ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.11.2020

3ra-1039/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
04.11.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la contestarea actului administrativ
Temei legal
Temeiurile inadmisibilităţii recursului
Citează această cauză
3ra-1039/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1039/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Ciubotaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” împotriva Primăriei mun. Chișinău, lui

Mihail Raețchi și Alexandrei Raețchi, persoană terță Pretura sectorului Centru, mun.

Chișinău privind contestarea actului administrativ, obligarea asigurării accesului la

rețelele termice subterane și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarată de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”,

constată:

La 21 august 2017 Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” (în continuare SA

„Termoelectrica”) a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Primăriei mun. Chișinău, lui Mihail Raețchi și Alexandrei

Raețchi, prin care a solicitat anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 204 din

10 aprilie 2014 a obiectivului – replanificarea apartamentului nr. xxxxx și anexa lit. A1

construită, din str. xxxxx, mun. Chișinău, obligarea lui Mihail Raețchi și Alexandrei

Raețchi să asigure accesul la rețelele termice subterane ale societății reclamante din

adresa indicată și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate SA „Termoelectrica” a indicat că în urma

controlului efectuat pe str. xxxxx, mun. Chișinău s-a constatat că la apartamentul nr.

xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, ce aparțin lui Mihail Raețchi și Alexandrei

Raețchi, a fost edificată o anexă, sprijinită pe 3 piloni din beton armat, ce se află în

zona de protecție a rețelelor termice cu diametrul de 50 mm, la o distanță de doar 0,6

m de la traseul termic.

La montarea pilonilor respectivi pârâții au ignorat faptul existenței pe teren a

rețelelor inginerești, încălcându-se dispozițiile Legii cu privire la energetică, nr. 1525-

XIII din 19 februarie 1998, ale Legii nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia

termică și promovarea cogenerării precum și a Regulamentului cu privire la furnizarea

și utilizarea energiei termice.

Societatea reclamantă a susținut că amplasarea pilonilor, ce sprijină anexa la

apartamentul indicat, instituie impedimente în accesul la rețelele inginerești ce aparțin

1

SA „Termoelectrica” în vederea descoperirii, deservirii și exploatării acestora, iar

presiunea înaltă din aceste rețele instituie pericol pentru viața și sănătatea oamenilor.

Necătând la încălcările prevederilor legale prin procesul- verbal de recepție finală

nr. 204 din 10 aprilie 2014 s-au recepționat lucrările de replanificare a apartamentului

nr.xxxxxx și a anexei lit. A1 din str. xxxxx, mun. Chișinău.

SA „Termoelectrica” s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu o cerere prealabilă

privind anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014,

solicitare respinsă prin răspunsul din 08 august 2017.

Societatea reclamantă a mai indicat că este proprietară a conductelor termice

subterane ce traversează terenul din str. xxxxxx, mun. Chișinău, astfel este în drept de

a cere încetarea încălcării obstacolelor în vederea deservirii și exploatării conductelor.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din 28 mai 2018 a atras în

proces în calitate de persoană terță Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 martie 2019 s-a respins

pretenția înaintată de SA „Termoelectrica” privind anularea procesului-verbal de

recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014 ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție, iar pretențiile SA „Termoelectrica” privind obligarea asigurării accesului

la rețelele termice subterane și compensarea cheltuielilor de judecată au fost respinse

ca neîntemeiate. ( f.d. 126,133-140, vol.I)

SA „Termoelectrica” la 22 aprilie 2019, în termen, a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 martie 2019, prin care a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă

acțiunea înaintată. ( f.d. 131,149-152, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 iulie 2020 a respins cererea

de apel depusă de către SA „Termoelectrica”. ( f.d. 222,223-229, vol.I)

Instanțele de judecată au concluzionat că pretenția SA „Termoelectrica” privind

anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014 este depusă cu

omiterea termenului de prescripție, deoarece înregistrarea de stat a drepturilor asupra

bunurilor imobile este publică, iar procesul-verbal de recepție finală nr. 204 din 10

aprilie 2014 a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 06 mai 2014, astfel

despre existența acestuia SA „Termoelectrica” a dispus de posibilitatea de a cunoaște.

