2rac-195/20 — repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

2rac-195/20 — repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rac-195/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O. Dvornic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Fim

Construction”, reprezentată de avocatul Digore Eduard,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Fim Construction” împotriva Ministerului Justiției,

Procuraturii Generale cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil,

împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 06 august 2018, SRL „Fim Construction”, reprezentată de avocatul Digore

Eduard, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu

privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil.

În motivarea acțiunii a indicat că, 15 septembrie 2009, ÎCS „Fim-Construction”

SRL, în persoana administratorului Manzo Prisco, a înregistrat la comisariatul de

poliție Botanica o plângere privind sustragerea de către persoane necunoscute, a

unor părți componente din imobilul situat pe str. XXXXX nr. XXXXX, or

XXXXX, mun. XXXXX, aflată în proprietatea ÎCS „Fim-Construction” SRL,

evaluată la suma totală de 500 000 de euro.

Deoarece nu a primit răspuns la plângerea sa, în termenul legal, apărătorul a

depus ulterior 2 plângeri referitoare la inacțiunile organului de urmărire penală.

A susținut că, din motive neimputabile victimei, urmărirea penală a fost

începută cu întârziere- peste aproximativ 6 luni din momentul sesizării, adică la 22

martie 2010, deși în acest caz indică asupra prevederilor art. 274 alin. (1) Cod

procedură penală al RM potrivit cărora, organul de urmărire penală trebuia să emită

o decizie asupra actului de sesizare, în cel mult 30 zile.

A menționat că, la data de 06 august 2010, prin Ordonanța procurorului în

Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău, a fost dispusă suspendarea urmăririi

penale pe cauza penală nr. XXXXX, până la stabilirea persoanei care urmează a fi

pusă sub învinuire.

La 03 iunie 2011 a fost dispusă reluarea urmăririi penale, deoarece nu a fost

audiat în calitate de reprezentant al părții vătămate Manzo Prisco.

La 19 octombrie 2011 procurorul în Procuratura Botanica, mun. Chișinău, a

dispus începerea urmăririi penale pe faptul sustragerii de pe teritoriul construcției

nefinisate a fabricii de piele care aparține ÎCS „Fim-Construction” SRL din mun.

Chișinău, or. Dobrogea, str. Schinoasa, 16, bucăților de ferme de beton armat în

număr de 40, în sumă totală de 200 000 de lei.

Astfel, a susținut că, în Ordonanța respectivă, s-a menționat că, intervenția

poliției a zădărnicit consumarea infracțiunii de furt în acest caz.

La 19 octombrie 2011 Manzo Prisco a fost recunoscut în calitate de reprezentat

al victimei și părții civile ÎCS „Fim-Construction” SRL.

La 24 noiembrie 2011 cauzele penale nr. XXXXX și respectiv XXXXX au fost

conexate într-o procedură unică, fiindu-le atribuit nr. 2010428030.

A punctat reclamantul, că ulterior, la 17 august 2012, a depus la Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău, o cerere de accelerare a urmăririi penale. Respectiva

cerere, fiind examinată într-un termen excesiv de 48 zile, deși art. 20 alin. (5) Cod

de procedură penală prevede termenul de 5 zile pentru examinarea cererilor de

accelerare a urmăririi penale.

La 04 octombrie 2012 a fost emisă încheierea judecătorului de instrucție a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, prin care cererea de accelerare a fost respinsă.

La 27 februarie 2015 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului

Zlotea Mihail pe motiv că, fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii, și suspendarea urmăririi penale.

Nefiind de acord cu ordonanțele emise, respectând procedura prealabilă,

susține că, a depus o plângere în adresa judecătorului de instrucție.

Altfel, la data de 18 iunie 2015, judecătorul de instrucție al Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, Radu Țurcanu, a admis plângerea avocatului reclamantei,

și a declarat nule ordonanțele din 27 februarie 2015 și respectiv cea din 21 mai

2015, dispunând reluarea urmăririi penale și obligarea procurorului să lichideze

toate încălcările admise.

În consecință, la 18 iunie 2015, Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău prin

ordonanță a dispus reluarea urmăririi penale pe cauza penală nr. XXXXX.

Ulterior, la 22 octombrie 2015, Procuratura sect. Botanica, a dispus repetat

scoaterea de sub urmărire penală a lui Zlotea Mihail și suspendarea procesului. În

consecință, la 04 ianuarie 2016, apărătorul a atacat ordonanțele emise la judecătorul

de instrucție.

