2rh-79/20 — recunoasterea valabilitatii contractului de vinzare-cumparare a automobilului, radierea sechestrelor aplicate, obligarea inregistrarii dreptului de proprietate

2rh-79/20 — recunoasterea valabilitatii contractului de vinzare-cumparare a automobilului, radierea sechestrelor aplicate, obligarea inregistrarii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-79/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, S. Filincova, G. Stratulat, N. Craiu, V.

Burduh)

Î N C H E I E R E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Zamșa, reprezentat de avocatul

Petru Coșleț,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac

împotriva Dianei Staicu, Oleg Zamșa, Societatea cu Răspundere Limitată „Easy

Credit”, Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni, Serviciul Fiscal de

Stat, executorii judecătorești Nicolae Pașa, Victor Cațer, Zamșa Valentina, Brihuneț

Cristina, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind recunoașterea

valabilității contactului de vânzare-cumpărare a automobilului, radierea sechestrelor

aplicate de executorii judecătorești asupra mijlocului de transport, obligarea

înregistrării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2017 Nicolae Suvac a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Dianei Staicu, Oleg Zamșa, Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Banca

Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni, Serviciul Fiscal de Stat, executorii

judecătorești Nicolae Pașa, Victor Cațer, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice privind recunoașterea valabilității contactului de vânzare-cumpărare a

automobilului, obligarea înregistrării dreptului de proprietate a lui Nicolae Suvac

asupra automobilului, încasarea forțată a prejudiciului moral, radierea sechestrelor

aplicate de executorii judecătorești asupra mijlocului de transport.

La 06 martie 2018 Nicolae Suvac a înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor

împotriva Dianei Staicu, Oleg Zamșa, executorii judecătorești Nicolae Pașa și Victor

Cațer, intervenient accesoriu EP „Agenția Servicii Publice”, solicitând recunoașterea

1

valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Audi A4”,

obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra dreptul de proprietate a lui Suvac

Nicolae asupra automobilului respectiv, ridicarea sechestrelor aplicate de executorii

judecătorești Victor Cațer și Nicolae Pașa asupra mijlocului de transport.

La 16 mai 2018, în cadrul ședinței de judecată reclamantul Suvac Nicolae a mai

înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor, aceasta fiind înaintată împotriva

pârâților Diana Staicu, Oleg Zamșa, ÎCS „Easy Credit”, BC „ProCredit Bank” SA,

Serviciul Fiscal de Stat din Subordinea Ministerului Finanțelor, executorii

judecătorești Nicolae Pașa, Victor Cațer, Valentina Zamșa și Cristina Brihuneț,

intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice” (f.d. 151-154).

În urma concretizării acțiunii înaintate reclamantul a solicitat recunoașterea

valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model „Audi A4”,

obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra dreptul de proprietate a lui

Nicolae Suvac asupra automobilului respectiv, ridicarea sechestrelor aplicate de

executorii judecătorești Victor Cațer, Nicolae Pașa, Valentina Zamșa si Cristina

Brihuneț asupra mijlocului de transport. Totodată, prin cererea concretizată

reclamantul a solicitat atragerea în proces în calitate de pârâți BC „ProCredit Bank”

SA, Serviciul Fiscal de Stat din Subordinea Ministerului Finanțelor și executorii

judecătorești Valentina Zamșa și Cristina Brihuneț.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus

atragerea în proces în calitate de pârâți BC „ProCredit Bank” SA, Serviciul Fiscal de

Stat din Subordinea Ministerului Finanțelor și executorii judecătorești Valentina

Zamșa și Cristina Brihuneț (f.d. 180, vol.I).

Prin hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial, cererea de chemare în judecată și s-a recunoscut valabilitatea contractului

de vânzare-cumpărare din 12 august 2011, încheiat între Diana Staicu și Nicolae Suvac,

având ca obiect mijlocul de transport de model „Audi A4”, anul fabricării 2008,

identificat în baza caroseriei nr. XXX, motor nr. XXX, număr de înmatriculare XXX.

S-au ridicat sechestrele de pe mijlocul de transport „Audi A4”, anul fabricării

2008, identificat în baza caroseriei nr. XXX, motor nr. XXX, număr de înmatriculare

XXX, aplicate prin încheierea executorului judecătoresc Valentina Zamșa nr.004-

452/13 din 03 decembrie 2013, prin încheierea executorului judecătoresc Cristina

Brihuneț nr. 130-617/14 din 21 martie 2014, prin încheierea executorului judecătoresc

Victor Cațer, nr. 100-194/14 din 08 aprilie 2014 și prin încheierea executorului

judecătoresc Nicolae Pașa, nr. 0199-3233/16 din 27 septembrie 2016.

În rest cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă în interesele apelantului Oleg Zamșa.

