3r-316/20 — constatarea fraudei si incalcarea legislatiei electorale, anularea rezultatelor alegerilor, excluderea din cursa electorala

3r-316/20 — constatarea fraudei si incalcarea legislatiei electorale, anularea rezultatelor alegerilor, excluderea din cursa electorala (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-316/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

05 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Dorin Chirtoacă, concurent electoral înaintat de

Blocul Electoral UNIREA,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Dorin Chirtoacă,

concurent electoral înaintat de Blocul Electoral UNIREA, împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la constatarea fraudei și încălcarea legislației

electorale de către regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete

ale Federației Ruse și concurentul electoral Dodon Igor, anularea rezultatelor

alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru alegătorii din regiunea

transnistreană, excluderea din cursa electorală a lui Dodon Igor pentru coruperea

alegătorilor și fraudarea alegerilor,

împotriva încheierii din 01 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea în contencios administrativ a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 01 noiembrie 2020, ora 18.51, Dorin Chirtoacă, concurent electoral înaintat

de Blocul Electoral UNIREA, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva

Comisiei Electorale Centrale, solicitând constatarea fraudei și încălcarea legislației

electorale de către regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete

ale Federației Ruse și concurentul electoral Dodon Igor, anularea rezultatelor

alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru alegatorii din regiunea

transnistreană, excluderea din cursa electorală a lui Igor Dodon pentru coruperea

alegătorilor și fraudarea alegerilor (f.d. 1-2).

La 01 noiembrie 2020, ora 20.05, în adresa concurentului electoral înaintat de

Blocul Electoral UNIREA Dorin Chirtoacă, a fost expediată notificarea, prin care în

temeiul art. 219 alin. (1), art. 213, art. 211 alin. (1) lit. e) și art. 206 alin. (1) lit. b)

din Codul administrativ, s-a stabilit reclamantului un termen până la 01 noiembrie

2020, ora 21.15 pentru formularea corectă a acțiunii în contencios administrativ.

Totodată s-a explicat reclamantului că în cazul în care acțiunea nu va fi formulată

corect, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ va fi declarată inadmisibilă (f.d. 25, 26-27, 28).

1

La 01 noiembrie 2020, reclamantul a depus cerere de concretizare a contestației

prin care a indicat aceleași temeiuri de fapt, menționând că este o acțiune în

constatare (f.d. 33, 34).

Prin încheierea din 01 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Dorin Chirtoacă, concurentul electoral înaintat

de Blocul Electoral UNIREA împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

constatarea fraudei și încălcarea legislației electorale de către regimul ilegal de la

Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete ale Federației Ruse și concurentul

electoral Dodon Igor, anularea rezultatelor alegerilor din cele 42 de secții de votare

deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, excluderea din cursa

electorala a lui Dodon Igor pentru coruperea alegătorilor și fraudarea alegerilor, a

fost declarată inadmisibilă în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ (f.d. 35-38).

La 02 noiembrie 2020, ora 13.49, Dorin Chirtoacă, concurentul electoral

înaintat de Blocul Electoral UNIREA, a depus recurs împotriva încheierii din 01

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 40-41).

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural. În cererea de recurs a reiterat aceleași argumente ca

în cererea de chemare în judecată.

A menționat că instanța de judecată a declarat acțiunea inadmisibilă în lipsa

părților, fiind încălcat în așa fel dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 01 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă

contestația și anume să fie constatată frauda și încălcarea legislației electorale de

către regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete ale Federației

Ruse și concurentul electoral Igor Dodon; anularea rezultatelor alegerilor din cele

42 de secții de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană;

excluderea din cursa electorală a lui Igor Dodon pentru coruperea alegătorilor.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 01 noiembrie

Dorin Chirtoacă, este în termen.

La 02 noiembrie 2020, ora 15.15, în adresa Comisiei Electorale Centrale a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d. 44).

La 02 noiembrie 2020 Comisia Electorală Centrală a depus referință, solicitând

declararea recursului inadmisibil, din considerentul că recurentul nu a prezentat nici

un argument întemeiat prin care să-și exprime dezacordul față de încheierea din 01

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Totodată cererea de recurs este identică

cu cererea înaintată la instanța de apel, fără a fi prezentate argumente noi privind

încălcarea dreptului material sau procedural, sau să fie probate alte temeiuri de

anulare a încheierii primei instanțe (f.d. 47).

2

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 01 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Dorin Chirtoacă, concurentul electoral înaintat de Blocul Electoral

UNIREA împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la constatarea fraudei și

încălcarea legislației electorale de către regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate

cu Serviciile secrete ale Federației Ruse și concurentul electoral Dodon Igor,

anularea rezultatelor alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru

alegatorii din regiunea transnistreană, excluderea din cursa electorala a lui Dodon

Igor pentru coruperea alegătorilor și fraudarea alegerilor, a fost declarată

inadmisibilă în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h), art. 225 alin. (4) Cod

administrativ.

La caz, verificând legalitatea încheierii date, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că aceasta este adoptată

în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile

instanței de judecată la examinarea admisibilității acțiunii în contencios

administrativ.

Astfel, pornind de la prevederile art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. h) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată

nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art.212 alin.(1) și

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Articolul 211 alin. (1) lit. e) Cod administrativ, prevede că în cererea de

chemare în judecată se indică pretențiile reclamantului.

Conform art. 213 Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată nu

corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul

stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se

consideră depusă la data inițială.

3

La rândul său, art. 216 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, stipulează că pentru

pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale,

judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: efectuează orice alte acte de

procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după

posibilitate într-o singură ședință de judecată.