Argumentul precum că a luat cunoștință cu procesul-verbal de recepție finală doar

la 21 iunie 2017 a fost respins de instanțele de judecată în condițiile în care materialele

cauzei atestă că societatea a avut posibilitate efectivă de a lua act de procesul-verbal

respectiv anterior și anume în anul 2015 în cadrul efectuării lucrărilor de reparație a

rețelelor inginerești de la adresa respectivă.

Cu referire la pretenția privind obligarea asigurării accesului la rețelele termice

subterane instanțele de judecată au menționat că SA „Termoelectrica” avea obligația

de a dovedi prin probe pertinente și admisibile că Mihail Raețchi și Alexandra Raețchi

îi încalcă dreptul de acces la rețelele termice subterane din str. xxxxx, mun. Chișinău.

Subsecvent respingerii pretențiilor cu privire la anularea procesului-verbal de

recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014 și obligarea lui Mihail Raețchi și Alexandrei

Raețchi să asigure accesul la rețelele termice subterane, instanțele de judecată au

respins și pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ori instanța de

judecată este obligată să dispună încasarea cheltuielilor de judecată persoanei care a

avut câștig de cauză.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs SA „Termoelectrica”, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

2

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

( f.d. 234,vol.I, 6-9, vol.II)

În motivarea recursului societatea recurentă a indicat că instanțele ierarhic

inferioare au interpretat în mod eronat normele de drept material nu au aplicat Legea

ce urma a fi aplicată, aplicând eronat legea neaplicabilă speței.

SA „Termoelectrica” a criticat acțiunile autorităților locale, care conform

procesului-verbal de recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014 a recepționat construcția

amplasată pe terenul prin care trec magistralele de energie termică, ce aparțin cu drept

de proprietate societății recurente, ceea contravine Legii nr. 92 din 29 mai 2014 cu

privire la energia termică și promovarea cogenerării.

Consideră că procesul-verbal de recepție finală nr.204 din 10 aprilie 2014 în

temeiul art. 3, alin. (1), art. 14, alin. (1), art. 26 Legii contenciosului administrativ (in

vigoare la momentul adresării în instanța) urmează a fi anulat.

SA „Termoelectrica” a negat faptul că aceasta a cunoscut despre existența

procesului-verbal de recepție finală nr. 204 din 10 aprilie 2014 anterior datei de 21

iunie 2017.

La 27 octombrie 2020 Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău a depus referință

la cererea de recurs înaintată de către SA „Termoelectrica”, prin care a solicitat

respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de

apel, menționând că prezenta acțiune este îndreptată către Primăria mun. Chișinău și

Pretura sectorului Ciocana, însă urma să se adreseze cu o cerere prealabilă către

comisia municipală de recepție finală a construcțiilor și ulterior să depună acțiune în

instanța de judecată. (f.d. 27-30, vol.II)

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 22 iulie 2020, notificată SA

„Termoelectrica” la 09 septembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție

DS2101014490AS. (f.d. 232, vol.I)

SA „Termoelectrica” s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ

și în termen a depus recurs nemotivat la 14 august 2020 și recurs motivat la 08

octombrie 2020. ( f.d. 81,89-91)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

3

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către SA „Termoelectrica” este inadmisibilă.

4

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-02-02
0,94
2r-38/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 2r-38/22 2-20117508-01-2r-19012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ciubotaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun DECIZIE 02 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul civi
CSJ 2019-06-05
0,94
3ra-508/19 — anularea actului administrativ
dosarul nr. 3ra-508/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. A. Miron) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Moraru, O. Cojocaru, E. Clim) ÎNCHEIERE 05 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de c
CSJ 2021-07-07
0,94
3r-249/21 — contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3r-249/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici) D E C I Z I E 07 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componen
CSJ 2020-05-13
0,94
3r-79/20 — anularea actului administrativ
Dosarul nr.3r-79/2020 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna) D E C I Z I E 13 mai 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa:
CSJ 2019-05-22
0,94
3ra-558/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-558/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud: I. Chirtoaca) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 22 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, co
Sursă