3ra-1036/20 — contestarea actului administrativ

3ra-1036/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1036/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud: S.Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima )

ÎNCHEIERE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de

avocatul Maxim Belinschi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nadejda Belinscaia împotriva Primăriei mun. Chișinău, Inspecției de Stat în Construcții,

persoane terțe Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Veneta Construct”, Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale și Agenția

Ecologică Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi, împotriva

hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 11 februarie 2016, Nadejda Belinscaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun.Chișinău, Inspecției de Stat în Construcții, persoane terțe

Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro”, Societatea cu Răspundere Limitată „Veneta

Construct”, Serviciul Protecție Civilă și Situații Excepționale și Agenția Ecologică Chișinău

cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 25 septembrie 2015, Primăria

mun.Chișinău și Agenția pentru Supraveghere Tehnică au semnat procesul-verbal de

recepție finală a blocului locativ de pe str. xxxxxx.

Reclamanta a invocat, că nefiind de acord cu procesul-verbal menționat, s-a adresat

către Primăria mun.Chișinău cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea procesului-

verbal de recepție finală nr.604 din 25 septembrie 2015, iar la 19 ianuarie 2016 a

recepționat refuzul Primăriei mun. Chișinău de admitere a cererii prealabile.

A relatat, că nu este de acord cu acest răspuns și a menționat, că este proprietara unei

case de locuit, amplasate în mun. Chișinău, ce se află la intersecția străzilor Ion Neculce și

Ștefan Neaga, teren amplasat în zona funcțională urbană rezidențială de tip R2. Pe terenul

învecinat al casei sale de locuit, compania de construcție Societatea cu Răspundere Limitată

1

„Inamstro”, cu încălcarea normelor tehnice în construcție, a normelor urbanistice și a

principiului bunei vecinătăți, a inițiat construcția unui bloc locativ.

A afirmat, că construcția blocului locativ indicat a fost inițiată în zona funcțională

urbană cu destinație specială „S”.

Reclamanta a mai indicat că inițial s-a adresat cu o plângere către Primăria

mun.Chișinău privind acțiunile ilegale ale Societății cu Răspundere Limitată „Inamstro”,

solicitând anularea documentației de construire a blocului locativ cu 12 etaje de pe

xxxxx, iar prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău i s-a adus la cunoștință că construcția

blocului locativ a fost inițiată în baza autorizației de construire nr. 628 din 18 octombrie

2010, eliberată Societății cu Răspundere Limitată „Inamstro”, precum și documentele, în

baza cărora s-a permis efectuarea lucrărilor de construcție, copia contractului de vânzare-

cumpărare a terenului de pe xxxxx, copia certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

157/11 din 02 martie 2011, copia proiectului schiță a blocului locativ de pe xxxxx, însă la

actele date nu a fost anexată autorizația de construire.

A relatat, că a intenționat să soluționeze conflictul pe cale extrajudiciară și s-a adresat

cu o pretenție către Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro” și Societatea cu

Răspundere Limitată „Veneta-Construct”, în scopul înlăturării obstacolelor în realizarea

dreptului de proprietate, însă pretenția a rămas fără răspuns.

Ulterior, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată privind apărarea dreptului de

proprietate și anularea actelor permisive pentru edificarea construcției și ca măsură de

asigurare a acțiunii a solicitat suspendarea lucrărilor de construcție.

Reclamanta a menționat, că prin decizia din 14 noiembrie 2013 a Curții de Apel

Chișinău s-a admis cererea de aplicare a măsurii de asigurare a acțiunii, fiind dispusă

interzicerea Societății cu Răspundere Limitată „Inamstro” de a efectua anumite acte ce țin

de continuarea lucrărilor de construcție a blocului din litigiu, însă Societatea cu Răspundere

Limitată „Inamstro” nu s-a conformat interdicției impuse și a continuat construcția blocului

locativ.

Reclamanta a indicat, că la 08 aprilie 2014 a informat Agenția pentru Supraveghere

Tehnică despre faptul că Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro” nu respectă

prevederile deciziei instanței de apel, continuând executarea lucrărilor de construcție.

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, prin prescripția nr. 0000461 din 28 martie

2014, a dispus sistarea lucrărilor de construcție, dar și în acest caz lucrările de construcție

s-au prelungit.

Reclamanta a comunicat, că ulterior, a aflat despre faptul că blocul locativ în cauză se

construiește fără autorizațiile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și fără

avizul Inspectoratului Ecologic de Stat, ce constituie o încălcare gravă a legislației în

vigoare, iar prin decizia Comisiei de Atestare Tehnico profesională proiectantului blocului

locativ i s-a retras certificatul de atestare pe un termen de 5 ani.