S-a casat integral hotărârea 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru cu adoptarea unei hotărâri noi prin care, s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac împotriva Dianei Staicu, Oleg Zamșa,

Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Banca Comercială „ProCreditBank”

Societate pe Acțiuni, Serviciul Fiscal de Stat, executorii judecătorești Nicolae Pașa,

Victor Cațer, Zamșa Valentina, Brihuneț Cristina, intervenient accesoriu Agenția

Servicii Publice privind recunoașterea valabilității contactului de vânzare-cumpărare a

automobilului, radierea sechestrelor aplicate de executorii judecătorești asupra

mijlocului de transport, obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

2

Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, corectată prin

încheierea din 13 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de

Nicolae Suvac, reprezentat de avocatul Adrian Grosu, s-a casat decizia din 06 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 12 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 13 august 2020 (data de pe plicul poștal) Oleg Zamșa, reprezentat de avocatul

Petru Coșleț, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a

Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei

din 19 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, rejudecarea cauzei, respingerea

recursului depus de Nicolae Suvac, ca fiind inadmisibil.

În motivarea cererii de revizuire depuse în temeiul art. 449 lit. b) și c) Cod de

procedură civilă, s-a invocat că la 20 iunie 2017 Nicolae Suvac a depus o altă acțiune

în judecată împotriva revizuientului, Diana Staicu și executorului judecătoresc Nicolae

Pașa solicitând anularea procesului-verbal de sechestru din 13 iunie 2017.

Astfel, prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Nicolae Suvac, fiind anulat procesul-

verbal de sechestru din 13 iunie 2017.

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă apelul

lui Oleg Zamșa, a fost casată hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu restituirea cauzei la rejudecare.

Comunică revizuentul că, temeiul restituirii cauzei la rejudecare a servit faptul că,

automobilul de model AUDI A4, anul fabricației 2008, număr de înmatriculare XXX,

aparține cu drept de proprietate lui Sergiu Suvac.

A notat revizuentul că, a făcut cunoștință cu decizia din 10 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău abia la 23 iulie 2020 prin intermediul avocatului Petru Coșleț,

astfel termenul de declarare a revizuirii începe a curge din 23 iulie 2020.

Prin urmare, revizuentul a afirmat că temei de casare a deciziei din 19 decembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție sunt prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură

civilă, și anume adoptarea unei hotărâri cu privire la drepturile unei persoane, care nu

a fost implicată în proces, la caz, Sergiu Suvac.

Conchide că temeinicia atragerii în proces a lui Sergiu Suvac rezultă și din faptul

că, urmare a consultării rețelelor de socializare a stabilit că Sergiu Suvac probabil este

judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, iar conform declarației de avere și

interese personale pentru anul 2019 posedă și folosește din anul 2011 un automobil de

model AUDI A4, anul fabricării 2008.

La fel, a menționat că, potrivit actelor cauzei viza de domiciliu a lui Sergiu Suvac

indicată în contractul de comodat coincide cu viza de domiciliu a Dianei Staicu indicată

de către reclamantul Nicolae Suvac în cererea de chemare în judecată și cu viza de

domiciliu a însăși reclamantului Nicolae Suvac, fapte ce denotă fictivitatea recipisei

din 12 august 2011.

Subliniază revizuentul că despre circumstanțele descrise nu a cunoscut până la 23

iulie 2020, data la care a făcut cunoștință prin intermediul avocatului, cu decizia din 10

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele

temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire

depusă de Oleg Zamșa, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, din motivele ce succed.

3

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră

necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din

19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, §

66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Or, cererile de revizuire a hotărârilor

judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Astfel, art. 446 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă prevede că pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca

fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

În conformitate cu art. 447 lit. a) Cod de procedură civilă sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

Totodată, în conformitate cu art. 451 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

La caz, Colegiul precizează că Oleg Zamșa este în drept de a depune cerere de

revizuire, ceea ce a și realizat prin înregistrarea acesteia la 13 august 2020 (f.d. 124-

129, 162, vol. II), în situația în care a fost parte la procesul civil inițiat la cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Suvac împotriva Dianei Staicu, Oleg Zamșa,

Societatea cu Răspundere Limitată „Easy Credit”, Banca Comercială „ProCreditBank”

Societate pe Acțiuni, Serviciul Fiscal de Stat, executorii judecătorești Nicolae Pașa,

Victor Cațer, Zamșa Valentina, Brihuneț Cristina, intervenient accesoriu Agenția

Servicii Publice privind recunoașterea valabilității contactului de vânzare-cumpărare a

automobilului, radierea sechestrelor aplicate de executorii judecătorești asupra

mijlocului de transport, obligarea înregistrării dreptului de proprietate (f.d. 2-9, vol. I).

În temeiul art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva

unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată,

emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat

hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

4

În speță, cererea de revizuire a fost depusă împotriva deciziei din 19 decembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție, devenită irevocabilă de la pronunțare (f.d. 81-92,

vol. II).

Aici Colegiul precizează că revizuentul, prin cererea de revizuire depusă în

temeiul art. 449 lit. b) și c) Cod de procedură civilă, a solicitat admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

rejudecarea cauzei , cu respingerea recursului depus de Nicolae Suvac.

Art. 449 lit. b) și c) Cod de procedură civilă stipulează că revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

Concomitent Colegiul învederează că de rând cu condițiile sus-menționate

referitor la persoanele care sunt în drept de a depune cerere de revizuire, actele

judecătorești supuse revizuirii, instanța competentă de a examina cererea de revizuire,

o condiție obligatorie constituie și termenele de depunere a cererii de revizuire și

calculul acestora.