A specificat că, la 02 martie 2016 prin încheierea judecătorului de instrucție

din cadrul Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost admisă plângerea

apărătorului și au fost declarate nule ordonanțele de scoatere de sub urmărire penale

a învinuitului Zlotea Mihail din 22 octombrie 2015 și de suspendare a urmăririi

penale din aceiași dată precum și ordonanța procurorului ierarhic superior care a

respins plângerea avocatului.

Deși plângerea a fost admisă la 02 martie 2016, a susținut că, examinarea s-a

desfășurat o perioadă ce depășește 26 zile, adică peste termenul legal de 10 zile,

indicat la art. 313 alin. (4) al Codului de procedură penală.

2

A indicat că, în conținutul încheierii emise, instanța de judecată a reținut că,

Procuratura și organul de urmărire penală, nu s-au conformat încheierii Judecătoriei

Botanica din 18 iunie 2015, fiind efectuată doar o singură acțiune procesuală,

nefiind lichidate lacunele stabilite într-o hotărâre judecătorească definitivă.

Consecvent, a semnalat că, la 21 iunie 2016 a fost depusă la Judecătoria

Botanica mun. Chișinău, o cerere de accelerare a urmăririi penale pe cauza nr.

XXXXX, constatându-se astfel încălcarea termenului rezonabil al urmăririi penale,

mai bine de 5 ani, stabilindu-se data de 05 august 2016, până la care Procuratura ar

fi trebuit să emită o decizie pe acest caz, nu înainte de realizarea tuturor măsurilor

necesare pentru cercetarea completă și obiectivă a cauzei penale. Contrar acestei

hotărâri, a menționat că, la data de 16 decembrie 2016 a fost emisă o altă ordonanță

prin care repetat s-a dispus scoaterea de sub urmărire a lui Zlotea Mihail și

suspendarea urmăririi penale.

La 16 decembrie 2016 Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău prin

ordonanță a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Zlotea Mihail și

suspendarea urmăririi penale. Constată astfel că, plângerea apărătorului a fost

examinată într-un termen ce depășește cu aproximativ două luni termenul de 10 zile,

prevăzut la art. 313 Codul de procedură penală, din motive neimputabile părții

vătămate.

A susținut că, la emiterea încheierii din 29 mai 2019, judecătorul de instrucție a

reținut următoarele, ,, procurorul precum și organul de urmărire penală, nu s-au

conformat pe deplin indicațiilor Încheierii judecătorului de instrucție din 02 martie

2016, deoarece după emiterea hotărârii a fost efectuată doar o singură acțiune

procesuală și anume, expertiza judiciară și astfel, în cadrul procesului penal nu au

fost lichidate lacunele stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu a fost

realizat scopul procesului penal și nu au fost stabilite circumstanțele în legătură cu

care a fost pornită urmărirea penală.

Potrivit încheierii din 29 mai 2017, Procuratura nu se conformează hotărârilor

instanței de judecată, încălcând în așa mod accesul la justiție.

A mai menționat că, deși Procuratura a depus recurs împotriva încheierii din 29

mai 2017, la data de 02 august 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de

recurs depusă împotriva încheierii din 29 mai 2017a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central.

Totodată, a remarcat că, termenul urmăririi penale în cauza penală nr. XXXXX

a fost prelungit de nenumărate ori. Drept temei pentru aceste prelungiri se invoca

faptul precum că, este necesar de efectuat acțiuni de urmărire penală și anume de

identificat persoanele care au comis infracțiunea dată și ai recunoaște în calitate de

bănuiți, de audiat referitor la cazul dat.

De asemenea, a indicat că, drept temei de prelungire a termenului urmăririi

penale în baza ordonanțelor din 25 iulie 2011, 22 august 2011 și 23 septembrie 2011

a servit argumentul ,,de efectuat o serie de acțiuni de urmărire penală și anume de

audiat partea vătămată,,. La fel, a indicat că alt temei de prelungire de nenumărate

ori termenul urmăririi penale în baza ordonanței procurorului era necesitatea numirii

expertizei merceologice.

Totodată, a specificat că, alt temei pentru care la fel de nenumărate ori a fost

prelungit termenul urmăririi penale a servit argumentul privind necesitatea stabilirii

factorilor de decizie a SRL ,,Mavnis Com”, de stabilit locul aflării cet. Mangir

3

Margareta și alte acțiuni de urmărire penală. Un alt temei pentru prelungirea

termenului urmăririi penale, în alte perioade, a servit același argument, necesitatea

efectuării mai multor acțiuni de urmărire penală.