Reclamanta a susținut, că blocul locativ din litigiu a fost construit în zona funcțională

specială cu destinația „S”, în vecinătatea zonei rezidențiale „R2”, iar potrivit legislației în

vigoare în zonele rezidențiale de tip „R2” și zonele speciale de tip „S” se interzice

edificarea blocurilor locative cu mai multe locuințe și mai mult de 2 sau 3 nivele, astfel de

blocuri fiind pasibil de a fi construite doar în zonele funcționale rezidențiale de tip „R6”-

„R7”. Potrivit normelor în vigoare, în zonele rezidențiale „R1” și „R2” sunt obligatorii un

șir de condiții, precum front la stradă - 15 m., maxim locuințe/ha-27, retragerea liniilor roșii

2

4,5 m, parcaj obligatoriu-1 loc/locuință, iar la construirea blocului locativ de pe str. Ștefan

Neaga, 67, mun. Chișinău, în mod evident sunt încalcte prescripțiile normative.

Reclamanta a menționat, că în pofida existenței deciziei din 14 noiembrie 2013 a

Curții de Apel Chișinău și în lipsa unei hotărâri definitive pe litigiul inițiat în instanța de

judecată, Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro” a continuat construcția blocului

locativ susmenționat, iar la 25 septembrie 2015 a fost întocmit procesul-verbal de recepție

finală a lucrărilor de construcție cu grave abateri de la prevederile legale.

Reclamanta a considerat, că în acest mod i s-a lezat dreptul la un proces echitabil în

conformitate cu art. 6§ 1 al Convenției europene a Drepturilor Omului.

Reclamanta Nadejda Belinscaia a solicitat anularea procesul-verbal de recepție finală

nr. 604 din 25 septembrie 2015 a blocului locativ din xxxxx.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Nadejda Belinscaia, s-a respins ca nefondată (f.d.159-166, vol.1).

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de

Nadejda Belinscaia, s-a casat hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea s-a admis și s-a anulat

procesul-verbal de recepție finală nr. 604 din 25 septembrie 2015 a blocului locativ din

xxxxxx (f.d.218-244, vol.1).

Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursurile depuse

de către Societatea cu Răspundere Limitată „Veneta-Construct”, Primăria mun.Chișinău și

Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro” s-au considerat inadmisibile (f.d.51-56,

vol.2).

Prin încheierea din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au admis cererile

de revizuire depuse de Serghei Ceban, Daniela Popa -Ceban, Aureliu Pădureț, Andrei

Vieru, Vieru, Vitalie Apostol, Vitalie Guțu, Maria Robu, Vladislav Carabut, Lina

Moldoveanu, Claudia Surdu, Larisa Ciornei, Taisia Bontea, Oleg Danu, Alexandru

Seracuta, Daniela Surdu, Olga Arnaut, Conela Miron, Victor Obriște, Adrian Lisnic, Vasilii

Miron, Liviu Oboroceanu, Liudmila Tihon, Pavel Axenti, Mihail Oancea, Alina Osipov,

Alina Popov, Tatiana Chirilov, Dumitru Poltavschi, Ivan Guleaev, Oxana Moroz, Inna

Marchitan, Maria Codreanu, Stela Buhna, Elena Condur, Nicolae Covali, Angela Ilieva,

Alexandru Goraș, Andrei Fedula, Nicolae Gamarț, Sergiu Avram, Oleg Cotorobai, Florin

Trandafir, Nicolae Catruc, Vasile Godoroja, Rita Palamarciuc, Diana Stratan, Sergiu Dedin,

Andrei Podgurschi, Victoria Caziuc, Tatiana Baciu, Valentina Hamulina, Nicolae

Șandrovschi, Dorina Popa, Ghenadie Braguța, Vitalie Bereșteanu, Veaceslav Maștaler,

Victor Graba, Ala Herța, Serghei Kusturov, Eugenia Mardari, Ion Jubea, Ion Guțu, Ion

Buruian, Mircea Bodareu, Ecaterina Padureț, Liudmila Strujuc, Vladimir Turturean,

Vladimir Pleșcan, Vasile Jornea, Veaceslav Gurgurov, Daniela Mardari, Aliona Camânina-

Târziu, Mihail Zupcu, Irina Demian, Andrei Prokopișin, Ana Dorofei, Lucia Chicu,

Dumitru Jugulea, Tatiana Pirojoc, Rodica Guțu, Olga Vlas, Galian Miron, Nicolae Marian,

