3ra-902/20 — constatarea ilegalitatii refuzului si obligarea recalcularii pensiei

3ra-902/20 — constatarea ilegalitatii refuzului si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-902/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 octombrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Victor Buruiană împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță

Ministerul Afacerilor Interne privind constatarea ilegalității refuzului și obligarea

recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 octombrie 2017 Victor Buruiană a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale,

privind constatarea ilegalității refuzului și obligarea efectuării recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în organele afacerilor interne în

perioada 01 decembrie 1983 – 05 ianuarie 2007 (R-027267, carnetul de pensionar nr.

15534).

Recent a aflat că în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21.02.94 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri ai Poliției de frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

sistemului penitenciar, se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări dc subteran.

1

Reieșind din faptul că conform înscrisurilor din calculul vechimii în serviciu

pentru stabilirea pensiei este probat faptul că în perioada 15 iulie 2002 – 18 iulie 2003,

a activat în funcție de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Telenești al

IP Orhei, iar în perioada 18 iulie 2003 – 05 ianuarie 2007 în funcție de polițist al

Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Telenești, consideră că calculul total a

vechimii în muncă în organele afacerilor interne nu i-a fost stabilit corect, urmând a fi

majorată vechimea totală pentru fixarea pensiei cu 04 ani 05 luni și 20 zile.

Faptul activității în funcția și perioada nominalizată se atestă și prin certificatul

de confirmare al Inspectoratului de Poliție Telenești nr. 6024 din 25 iulie 2018.

Prin urmare, vechimea în serviciu în organele afacerilor interne pentru fixarea

pensiei urma să constituie nu 21 ani 07 luni 23 zile, dar 27 ani 01 luni și 13 zile. Astfel,

deși la momentul ieșirii la pensie, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție, care a servit temei pentru calculul vechimii în muncă, era adoptată și

intrată în vigoare de aproape 13 ani de zile, nu i-a fost calculată corect vechimea totală

în serviciu și de activitate în organele afacerilor interne pentru stabilirea pensiei, din

vina angajaților MAI.

Din acest considerent, la momentul ieșirii la pensie nu i-a fost stabilită corect

nici pensia, iar ulterior nici sporurile și indexațiile cuvenite nu i-au fost stabilite și

achitate în conformitate cu prevederile legale.

Actualmente, însăși prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20.03.2018 se recunoaște necesitatea acordării înlesnirilor de două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerație la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile

Legii nr. 1544 din 23.06.1993.

La 20 decembrie 2019 avocatul Găină Valentin, în interesele reclamantului

Victor Buruiană a înaintat cerere de modificare și concretizare a cerințelor, în calitate

de pârât fiind indicată Casa Națională de Asigurări Sociale, în calitate de persoană terță

Ministerul Afacerilor Interne, solicitând constatarea ilegalității refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale expus prin scrisoarea nr. B-1954/18 din 27 septembrie

2018; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească vechimea în

muncă necesară pentru fixarea pensiei, inclusiv prin includerea cu înlesniri (avantaje),

în conformitate cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21.02.1994 a perioadelor 15 iulie 2002 – 18 iulie 2003 (01 an 00 luni 03 zile), 18 iulie

2003 – 05 ianuarie 2007 (03 ani 05 luni 17 zile), ce constituie 04 ani 05 luni 20 zile,

iar în total 26 ani 01 luni și 15 zile, conform certificatului Inspectoratului de Poliție

Telenești a IGP a MAI nr. 10346 din 06 decembrie 2019; să-i stabilească pensia,

începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de activitate în

organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care conform Certificatului

Inspectoratului de Poliție Telenești a IGP a MAI nr.10346 din 06.12.2019 constituie

26 ani 01 luni 15 zile și limita de vârstă (art. 21 pct. l al Legii cu privire la poliție nr.

416 din 18.12.1990); să-i stabilească la pensie adausurile, sporurile și indexațiile

cuvenite, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale;

2

să-i achite diferența și restanța pensiei, adausurilor, sporurilor și indexaților, ce i se

cuvin, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu prevederile legale,

neplătite în termen din vina organelor care le-au stabilit; încasarea cheltuielilor de

asistență juridică și reprezentare în sumă de 3000 de lei (f.d. 96).