Or, în conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).

De altfel, însuși revizuientul a indicat expres în cererea de revizuire art. 450 lit. b)

Cod de procedură civilă.

Colegiul relevă că prin prezenta cerere de revizuire depusă în temeiul art. 449 lit.

b) și c) Cod de procedură civilă, revizuentul a indicat cu titlu de fapte esențiale,

circumstanțele statuate în decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

conform cărora s-ar fi stabilit că automobilul de model AUDI A4, anul fabricației 2008,

număr de înmatriculare XXX, aparține cu drept de proprietate lui Sergiu Suvac.

Totodată a notat revizuentul că, a făcut cunoștință cu decizia din 10 decembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău abia la 23 iulie 2020 prin intermediul avocatului Petru

Coșleț, astfel termenul de declarare a revizuirii începe a curge din 23 iulie 2020.

Însă, art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă statuează că cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei - în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Or, termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp în

interiorul căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii.

În această ordine de idei, pornind de la faptul că decizia Curții de Apel Chișinău

a fost pronunțată la data de 10 decembrie 2019, iar Oleg Zamșa a depus cerere de

revizuire la data de 13 august 2020, Colegiul menționează că este certă omiterea

termenului prevăzut de art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă.

5

La acest capitol, Colegiul reține că, revizuentul Oleg Zamșa a fost reprezentat la

examinarea cauzei civile la care se face referire în cererea de revizuire, de către

avocatul Dumitru Barbăscumpă.

Mai mult, Oleg Zamșa reprezentat de avocatul Dumitru Barbăscumpă, a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru. Totodată, avocatul Dumitru Barbăscumpă a reprezentat interesele apelantului

Oleg Zamșa și la examinarea cererii de apel fiind prezent la ședințele de judecată,

finalizându-se cu adoptarea deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, circumstanțele cauzei îi erau cunoscute revizuentului Oleg Zamșa or,

ultimul nu a demonstrat faptul că a luat cunoștință cu decizia din 10 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău abia la 23 iulie 2020.

Simultan, chiar și în situația în care cererea de revizuire corespunde cerințelor

legale ca formă și este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege, pentru ca ea să

fie admisă și în consecință prin actul de dispoziție a instanței să fie desființată o hotărâre

irevocabilă, ea urmează a fi depusă în termen. Or, în prealabil, se impune obligația

instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord

cu art. 450 Cod de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei,

ibidem, § 109, Eugenia și Doina Duca c. Moldovei, 3 martie 2009, § 41, Lipcan c.

Moldovei, ibidem, §17).

De altfel, această cerință este stabilită de către legiuitor și corespunde exigențelor

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului, care proclamă ca fiind un principiu

asigurarea securității raporturilor juridice (a se vedea Brumărescu c. României, [GC]

nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-VII; Roșca c. Moldovei, nr. 6267/02, § 24, 22 martie

2005).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție, în

special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat

supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, § 52-58; Melnic c.

Moldovei, 14 noiembrie 2006, § 38-44; Istrate c. Moldovei, 13 iunie 2006, § 46-61,

Lipcan c. Moldovei, 17 decembrie 2013, § 17-21)

În acest context, Colegiul apreciază ca fiind declarative alegațiile revizuientului

precum că a făcut cunoștință cu decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău prin intermediul avocatului Petru Coșleț abia la 23 iulie 2020 or, acest fapt

nu a fost probat de către revizuient.

Astfel, revizuientul nu a respectat termenul prevăzut de art. 450 lit. b) Cod de

procedură civilă în interiorul căruia se poate depune cerere de revizuire în temeiul art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă.

La caz, Colegiul reiterează că decizia Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se cere a devenit irevocabilă la 19 decembrie 2019, adică de la pronunțare, însă cererea

de revizuire a fost depusă la 13 august 2020 (data de pe plicul poștal), adică mai târziu

de 7 luni de la data rămânerii irevocabile a deciziei.

De asemenea, Colegiul învederează că, posibilitatea reinițierii procesului de

judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau

6

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cauzele CtEDO, Brumărescu c României, Roșca c. Moldovei, citate sus).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca c. Moldovei, § 25, Popov nr. 2 c.

Moldovei, citate anterior).

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din considerentele expuse supra, având în vedere că revizuientul Oleg Zamșa,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a depășit termenul prevăzut de lege pentru

depunerea cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, va respinge ca fiind inadmisibilă cererea de

revizuire depusă de Oleg Zamșa, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, împotriva

deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 452, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Oleg Zamșa,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț, împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții

de Supreme de Justiție, în cauza civilă, cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Suvac împotriva Dianei Staicu, Oleg Zamșa, Societatea cu Răspundere

Limitată „Easy Credit”, Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni,

Serviciul Fiscal de Stat, executorii judecătorești Nicolae Pașa, Victor Cațer, Zamșa

Valentina, Brihuneț Cristina, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind

recunoașterea valabilității contactului de vânzare-cumpărare a automobilului, radierea

sechestrelor aplicate de executorii judecătorești asupra mijlocului de transport,

obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

7