2ra-1608/20 — incasarea cheltuielilor pemntru asistenta juridica

dosarul nr. 2ra-1608/2020 prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (V. Pîslariuc) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șeptelici Ludmila împotriva lui Efros Andrei cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică, împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Efros Andrei și a fost menținută hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central c o n s t a t ă La 20 septembrie 2019 Șeptelici Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Efros Andrei cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 01 noiembrie 2018 pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu aplicarea pedepsei complimentare, sub formă de privare de dreptul de a conduce mijlocul de transport, pe un termen de 3 ani. Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare în privința lui Efros Andrei prin sentință, s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. Acțiunea înaintată de către reclamantă către pârât, privind repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică, s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2019, s-a casat în parte hotărârea Judecătoria Orhei și s-a pronunțat o nouă hotărâre, fiind exclusă aplicarea prevederilor art. 90 din Codul penal, fiindu-i stabilită o nouă pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis. S-a încasat din contul lui Efros Andrei prejudiciu moral în sumă de 150 000 lei, în rest sentința Judecătoriei Orhei, sediul central din data de 01.11.2018, a fost menținută. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 16 iulie 2019, recursul ordinar declarat de avocatul Lozan Oleg, în interesele lui Efros Andrei s-a admis, s- a casat în partea stabilirii pedepsei decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în rest s-a menținut decizia contestată.

A menționat reclamanta că în cauza penală a avut calitate de parte vătămată și a fost nevoită să-și angajeze un avocat pentru apărarea intereselor, atât în fața organului de urmărire penală, procuratură, cât și în instanțele judecătorești. Prin urmare, a suportat cheltuieli în legătură cu acordarea asistenței juridice de către avocat în cadrul procesului judiciar penal în care a fost recunoscută ca parte vătămată, în mărime de 25000 lei, fapt atestat prin contractul de asistență juridică și a bonului de plată din 15.08.2018, eliberat de avocatul Nicolae Chiriac. A solicitat încasarea de la Efros Andrei a sumei de 25 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza penală.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Efros Andrei în beneficiul Ludmilei Șeptelici suma de 25000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate în cauza penală. De asemenea s-a dispus încasarea de la Efros Andrei în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 750 lei. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 21 februarie 2020 Efros Andrei a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 11 februarie 2020, solicitând modificarea hotărârii în partea cuantumului sumei adjudecate cu dispunerea admiterii parțiale a acțiunii și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Efros Andrei și a fost menținută hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central. Astfel, Colegiul instanței de apel atestă la materialele cauzei un șir de acte procesuale întocmite de avocatul Nicolae Chiriac în vederea acordării asistenței juridice (acțiunea civilă, cerere de apel, referință la cererea de recurs (f.d.9, 18-21, 31-34) și având în vedere contribuția avocatului părții vătămate la soluționarea cauzei penale, complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea problemelor juridice ridicate de speță, timpul și munca depusă de avocat, instanța de fond just a statuat că cuantumul onorariului în sumă de 25 000 lei pentru reprezentarea părții vătămate în cauza penală (începând cu faza urmării penale și până la examinarea recursului de către CSJ), este justificat din punct de vedere al necesității și rezonabilității ca mărime.

La 16 septembrie 2020 Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care a admite acțiunea parțial cu încasarea din contul lui Efros Andrei în beneficiul lui Șeptelici Ludmila a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 lei. 2 În motivarea recursului a indicat interpretarea eronată a legii, precum și că instanța nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei pentru determinarea cuantumului real al compensației acordate. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a pronuțat decizia la data de 16 iulie 2020. Prin urmare, recursul declarat la data de 16 septembrie 2020 este în termen. Prin referință intimata Șeptelici Ludmila a solicitat de a considera ca inadmisibil recursul. Examinând temeiurile recursului declarat de Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Efros Andrei, reprezentat de avocatul Capcelea Liviu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4