3r-328/20 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-328/2020

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Ivan Rotaraș împotriva Consiliului local s. Recea, raionul Rîșcani, persoane terțe

Svetlana Bodiu și Stepan Ataman privind anularea deciziei,

împotriva încheierii din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul declarat de Ivan Rotaraș, pe motiv că apelantul nu a

prezentat apelul motivat în termen,

c o n s t a t ă :

La 22 mai 2019 Ivan Rotaraș a adresat cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului local s. Recea, raionul Rîșcani, solicitând anularea deciziei nr. 03/10 din 28

aprilie 2017 „Cu privire la aprobarea listelor persoanelor socialmente vulnerabile, care

au nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative”.

Prin încheierile din 03 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central au

fost atrași în calitate de persoane terțe Svetlana Bodiu și Stepan Ataman (f.d. 15-16,

17-18).

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central acțiunea

înaintată de Ivan Rotaraș a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 23 iulie 2020 Ivan Rotaraș a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi

(f.d. 66).

Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de Ivan Rotaraș, pe motiv că apelantul nu a prezentat

motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.

75-77).

La 04 noiembrie 2020 Ivan Rotaraș a depus recurs împotriva încheierii din 15

octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii contestate, cu

1

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel (f.d.

84-86).

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat norma de

drept procedurală și anume prin nerespectarea procedurii legale de depunere a actelor

procedurale. Încălcările au dus la lezarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, fiindu-i lezat accesul liber la justiție, întrucât cererea de apel o consideră

depusă motivat și care corespunde art. 211 alin. (1) lit.a)–d) și art. 232 din Codul

administrativ.

Menționează recurentul că dacă nu a scris un apel voluminos nu înseamnă că

apelul este nemotivat. Este suficient și invocarea unui singur motiv pentru contestarea

unei hotărâri cu apel. Mai mult, apelantul are dreptul să se expună asupra apelului în

cadrul ședinței de judecată, invocând și motive suplimentare, care nu au fost descrise

în apelul motivat.

Recurentul specifică că art. 6 CEDO garantează fiecăruia dreptul de a se adresa

unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale

civile, accesul liber la justiție fiind consacrat ca drept cetățenesc fundamental atât prin

legislația națională, cât și cea internațională. Prin urmare, consideră că prin declararea

apelului ca inadmisibil i-a fost îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la un proces

echitabil.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 15 octombrie 2020, care

a fost recepționată de către recurent conform avizului de recepție a corespondenței la

21 octombrie 2020 (f.d. 80). Prin urmare, recursul depus de Ivan Rotaraș la 04

noiembrie 2020 este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Ivan

Rotaraș, a anula încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea

dosarului la rejudecare, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de anulare a

încheierii și adoptă o nouă încheiere.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central acțiunea înaintată de Ivan Rotaraș a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 53, 60-64).

La 23 iulie 2020 Ivan Rotaraș a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi

(f.d. 66).

Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de Ivan Rotaraș, pe motiv că apelantul nu a prezentat

2

motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d.

75-77).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 15 octombrie

2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel

depusă de Ivan Rotaraș.

Astfel, instanța de recurs consideră necesar de a menționa prevederile art. 232 din

Codul administrativ, prin care apelul se depune la instanța de judecată care a emis

hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea

contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea

hotărârii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

La caz, Ivan Rotaraș a declarat apel în termenul stabilit de art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ, înregistrând apelul la 23 iulie 2020 la Judecătoria Drochia, sediul

Central (f.d. 66).

Conform art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 233 din Codul administrativ, cererea de apel trebuie să

conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)–d) și să indice hotărârea care se

contestă cu apel.

Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori

împuternicit.

Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei,

precum și demersurile apelantului.

Conform art. 211 alin. (1) lit.a)-d) din Codul administrativ, în cererea de chemare

în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau

denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia.

Având în vedere prevederile legale citate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiat argumentul

recurentului precum că cererea de apel depusă la 23 iulie 2020 la Judecătoria Drochia,

sediul Central corespunde cerințelor stabilite de lege și reprezintă un apel motivat or,

în cererea de apel înregistrată la 23 iulie 2020 de către Ivan Rotaraș, se conțin

temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, dezacordul cu hotărârea

adoptată, prin urmare instanța de apel urma să examineze cererea de apel prin prisma

argumentelor invocate în conținutul acesteia.

Totodată instanța de apel nu era în drept de a obliga apelantul să invoce motive

suplimentare întru susținerea cererii de apel depuse or, conform prevederilor art. 194

alin. (1) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel

3

și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se

soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

remarcă faptul Ivan Rotaraș în cererea de apel nu a făcut mențiune referitor la faptul

că apelul ar fi unul nemotivat, sau că și-ar rezerva dreptul să prezinte apelul motivat

după recepționarea hotărârii motivate. Prin urmare, instanța de recurs constată că

instanța de apel eronat a concluzionat că cererea de apel din 23 iulie 2020 depusă de

Ivan Rotaraș, ar fi nemotivată, declarând apelul inadmisibil or, instanța de apel era

obligată să asigure realizarea principiului disponibilității, principiului legalității, cât și

principiului cercetării din oficiu.

Conform art. 219 alin. (1-3) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

În acest context, Colegiul judiciar amintește că art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o

instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În acest sens, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție,

include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră

pertinente pentru cauza lor.

În cauza Bellet vs Franța (hotărârea din 04.12.1995), Curtea a stabilit că dreptul

de acces la un tribunal trebuie să fie concret și efectiv. Eficiența dreptului de acces

impune ca persoana să beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un

act care constituie o ingerință în drepturile sale. Legislația referitoare la formalitățile și

termenele care trebuie respectate pentru a formula o cerere, dar și aplicarea lor nu

trebuie să împiedice justițiabilii să utilizeze o cale de atac disponibilă.

Or, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din CEDO presupune ca

cererile părților să fie examinate în mod riguros de către instanța sesizată, ceea ce

implică, în sarcina instanței, obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și

probele propuse de părți. Cu alte cuvinte, noțiunea de „proces echitabil” cere ca o

instanță să fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției.

Așa fiind, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

Ținând cont de cele menționate, întru respectarea dreptului la un proces echitabil,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

4

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa încheierea instanței de apel din 15 octombrie 2020 și de

a adopta o încheiere nouă de remitere a cauzei la rejudecare, în instanța de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Ivan Rotaraș.

Se casează încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Rotaraș

împotriva Consiliului local s. Recea, raionul Rîșcani, persoane terțe Svetlana Bodiu și

Stepan Ataman privind anularea deciziei, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Bălți,

pentru rejudecare.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5