fapt totuși la 12.06.2020 apelanta a depus apelul
motivat prin poșta electronică a Curții de Apel Bălți, iar la 15.06.2020 la aceeași
adresă s-a depus cerere de amânare.
A susținut recurenta că, instanța de apel a ignorat prevederile art.432 alin.2
CPC deoarece cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia
nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și
prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Procopciuc Angela
urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de
procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.
Conform materialelor cauzei, încheierea a fost pronunțată de Curtea de Apel
Bălți la 05 octombrie 2020, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 20 octombrie
2020, prin urmare cererea de recurs a fost depusă în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
2
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care
urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.
Prin decizia din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
recursul declarat de Procopciuc Angela și s-a menținut încheierea din 25 iunie
2020 a Curții de Apel Bălți prin care a fost restituită cererea de apel depusă de
Procopciuc Angela, din motiv că apelanta nu a lichidat în termen neajunsurile din
cererea de apel.
Potrivit prevederilor art.368 alin.(1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei
de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune
printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs
cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Astfel, prin încheierea din 19 mai 2020 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Procopciuc Angela și i-a fost acordat termen până la 15
iunie 2020 pentru lichidarea neajunsurilor și anume indicarea în cererea de apel
a esenței și temeiurilor apelului, argumentele ilegalității sau netemeiniciei
hotărârii contestate, motivele de drept pe care se întemeiază apelul.
Colegiul civil, indică că Procopciuc Angela a depus în termen cererea de apel
nemotivat. Prin urmare, urma să se conformeze dispozițiilor încheierii Curții de
Apel Bălți din 19 mai 2020 și să depună cererea de apel motivat în termenul
stabilit de instanță, acest termen fiind unul imperativ și obligatoriu.
Instanța ține să menționeze, că Procopciuc Angela recepționând încheierea
din 19 mai 2020, a fost în drept să solicite instanței de apel prelungirea termenului
de depunere a apelului motivat, cu anexarea tuturor probelor, ce confirmă
imposibilitatea executării în termen a încheierii.
Totodată, Colegiul menționează că repunerea în termen de apel se face de
către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116 Cod de
procedură civilă.
Conform art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din
motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi
repuse în termen de către instanță.
Colegiul menționează că Procopciuc Angela a depusă la 08 iulie 2020 cerere
prin care a solicitat să fie repusă în termenul de depunere a apelului motivat și
achitarea taxei de stat cu acordarea unui termen suplimentar de executare a
indicațiilor încheierii Curții de Apel Bălți din 19.05.2020.
Or, Procopciuc Angela după restituirea cererii de apel, a solicitat prin
cererea din 08 iulie 2020 repunerea în termenul de depunere a cererii de apel
motivat, ceia ce este inadmisibil conform normelor de procedură civilă.
Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentei precum că prin
restituirea cererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece din
materialele cauzei rezultă că instanța de apel a creat condițiile necesare prevăzute
atât de legislația națională, cît și de cea internațională, asigurându-i apelantei
posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale.
3
Or, motivele invocate întru argumentarea omiterii termenului stabilit de către
instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de apel și prelungirea
acestui termen, nu pot fi reținute, dat fiind faptul că aceste motive nu constituie
temei de neexecutare a încheierii instanței de apel în termen.
Totodată, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentei precum că
instanța de apel a ignorat prevederile art.432 alin.2 CPC deoarece conform
art.369 alin.(11) CPC, asupra restituirii cererii de apel decide un complet din 3
judecători, fără citarea participanților la proces. Instanța de apel poate convoca
participanții la proces în ședință prealabilă doar în cazul stabilit la alin.(1) lit.b).
În contextul prevederilor art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, restituirea
cererii de apel din motivul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel
conform încheieri din 19 mai 2020 a Curții de Apel Bălți, nu este decât o
sancțiune procedurală, adică o urmare nefavorabilă, stabilită de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz
de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum
și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Tot aici, este de menționat că în dispozitivul încheierii din 19 mai 2020 a
Curții de Apel Bălți, instanța de apel, în esență, a menționat că neîndeplinirea în
termen a indicațiilor, va genera restituirea cererii de apel.
Or, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte
măsuri prevăzute de lege.
Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat
de art. 6 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de
procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO și în contextul circumstanțelor
relevate, Colegiul menționează că recurenta nu a întreprins măsurile necesare
după cum sugerează și jurisprudența CtEDO de a-și proteja drepturile de acces la
instanță.
Or, părțile mai au obligația de a se folosi cu bună credință de drepturile lor
procedurale rezultând din prevederile art. 56 alin.(3) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă disponibilitatea în
drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a
părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim
supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele
invocate de către recurentă nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul declarat cu menținerea încheierii instanței de apel din 05
octombrie 2020.
4
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Angela Procopciuc.
Se menține încheierea din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Procopciuc
împotriva lui Iurie Pașa și Valentina Pașa, intervenient accesoriu Ministerul
Justiției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5