A precizat că, pe parcursul efectuării urmăririi penale au fost emise mai multe

încheieri ale judecătorului de instrucție, și anume la 18 iunie 2015, 02 martie 2016

și 29 mai 2017 prin care ordonanțele procurorului de scoatere de sub urmărire

penală și suspendare a urmăririi penale din 27 februarie 2015, 22 octombrie 2015 și

respectiv 16 decembrie 2017, au fost anulate ca fiind ilegale și neîntemeiate.

Consideră că, judecătorii de instrucție au constatat că a fost îngrădit dreptul de

acces la justiție al reclamantului, menționând că, în încheierea din 02 martie 2016,

s-a constatat că, omisiunile admise în efectuarea urmăririi penale, constatate prin

încheierea din 18 iunie 2015, nu au fost înlăturate.

Astfel, a semnalat că, prin încheierea judecătorului de instrucție din 29 mai

2017, s-a constatat că, omisiunile admise în efectuarea urmăririi penale, constatate

în încheierea din 02 martie 2016 nu au fost înlăturate de organul de urmărire penală.

Apreciază că, încetineala cu care s-a desfășurat urmărirea penală, este

imputabilă Procuraturii, întrucât a ales să nu se conformeze încheierilor instanțelor

de judecată și nu au lichidat încălcările constatate de către judecătorii de instrucție.

A mai evidențiat că, la data de 14 noiembrie 2017, procurorul Taisia Goncear,

repetat a emis ordonanța privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Zlotea

Mihail și iarăși cu suspendarea urmăririi penale pe cauza penală 2010428030.

Opinează că, de această dată, procurorul de caz a copiat declarațiile martorilor,

deși în ordonanța din 16 decembrie 2016 doar a enumerat martorii care au fost

audiați, iar în ordonanța de scoatere de sub urmărire penală din 14 noiembrie 2017,

procurorul face referire la concluziile a două rapoarte de expertiză, însă nu

motivează pertinența și concludența acestora în cauza penală dată.

Astfel, a precizat că, în conținutul ordonanței, procurorul a menționat că, „la

moment nu este posibil de a răspunde la întrebarea dacă a fost textul din chitanța

nr.105 scris de Azimov Amon, Zlotea Mihail sau Zlotea Serghei, deoarece este

nevoie de mostre suplimentare” iar în final a menționat „ … posibilitățile acumulării

probelor suplimentare au fost epuizate”. În opinia reclamantului, aceasta este o

constatare care nu este veridică, deoarece procurorul nu indică de ce este imposibil

de prezentat mostre suplimentare.

Consideră reclamatul că, procurorul de caz se contrazice, întrucât pe de o parte

indică că pentru a oferi răspunsuri cui aparține scrisul din chitanță este nevoie de

mostre suplimentare iar pe de altă parte concluzionează că toate măsurile în vederea

obținerii probelor suplimentare au fost întreprinse.

În context, a indicat asupra prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr.87 din 21

aprilie 2011 privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, potrivit cărora, în cauzele în care se pretinde

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în

judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni

de la intrarea în vigoare a ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale sau

de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziție.

A menționat că, copia ordonanței din 14 noiembrie 2017 a fost expediată în

adresa apărătorului prin scrisoarea din 04 decembrie 2017. Ștampila serviciului

4

poștal aplicată pe plic este datată cu 05 decembrie 2017, astfel încât, copia

ordonanței din 14 noiembrie 2017 a fost recepționată la 05 decembrie 2017,

considerând astfel că, termenul adresării cu prezenta acțiune în instanța de judecată,

a fost respectat.

În context a arătat asupra prevederilor art. 20 alin.(4) al Codului de procedură

penală în conformitate cu care, respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală

se asigură de către procuror.

În acest sens, ÎCS „Fim-Construction” SRL consideră că, în cadrul urmăririi

penale, s-a încălcat dreptul său la respectarea termenului rezonabil al urmăririi

penale, având în vedere că, urmărirea penală a durat aproximativ opt ani și nouă

luni, fiind astfel violat art. 20 din Codul de procedură penală, art. 6 § 1 din CEDO,

coroborat cu art. 13 al Convenției, opinând că, ÎCS „Fim-Construction” SRL nu a

dispus de un recurs efectiv asupra acestui termen.

De asemenea, a menționat că, Curtea Europeană a statuat că, atunci când

victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta

semnifică introducerea unei cereri în despăgubire, chiar dacă ea nu a cerut, în mod

expres, repararea prejudiciului suferit. În acest context a susținut că, la data de 19

octombrie 2011 prin ordonanța OUP, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX Mazo

Prisco, administrator al ÎCS „Fim-Construction” SRL a fost recunoscut în calitate

de parte civilă. Respectiv, prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal,

se are în vedere nu doar condamnarea penală a autorului infracțiunii ci și repararea

pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit.