Iar, potrivit art. 219 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de judecată

depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

Prin urmare, analizând pretențiile reclamantului, prima instanță a constatat că

acțiunea depusă de Dorin Chirtoacă prezintă particularitățile specifice unei acțiuni

în obligare, însă cerințele formulate nu se potrivesc art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul

administrativ, deoarece nu s-a solicitat obligarea pârâtului de a emite un act

administrativ individual.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 219 alin. (1), art. 213, art. 211 alin. (1) lit. e)

și art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, instanța a stabilit termen

reclamantului, până la data de 01 noiembrie 2020, ora 21:15, pentru formularea

corectă a acțiunii în contencios administrativ. Totodată, reclamantului i-a fost

explicat că în cazul în care nu va fi formulată corect acțiunea care se impune din

punct de vedere procesual, acțiunea în contencios administrativ va fi declarată

inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că în termenul stabilit de instanța de judecată,

reclamantul Dorin Chirtoacă nu a înlăturat neajunsurile indicate.

Instanța de recurs reține că art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, care

prevede că o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare), la caz nu are

aplicare or, prevederea legală indică expres în ce caz prin acțiunea în contencios

administrativ se poate înainta o acțiune de constatare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

subliniază că instanța de fond corect a stabilit că pretenția înaintată de către Dorin

Chirtoacă privind constatarea fraudei și încălcarea legislației electorale de către

regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete ale Federației Ruse

și concurentul electoral Dodon Igor, este o acțiune în obligare potrivit art. 206 alin.

(1) lit. b) din Codul administrativ.

Art. 206 alin. (1) lit.b) din Codul administrativ prevede că o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare), iar în corelație cu art. 224 alin.

(1) lit. b) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ

în fond, instanța de judecată adoptă una din următoarele hotărâri: în baza unei acțiuni

în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere

a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă

autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea

pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată.

4

Astfel se reține că, reclamantul Dorin Chirtoacă nu a acționat cu diligență în

vederea realizării eficiente a dreptului său de acces la justiție, acestuia revenindu-i

obligația pozitivă de a înlătura neajunsurile acțiunii în termenul limită acordat de

instanță, fapt care în cauză nu a fost realizat și drept consecință instanța de fond a

apreciat punctul doi din contestație, drept motiv al acțiunii, dar nu ca o pretenție în

conformitate cu art. 211 alin. (1) lit. e) Codul administrativ, combinat cu prevederile

art. 206 Codul administrativ.

În context, este de notat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale, pe când l-a caz reclamantul a demonstrat o neglijență a drepturilor sale

procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea omisiune or, aceasta

contravine legislației naționale și internaționale.

Prin art. 225 din Codul administrativ s-au stabilit limitele controlului

judecătoresc. Potrivit alin. (4) art. 225 din Codul administrativ, alte limitări ale

examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ, distincte de cele stabilite

la alin. (1) și (2), sunt reglementate expres prin legi speciale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

conchide că, instanța de fond corect a declarat inadmisibile, în temeiul art. 225 alin.

(4) din Codul administrativ, și pretențiile concurentului electoral înaintat de Blocul

Electoral UNIREA, Dorin Chirtoacă privind anularea rezultatelor alegerilor din cele

42 de secții de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană și,

excluderea din cursa electorală a lui Igor Dodon pentru coruperea alegătorilor și

fraudarea alegerilor.

Art. 135 alin. (1) lit. d) din Constituția R. Moldova prevede că, Curtea

Constituțională confirmă rezultatele alegerii Parlamentului și a Președintelui

Republicii Moldova.

În același sens dispozițiile art. 122 Codul electoral dezvoltă principiul

constituțional enunțat în sensul că, în termen de 10 zile de la primirea actelor de la

Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către

instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de

legislație, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea

alegerilor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, nici excluderea din cursa electorală a concurentului electoral în contextul

prevederilor Codului administrativ nu ține de competența instanței de judecată.

Generalizând cele expuse mai sus, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că, în condițiile când

competența pentru anularea alegerilor, cât și excluderea din cursa electorală a

concurentului electoral, este atribuită altor instituții ale statului, acțiunea nu poate fi

declarată admisibilă în procedura contenciosului administrativ.

Argumentul recurentului precum că i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil prin declararea inadmisibilă a acțiunii în lipsa părților, nu poate constitui

temei de anulare a încheierii contestate, dat fiind că instanța de judecată a acționat

în conformitate cu prevederile legale, verificând în corespundere cu art. 207 alin. (1)

din Codul administrativ, din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea acțiunii.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că examinarea admisibilității după criteriul instituit de art. 207, art. 225

alin.(4) din Codul administrativ, constituie o garanție a aplicării principiului

prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, iar

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea

unor condiții de admisibilitate pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie

o încălcare a accesului liber la justiție (Gheorghiță vs Republica Moldova, 2 iulie

2019, § 27).

Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că încheierea Curții de

Apel Chișinău este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de concurentul electoral înaintat de Blocul Electoral

UNIREA, Dorin Chirtoacă.

Se menține încheierea din 01 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Dorin Chirtoacă,

concurent electoral înaintat de Blocul Electoral UNIREA împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la constatarea fraudei și încălcarea legislației

electorale de către regimul ilegal de la Tiraspol, în complicitate cu Serviciile secrete

ale Federației Ruse și concurentul electoral Dodon Igor, anularea rezultatelor

alegerilor din cele 42 de secții de votare deschise pentru alegătorii din regiunea

transnistreană, excluderea din cursa electorală a lui Dodon Igor pentru coruperea

alegătorilor și fraudarea alegerilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6