Lidia Musteață, Snejana Leu-Platon, Veaceslav Lupașcu, Valentina Foia, Elena Anghel,

Olga Chirica, Dorin Josan, Ion Radețchi, Angela Bodrug, Ion Chiriac, Ghenadie Goga,

Svetlana Șabazova, Victor Mitronici, Serghei Varzari, Doina Topală, Alexandru Brenici,

Vera Cazac, Vitalie Padureț, Sergiu Țurcanu, Vasile Grosu, Vadim Șuharev, Alexandru

Anghel, Vasile Pruteanu, Axenia Lazăr, Andrei Bichir, Tatiana Barbos, Rodica Ojog, Ana

Chicu, Galina Miteva, Mihail Oancea, Natalia Fionat, Corolina Baltaga, Viorica Profire,

Constantin Craciun, Vera Pancu, Serghei Rusu, Maria Bahmuteanu, Elena Paic, Tatiana

Burunsus, Vladimir Turturean, Victor Șorov, Roman Buliba, Tamara Aghenie, Anastasia

3

Storoj, Victor Carauș, Daniela Orbu, Aliona Solomon, Victor Ignat, Angela Mogildea,

Serghei Stincari, Svetalana Vicol, Vera Terentiev-Furtună, Nelea Vasilache, s-a casat

decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chisinau și cauza s-a transmis pentru rejudecare

în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.88-101, vol.3).

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de

Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi, împotriva hotărîrii din

14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.1-13, vol.4).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe privind respingerea acțiunii înaintată de

reclamanta Nadejda Belinscaia.

Or, apelanta susține că este proprietara unui imobil învecinat blocului locativ din

xxxxx aceasta însă, nu a anexat la materialele cauzei niciun înscris ce ar confirma acest fapt

și nu a prezentat probe ce ar dovedi cert, că vreun drept al ei, garantat de lege, ar fi fost lezat

prin procesul-verbal de recepție finală a blocului locativ din xxxxx sau acte care confirmă

deținerea unui drept lezat, precum și exercitarea prin actul de recepție fnală contestat,

asupra acestor drepturi a unor influențe negative.

Instanța de apel a relevat, că urmare a recepției finale a blocului locativ nominalizat,

drepturile asupra apartamentelor ce fac parte din acest bloc locativ, au fost dobândite de

către terțe persoane, în privința cărora nu sunt opozabile obiecțiile invocate de apelanta

Nadejda Belinscaia, aceștia beneficiind, în contextul în care au dobândit dreptul de

proprietate asupra apartamentelor în mod legal, conform exigențelor articolelor 320 alin.

(2) și 321 alin. (1) Cod civil (în redacția în vigoare la data realizării raportului juridic

liltigios), de protecția drepturilor respective conform prevederilor art. 1 al Primului Protocol

Adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 46 al Constituției Republicii Moldova, articolelor 315-316 Cod civil (în redacția

indicată), articolelor 500-501 Cod civil (în redacția în vigoare din 01 martie 2019).

Instanța de apel a conchis, că prioritatea drepturilor proprietarilor de apartamente în

blocul locativ recepționat prin procesul-verbal de recepție finală contestat în speță, a fost

dobândit legal, vina în realizarea construcției în modul invocat de apelantă nefiind opozabil

acestora, astfel încât în cazul anulării actului administrativ contestat, aceștia riscă pierderea

dreptului de proprietate asupra apartamentelor înglobate în blocul locativ vizat și asupra

despărțiturilor comune al acestuia, pe când pretinsele drepturi încălcate ale apelantei, pot fi

reparate în cadrul acțiunii negatorii, prin compensare de prejudicii în cazul imposibilității

înlăturării tulburării proprietății.

Totodată, făcînd trimitere la punctele 1, 6 36-38 al Regulamentului de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai

1996 (în redacția în vigoare la data întocmirii actului contestat), instanța de apel a reținut, că

obiectivul recepției este strict determinat de normele pertinente, acestea limitându-se la

constatarea îndeplinirii de către executant a obligațiilor în conformitate cu prevederile

contractului și ale documentației de execuție, asumându-și, totodată, pentru lucrările

executate, răspunderea prevăzută de lege.

Prin urmare, pretinsele încălcări invocate de apelantă la edificarea construcției în

perioada existenței măsurilor asiguratorii instituite și a prescripțiilor existente, nu sunt

determinante pentru comisia de recepție, deoarece de competența acesteia nu ține

examinarea aspectelor respective.