Prin hotărârea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea înaintată de Victor Buruiană, a fost constatat ilegal și s-a anulat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1954/18 din 27 septembrie 2018.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să calculeze și să achite lui

Victor Buruiană, diferența pensiei recalculate conform vechimii în muncă stabilite prin

certificatul nr. 34/53-10346 din 06 decembrie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție

Telenești al Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare,

începând cu data apariției dreptului la pensie din 05 ianuarie 2007.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Victor

Buruiană, suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea

asistenței juridice.

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de fond, Casa Națională de Asigurări

Sociale la 17 februarie 2020 a depus apel nemotivat, iar la 06 aprilie 2020 motivarea

apelului, în termenul stabilit de lege, solicitând casarea hotărârii din 06 februarie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 06

februarie 2020 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

În motivarea deciziei, instanța de apel a notat că pensia militarilor și

colaboratorilor IGP al MAI se stabilește de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în baza vechimii stabilită de angajator ori alt organ competent, astfel încât, Casa

Națională de Asigurări Sociale nu are dreptul de a calcula vechimea în muncă a

solicitantului pensiei, ci doar prin prisma alin. (3) al art. 49 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23.06.1993, are dreptul de control asupra corectitudinii calculării acesteia.

La caz, din probele administrate, Completul judiciar a reținut că Victor Buruiană

s-a adresat cu cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale, iar drept urmare, la 05

ianuarie 2007 i s-a stabilit pensia pentru vechime în serviciu la acel moment în mărime

de 20 ani. Totodată, ulterior pensionării intimatului, la data de 20 martie 2018,

Ministerul Afacerilor Interne a adoptat ordinul nr.96 „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Instanța de apel a reținut că din momentul intrării în vigoare a prevederilor pct. 8

lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, s-a instituit dreptul persoanelor

care cad sub incidența normei nominalizate la calcularea vechimii în muncă cu

înselniri. Totodată, raportând norma prevederilor art.12 pct.33-35 al Legii nr.416 din

18.12.1990 cu privire la poliție (în vigoare la momentul calculării vechimii în muncă

inițiale a intimatului) circumstanțelor pricinii care confirmă că intimatul a activat în

cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Telenești, activitate care cade sub

incidența prevederilor pct. 8 lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994,

3

Completul judiciar a conchis că Victor Buruiană avea dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje încă la momentul eliberării din serviciu.

Prin urmare, la momentul eliberării din serviciu, intimatului greșit i s-a calculat

vechimea în serviciu în mărime de 21 ani or, intimatul avea dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, așa cum la momentul pensionării, erau în vigoare

prevederile pct.8 lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994, cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care

conferea acest drept.

Completul judiciar a reținut că, la caz se atestă situația în care intimatului la

momentul pensionării i-a fost calculată greșit vechimea în muncă, din motive

imputabile angajatorului, iar drept urmare, eronat i-a fost stabilit cuantumul pensiei și

până în prezent intimatul a primit pensia diminuată cu suma neachitată la timp din vina

organului, care la momentul pensionării deținea competența de calculare a vechimii în

muncă și stabilire a pensiei. Astfel, instanța de apel a constatat că, suma pensiei

neprimite de intimat din motivul calculării eronate a vechimii în muncă de către

angajator, urmează a-i fi recalculată și achitată ultimului fără limită de timp, calculate

în baza calculului eliberat de Comisariatul de Poliție Telenești și confirmării nr.6024

din 25 iulie 2018, eliberată de IP Telenești. Or, intimatul nu a primit pensia cuvenită

din vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării

erorii, ar constitui o lipsire nejustificată a intimatului de valoarea patrimonială care i se

cuvine în baza legii.