Rezultă în opinia reclamantului că, de la constituirea ca parte civilă până la

încheierea acestei proceduri penale, aspectul civil a rămas strâns legat de

desfășurarea procedurii penale.

În consecință, a susținut că, perioada care trebuie luată în calcul pentru

aprecierea termenului rezonabil al urmăririi penale este de aproximativ opt ani.

Astfel, pretinde reclamantul violarea dreptului la proprietate prin prisma art.1

al Protocolului nr.1 la Convenție ca urmare a unor deficiențe serioase ale urmăririi

penale, inițiate în baza plângerii sale, privind sustragerea de bunuri și a omisiunii

autorităților responsabile în realizarea obligației pozitive în vederea desfășurării

unei anchete eficiente și prompte. În contextul dat, a remarcat că, Curtea Europeană

a reiterat că, durata rezonabilă a procedurilor trebuie să fie evaluată în limita

circumstanțelor cauzei și a următoarelor criterii: comportamentul reclamantului și a

autorităților relevante, complexitatea cauzei și ceia ce era important pentru

reclamant.

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, art. 6

par.1 CEDO, art.1 Protocolul 1 CEDO.

A solicitat SRL „Fim Construction”, reprezentată de avocatul Digore Eduard,

constatarea încălcării dreptului la un termen rezonabil de examinare al procesului

penal prevăzut la art. 6 par.1 CEDO de către statul Republica Moldova în cadrul

dosarului penal nr. XXXXX, încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul

SRL „Fim Construction” a sumei de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

sumei de 500 000 de euro, cu titlu de prejudiciului material suportat prin comiterea

infracțiunii.

Prin hotărârea din 25 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat faptul încălcării dreptului SRL „Fim

5

Construction” la un termen rezonabil al procesului prevăzut la art. 6 par. 1 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale în cadrul dosarului penal 2010428030. S-a încasat din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul SRL

„Fim Construction” prejudiciul moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil al

urmăririi penale în cadrul dosarului XXXXX în sumă de 25 000 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 05 august 2019, Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat,

solicitînd casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 21 august 2019, SRL „Fim Construction”, prin intermediul

avocatului Digore Eduard, a declarat apel nemotivat, solicitînd casarea hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

La data de 04 decembrie 2019, SRL „Fim Construction”, reprezentată de

avocatul Digore Eduard, a depus cerere de apel motivat.

La data de 09 decembrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel

motivat.

Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de SRL „Fim Construction”, prin

intermediul avocatului Digore Eduard, împotriva hotărârii din 25 iulie 2019, a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției, casată hotărârea din 25 iulie 2019, a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Fim Construction” împotriva Ministerului

Justiției cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 16 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Fim Construction”,

reprezentată de avocatul Digore Eduard, a declarat recurs împotriva încheierii din

18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea

încheierii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SRL „Fim Construction”, reprezentată de avocatul Digore

Eduard, a fost casată încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău la faza primirii apelului.

La 17 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Fim Construction”,

reprezentată de avocatul Digore Eduard, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sau trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece aceasta este emisă cu încălcarea normelor de drept material,

aprecierea arbitrară a probelor și cu depășirea vădită a limitelor judecării apelului.

Or, instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 2 al Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

6

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prin respingerea integrală a acțiunii din

motivul neînaintării acțiunii civile de către partea vătămată SRL „Fim

Construction”, deoarece acesta nu impune obligația constituirii în calitate de parte

civilă. Momentul constituirii în calitate de parte civilă servește la calcularea

termenului rezonabil al urmăririi penale.

A susținut că, instanța de apel, prin decizia contestată, eronat a stabilit că în

cadrul urmăririi penale SRL „Fim Construction” ar fi avut doar calitatea de parte

vătămată or, această constatare este în contradicție cu materialele cauzei, deoarece,

prin ordonanța din 19 octombrie 2011, SRL „Fim Construction”, în temeiul art. 61

Codul de procedură penală a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și civilă.

Totodată, instanța de apel contrar prevederilor art. 373 Codul de procedură

civilă, la examinarea cauzei în apel, din oficiu a invocat lipsa calității de parte civilă

în calitate de temei de casare a hotărârii primei instanțe, expunându-se asupra unor

circumstanțe care nu au fost criticate în cererea de apel, astfel depășind limitele

judecării apelului depus de Ministerul Justiției.