4

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelantei referitoare

la faptul, că nulitatea procesului-verbal de recepție finală nr. 604 din 25 septembrie 2015,

contravine deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2013, prin care s-a interzis

Societății cu Răspundere Limitată „Inamstro” efectuarea a cărorva acte, ce țin de

continuarea lucrărilor de construcție a blocului locativ cu 12 nivele, pe adresa xxxxx până

la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă și a unor eventuale prescripții de

suspendare a lucrărilor, deoarece acest fapt nu denotă că la data recepției finale a

construcției realizate, aceasta nu ar corespunde exigențelor normative în construcții, prin

prisma scopului determinat al recepției finale, stabilit de normele citate mai sus.

Mai mult, instanța de apel a conchis că apelanta Nadejda Belinscaia nu a prezentat

instanței de judecată probe, ce ar dovedi că construcția recepționată nu corespunde

cerințelor normative.

Subsecvent, instanța de apel a constatat, că în speță nu se întrunesc temeiurile legale

pentru anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 604 din 25 septembrie 2015.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronate trimiterile apelantei la dispozițiile

articolelor 216, 217 și 220 Cod civil, în contextul în care acestea reglementează nulitatea

absolută a actelor juridice, iar în speță temeiurile de anulare a actelor administrative erau

reglementate la data înaintării acțiunii de art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ, prin prisma căruia instanța constată, că procesul-verbal contestat este

întocmit de autoritatea competentă, conform procedurii stabilite și conform exigențelor

legale, ce reglementează scopul și modalitatea recepției finale a construcțiilor.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelantei

Nadejdei Belinscaia referitoare la faptul, că prin emiterea procesului-verbal contestat i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil, pe motiv că acesta a fost pus la baza hotărârii

judecătorești, prin care s-a respins acțiunea privind protejarea dreptului de proprietate

și demolarea construcției, deoarece procesul - verbal de recepție finală nr. 604 din

25 septembrie 2015, la care prima instanță a făcut trimitere, nu poate fi apreciat ca fiind o

încălcare a dreptului respectiv.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că prima instanță a dat o apreciere obiectivă

probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele, care au

importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și

procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea

probelor cercetate în cadrul procesului de judecată, în coraport cu normele aplicabile speței.

La data de 24 septembrie 2020, Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim

Belinschi a depus recurs împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.25-49, vol.4).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neântemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

A invocat motivele de drept și de fapt menționate în cererea de chemare în judecată și

în cererea de apel și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține

că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

5

Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul

cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării

în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iulie 2020, fiind

notificată recurentei Nadejdei Belinscaia, la data de 09 septembrie 2020, fapt confirmat

prin avizul de recepție, anexat la materialele dosarului (f.d. 24 vol.4).

Astfel, recursul depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim

Belinschi la data de 24 septembrie 2020, împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, este în termen.

La data de 30 septembrie 2020, în adresa intimaților Primăriei mun.Chișinău,

Inspecției de Stat în Construcții, persoanelor terțe Societății cu Răspundere Limitată

„Inamstro”, Societății cu Răspundere Limitată „Veneta Construct”, Serviciului Protecție

Civilă și Situații Excepționale, Agenției Ecologice Chișinău și reprezentantului

proprietarilor de apartamente și spații comerciale ai blocului locativ Aurel Pădureț, a fost

expediată copia recursului depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim

Belinschi, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.53, vol.4).

Prin referința depusă la data de 20 octombrie 2020, Inspecția pentru protecția mediului

a susținut recursul și a solicitat să fie admis, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.55-57, vol.4).

Prin referința depusă la data de 04 noiembrie 2020, Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență a solicitat să fie considerat inadmisibil recursul depus de Nadejda

Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi (f.d. 69-72, vol.4).

Prin referința depusă la data de 06 noiembrie 2020, reprezentantul proprietarilor de

apartamente și spații comerciale ai blocului locativ Aurel Pădureț a solicitat să fie

6

considerat inadmisibil recursul depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul

Maxim Belinschi (f.d.74-83, vol.4).

Intimații Societatea cu Răspundere Limitată „Inamstro”, Societatea cu Răspundere

Limitată „Veneta Construct” și Agenția Ecologică Chișinău nu și-au valorificat drepturile

procedurale respective și nu au depus referință la recursul depus de Nadejda Belinscaia,

reprezentată de avocatul Maxim Belinschi.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată

de avocatul Maxim Belinschi, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

7

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Nadejda Belinscaia, reprezentată de avocatul Maxim Belinschi se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8