3ra-962/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- motivarea recursului, recurs nemotivat
3ra-962/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-962/20
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – L. Iarmaliuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun
ÎNCHEIERE
04 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului local Step-Soci, raionul Orhei, terț Tatiana Dodi cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva
hotărârii din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, prin care
s-a respins acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat,
constată:
La 23 iunie 2018, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ
împotriva Consiliului local Step-Soci, raionul Orhei, terț Tatiana Dodi cu privire
la contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, prin decizia
Consiliului local Step-Soci, raionul Orhei, nr. 5.11 din 22 august 2017 „Cu
privire la atribuirea unui teren pentru construcția casei de locuit” s-a atribuit în
proprietate privată familiei Tatiana Dodi și fiului Ion Babencu lotul de teren cu
număr cadastral xxx, cu suprafața de xxx ha, amplasat în intravilanul satului
Budăi, raionul Orhei, pentru construcția casei de locuit.
La 30 martie 2018, fiind prezentată pentru efectuarea controlului
administrativ, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a ajuns la concluzia
că decizia Consiliului local Step-Soci, raionul Orhei, nr. 5.11 din 22 august 2017
urmează a fi anulată. Or, potrivit legislației funciare, autoritățile administrației
publice locale atribuie, fără plată, familiilor nou-formate sectoare de teren din
rezerva intravilanului, până la epuizarea acesteia, pentru construcția caselor de
locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe – de la 0,04 până la 0,07 hectare,
în localitățile rurale – până la 0,12 hectare, eliberându-le titluri de proprietate.
1
Astfel, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a constatat că, la caz,
Consiliul local Step-Soci, raionul Orhei, a atribuit terenul cu titlu gratuit unei
persoane care nu are familie formată.
Drept urmare, la 26 aprilie 2018, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de
Stat a înaintat Consiliului local Step-Soci, raionul Orhei, notificarea
nr. 1304/OT8-132, prin care a solicitat abrogarea deciziei nr. 5.11 din 22 august
Însă, administrația publică locală nu a oferit un răspuns în termenul legal
de 60 de zile prevăzut de lege.
Reclamantul Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a solicitat prin
cererea de chemare în judecată anularea deciziei Consiliului local Step-Soci,
raionul Orhei, nr. 5.11 din 22 august 2017 „Cu privire la atribuirea unui teren
pentru construcția casei de locuit”.
Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,
s-a respins acțiunea depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat
(f.d. 114, 125-128 recto-verso).
Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 29
octombrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești (f.d. 174, 175-182).
În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că
legislația funciară nu oferă definiția noțiunii de familie. Însă, art. 2 din Legea cu
privire la tineret nr. 215 din 29 iulie 2016 definește „familia tânără” ca un cuplu,
format prin căsătorie, în care unul dintre soți nu a atins vârsta de 35 de ani;
familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani.
Astfel, instanțele inferioare au conchis că, în sensul oferit de Legea cu
privire la tineret nr. 215 din 29 iulie 2016, familia nu presupune neapărat un
cuplu (soț și soție), ci poate fi formată și dintr-un părinte și copil/copii.
Respectiv, având în vedere că la momentul depunerii cererii privind
atribuirea lotului de teren Tatiana Dodi avea un copil – Ion Babencu, instanțele
inferioare au constatat existența unei familii, formată dintr-un părinte și un copil,
fapt ce le conferă dreptul de a le fi atribuit un teren conform art. 11 din Codul
funciar.
La 14 august 2020, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus
prin poștă electronică la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat, care nu
corespunde cerințelor de formă față de documentul digital, împotriva deciziei din
15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea
deciziei recurate, cu emiterea unei decizii noi.
Totodată, recurentul a notat că motivarea recursului va fi depusă după ce îi
va fi notificată decizia motivată a instanței de apel (f.d. 188, 189-190).
La 17 august 2020, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus la
Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat,
semnat olograf, împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului și casarea deciziei recurate, cu emiterea unei
decizii noi.
Totodată, recurentul a notat că motivarea recursului va fi depusă după ce îi
va fi notificată decizia motivată a instanței de apel (f.d. 191 recto-verso, 192).
Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
2
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, recursul
se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
Potrivit art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată în ședință publică, la 15 iulie 2020, în prezența reprezentantului
recurentului Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (f.d. 172-173).
Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale
„ana.rosu@justice.md” rezultă că, la 16 iulie 2020, ora 09.31, Curtea de Apel
Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului la
adresa de e-mail „otcs_orhei@gov.md”, pentru notificare dispozitivul deciziei 15
iulie 2020 (f.d. 184).
La 14 august 2020, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus
prin poștă electronică la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva
deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 188, 189-190).
La 17 august 2020, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus la
Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat
împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 191 recto-
verso, 192).
La fel, din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței
poștale „ana.rosu@justice.md”, completul constată indubitabil că, la 26 august
2020, ora 13.28, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la
proces, inclusiv recurentului la adresa de e-mail „otcs_orhei@gov.md”, pentru
notificare decizia motivată din 15 iulie 2020 (f.d. 187).
La aspectul dat urmează a fi notat faptul că, în privința modalităților de
comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că
notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.
În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea
interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul
procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă
electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare
eficiență, rapiditate și economie de costuri.
Astfel, prin extrasul din poșta electronică conținut la fila dosarului 187 se
atestă indutabilis că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
participanților la proces, inclusiv și Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de
Stat, la 26 august 2020.
Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266
3
din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru
o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și
atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin
lege.
La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a
Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este
determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,
atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului.
Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii
termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei
calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 27 august 2020, iar ultima zi fiind
data de 25 septembrie 2020, ora 24.00.
Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Oficiul teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat nu și-a executat obligația procesuală pozitivă și nu a depus
motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție.
Sub aspectul dat completul învederează că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,
care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să
facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.
În speță, însă, recurentul Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat nu s-a
conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a
evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la
simpla manifestare a dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.
Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către
instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă
simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară
motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de
atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța
inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al
părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiată. Condiția legală a
dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate
instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează.
La capitolul dat completul decelează că, însăși recurentul Oficiul teritorial
Orhei al Cancelariei de Stat a indicat în recurs că motivarea recursului va fi depusă
după ce va lua cunoștință de decizia motivată a instanței de apel. Însă, pană în ziua
examinării recursului, acesta nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii
motivării recursului.
Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului,
deoarece Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat fiind interesat în soarta
soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să
corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în
temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
La aspectul dat este imperios că certitudinea legală impusă regulilor
4
procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui
proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel
încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința
legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea
exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de
către acesta a efectelor legale.
În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția
drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov c. Ucrainei, 3236, hotărârea
din 03 aprilie 2008).
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse
supra cu normele legale precitate, instanța de recurs trage concluzia că, la
depunerea recursului împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile
articolului 245 din Codul administrativ.
Din considerentele menționate și având în vedere că Oficiul teritorial Orhei al
Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile art. 245 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus împotriva
deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5