Astfel, a considerat că la caz, apare incontestabil problema aplicării eronate și

neaplicării normelor de drept material precum și neelucidarea pe deplin a

circumstanțelor importante ale cauzei.

Prin notificarea din 20 august 2020 Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 23 august 2020 Ministerul Justiției a recepționat copia recursului depus de

SRL „Fim Construction”, reprezentată de avocatul Digore Eduard.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de

Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la

18 februarie 2020.

Curtea de Apel Chișinău a expediat părților copia deciziei la 11 martie 2020,

fapt confirmat prin scrisoarea anexată la dosar (f.d. 153, vol. II).

În circumstanțele date, recursul declarat de SRL „Fim Construction”,

reprezentată de avocatul Digore Eduard, la 17 aprilie 2020, este depus în termenul

prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

7

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Deși alin. (3) al normei enunțate specifică concret

care încălcări sau erori se consideră drept omisiuni procedurale, alin. (4)

menționează că și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, iar alin. (5) al normei date prevede că temeiurile

prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În cadrul examinării cauzei s-a stabilit că la 06 august 2018, SRL „Fim

Construction”, reprezentată de avocatul Digore Eduard, a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale prin care a

solicitat constatarea încălcării dreptului la un termen rezonabil de examinare a

procesului penal, încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul său a

sumei de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 500 000 de euro, cu

titlu de prejudiciului material.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a acțiunii, fiind constatat faptul încălcării dreptului SRL „Fim

Construction” la un termen rezonabil al procesului prevăzut la art. 6 par. 1 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale în cadrul dosarului penal 2010428030. S-a încasat din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul SRL

„Fim Construction” prejudiciul moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil al

urmăririi penale în cadrul dosarului XXXXX în sumă de 25 000 de lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 05 august 2019, Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat,

solicitînd casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 21 august 2019, SRL „Fim Construction”, prin intermediul

avocatului Digore Eduard, a declarat apel nemotivat, solicitînd casarea hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

8

La data de 04 decembrie 2019, SRL „Fim Construction”, reprezentată de

avocatul Digore Eduard, a depus cerere de apel motivat.

La data de 09 decembrie 2019, Ministerul Justiției a depus cerere de apel

motivat.

Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetată

procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de SRL „Fim Construction”, prin

intermediul avocatului Digore Eduard, împotriva hotărârii din 25 iulie 2019, a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției, casată hotărârea din 25 iulie 2019, a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Fim Construction” împotriva Ministerului

Justiției, Procuraturii Generale cu privire la repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 16 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Fim Construction”,

reprezentată de avocatul Digore Eduard, a declarat recurs împotriva încheierii din

18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea

încheierii contestate cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SRL „Fim Construction”, reprezentată de avocatul Digore

Eduard, a fost casată încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău la faza primirii apelului.

La 17 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Fim Construction”,

reprezentată de avocatul Digore Eduard, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sau trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

Reieșind din cele expuse și dat fiind faptul că în cauza dată Curtea Supremă de

Justiție a emis decizia din 03 iunie 2020, prin care a fost casată încheierea din 18

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

Chișinău la faza primirii apelului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În atare situație, instanța de recurs apreciază că SRL „Fim Construction” nu i-a

fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu

dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când există suspiciuni privind

încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 § 1 din CEDO, rezultă că

recurentul nu a reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și

raționamentele pe care le considera necesare în vederea apărării punctului său de

vedere (cauza Bliicher vs. Republica Cehă, hotărârea din 11 ianuarie 2005, cauza

Cârmei Saliba vs. Malta, hotărârea din 29 noiembrie 2016, § 65).

În acest sens, Colegiul lărgit reamintește că în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs

efectiv sunt în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în

9

principiu, competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (cauza Doorson vs. Olanda, hotărârea din 26 martie 1996).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare

analizate în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea

recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de

procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material

și procedural.

Astfel, pornind de la faptul că eroarea admisă la judecarea cauzei în instanța

ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de SRL „Fim Construction”, reprezentată

de avocatul Digore Eduard, de a casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să verifice și circumstanțele

cauzei în partea ce țin de argumentele invocate de recurent, probele, obiecțiile

acestuia în raport cu pretențiile sale și obiecțiile părții oponente, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO. Procesul

echitabil presupune asigurarea, garantarea și respectarea principiilor

contradictorialității, egalității armelor în proces.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Fim

Construction”, reprezentată de avocatul Digore Eduard.

Se casează decizia din18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Fim Construction” împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Generale

cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

10