Argumentul apelantului, invocat în sensul art.61 al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544 din 23 iunie 1993, potrivit căruia, recalcularea pensiei urma a fi dispusă

pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu din data stabilirii inițiale a pensiei, Completul judiciar l-a reținut ca fiind eronat,

deoarece nu s-a solicitat recalcularea pensiei în temeiul unor documente suplimentare

care creează în beneficiul persoanei drepturi noi, care nu existau în momentul

pensionării, ci s-a constatat eroarea organului care i-a calculat vechimea în muncă la

momentul pensionării, din vina căruia, de la momentul stabilirii inițiale și până în

prezent, intimatul a primit o pensie diminuată. Respectiv, la caz au incidență

prevederile art. 54 al aceleiași legi, care dau dreptul persoanei la recalcularea pensiei

fără limită de timp.

La 29 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar la 07 august 2020 a

depus motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea

unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A specificat recurentul că conform prevederilor art. 49 pct. (3) din Legea nr.

1544/1993 organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității

actelor ce confirmă vechjimea în serviciu și solda (câștigul) eliberate de organele

4

abilitate. Instituțiile de forță fiind organele abilitate pentru eliberarea calculului

vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie.

A notat că conform Hotărârii Guvernului nr. 1427/2016, Casa Națională de

Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 01

ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct. 1 din hotărâre.

A relatat că Casei Naționale de Asigurări Sociale până la 31 decembrie 2016 au

fost transmise în format electronic listele beneficiarilor de pensii. Astfel, Victor

Buruiană din 05 ianuarie 2007 este beneficiar de pensie stabilită de Ministerul

Afacerilor Interneîn temeiul Legii nr. 1544/1993, în mărime de 58% conform

prevederilor art. 13 pct.a). Pensia respectivă a fost indexată anual.

A indicat că în septembrie 2018 intimatul a depus cerere prealabilă cu privire la

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, în baza Ordinului nr. 96 din 20 martie

2018 a Ministerului Afacerilor Interne pentru acordarea înlesnirilor de două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, însă aceasta a fost respinsă de către Casa

Națională de Asigurări Sociale deoarece ordinul menționat emis de către Ministerul

Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct. 7 lit.g) și pct. 8 lit.d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 depășește prevederile actului normativ în temeiul

căruia a fost emis. Adică în Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 nu se conține prevederile

prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, și anume

privind perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a

persoanelor reținure și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de

detenție provizorie).

Prin urmare, consideră că activitatea lui Victor Buruiană în perioadele pretinse,

nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994.

A remarcat că instanța a obligat recurenta să recalculeze pensia pentru vechime în

muncă începând cu 05 ianuarie 2007, data stabilirii inițiale a pensiei, pe când reieșind

din art. 61 al Legii 1544/1993, reiese că recalcularea se efectuează pe perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu

mai devreme de data depunerii în aplicare a prezentei legi.

Respectiv, se constată că soluția instanțelor ierarhic inferioare este vădit eronată,

or intimatul a prezentat și depus acte suplimentare în anul 2018, iar aceste acte

suplimentare ce servesc ca temei pentru recalcularea pensiei au apărut la momentul

emiterii Ordinului nr. 96 din 20.03.2018, în baza căruia a și fost eliberată confirmarea

cu nr. 3989 din 21.04.2018.

Consideră că la momentul stabilirii inițiale a pensiei lui Victor Buruiană de către

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a fost calculată corect, iar

recunoașterea perioadelor cu avantaje a fost stipulată în Ordinul MAI nr.96 din 20

martie 2018, respectiv recalcularea pensiei urmează a fi efectuată potrivit legislației în

vigoare din momentul apariției circumstanțelor noi, adică de la 20 martie 2018 și nu

data stabilirii inițiale a pensiei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

5

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în lipsa

recurentului, la data de 22 iulie 2020.

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat la 29 iulie 2020, în

termenul stabilit la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Decizia motivată din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Casei Naționale de Asigurări Sociale la 06 august 2020 (f.d. 194).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus motivarea recursului la 07 august 2020, în termenul

prevăzut de art. 245 alin. (2) Cod administrativ.

La 17 august 2020 în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fiind recepționat la 20 august 2020.

La 22 octombrie 2020 Victor Buruiană a depus referință la cererea de recurs

depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând declararea recursului ca fiind

inadmisibil.

A remarcat că instanțele ierarhic inferioare s-au expus deja asupra tuturor

argumentelor recurentului, care se repetă și în cererea de recurs.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

6

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7