3ra-951/20 — comestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-951/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

04 noiembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Amarii Veaceslav împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 ianuarie 2018 Amarii Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Inspectoratului General al Poliției cu privire la obligarea efectuării recalculului

vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor

interne din anul 1993, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI.

A relevat că, activitatea în cadrul izolatorului de detenție preventivă Căușeni,

nu a fost calculată la stabilirea vechimii în muncă cu facilități conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr.78.

În vederea asigurării realizării dreptului său, la data de 21 decembrie 2017 a

transmis către pârâți cererea prealabilă, recepționată la data de 26 decembrie 2017.

Conform prevederilor legale, data de 26 ianuarie 2018 a fost ultima zi pentru

pârâți să răspundă la cererea prealabilă, respectiv în termenul legal a depus în

instanța de judecată cerere de chemare în judecată.

A subliniat că, perioada activității în izolatorul de detenție preventivă urma să

fie calculată cu facilități.

A solicitat de a considera ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției de a răspunde

1

solicitării privind recalcularea vechimii în muncă cu avantaje și obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului

General al Poliției să efectueze recalculul vechimii în muncă cu includerea

avantajelor a perioadei de activitate în cadrul izolatorului de detenție preventivă.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Amarii Veaceslav

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Inspectoratului General al Poliției privind obligarea efectuării recalculului vechimii

în muncă, s-a anulat actul administrativ individual defavorabil al Ministerului

Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Inspectoratului General al

Poliției, materializat prin lipsa răspunsului la cererea prealabilă a lui Amarii

Veaceslav din data de 21 decembrie 2017 și s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne

să emită actul administrativ individual favorabil prin care să recalculeze vechimea

în muncă pentru Amarii Veaceslav cu reținerea perioadei 09 martie 2004 – 20 iulie

2007 de activitate în funcție de polițist șofer al Izolatorului de Detenție Provizorie al

CPR Căușeni cu facilități conform art. 8, lit.d) a Hotărârii Guvernului nr. 78 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare. În rest, cererea a fost respinsă.

Prin decizia din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Afacerilor

Interne împotriva hotărârii din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Amarii

Veaceslav împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea deciziei, instanța de apel a subliniat că, atât în certificatul

nr.2/5302 din data de 21 noiembrie 2018 eliberat de IP Bender (f.d.70), cât și în

certificatul reținut pentru vechimea în muncă prezentat la momentul stabilirii pensiei

(f.d.107) se cuprinde perioada 09 martie 2004 - 20 iulie 2007 cu mențiunea de

activitate a reclamantului în funcție de polițist șofer al izolatorului de detenție

provizorie al CPR Căușeni.

Consecvent, din certificatele privind activitatea reclamantului, perioada 09

martie 2004 până la 20 iulie 2007 cuprinde activitatea acestuia în izolatorul de

detenție provizorie Căușeni. Raportând perioada dată la legea aplicabilă referitor la

instituțiile penitenciare se implică aplicabilitatea Legii nr.1036, abrogată odată cu

intrarea în vigoare a Legii nr.300 din data de 16.05.2018.

Instanța de apel a constatat că la subdiviziunea de activitate indicată în

certificatele analizate și invocată de Amarii Veaceslav pentru perioada 09 martie

2004 – 20 iulie 2007, se atestă includerea subdiviuzinii de activitate în subdiviziunile

cu calculare a vechimii în muncă cu avantaje.

Totodată, Colegiul a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile apelanților privind

neincluderea perioadei 09 martie 2004 – 20 iulie 2007 ca fiind perioade de activitate

în subdiviziunile pentru care Hotărârea Guvernului nr.78 stabilește înlesniri la

calcularea vechimii în muncă or, prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 stabilește

2

expres înlesniri pentru activități în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Respectiv, subdiviziunile de activitate a reclamantului pentru perioada 09 martie

2004 – 20 iulie 2007 se încadrează în cele prevăzute de lege - izolatoare de urmărire

penală, cu atribuții de escortare.

A conchis că, în perioada 09 martie 2004 – 20 iulie 2007 Amarii Veaceslav a

activat în subdiviziune, pentru care vechimea în muncă se calculează cu facilități

conform Hotărârii Guvernului nr. 78, iar angajatorul a omis să efectueze acest fapt,

urmând să fie obligat la emiterea actului administrativ individual favorabil de

recalculare a vechimii în muncă cu facilități pentru perioada discutată.

La 22 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

relevând că, activitatea intimatului în cadrul izolatorului de detenție provizorie al

Inspectoratului de poliție, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 iunie 2020, fiind recepționată

de către recurent la 27 iulie 2020 (f.d. 20, vol. II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul la 22 iulie 2020, în termenul prevăzut de art.

245 Cod administrativ.

La 14 septembrie 2020 în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă până în prezent intimații

nu și-au valorificat dreptul său de a se expune pe marginea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). c

3

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În context, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să

le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

4

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5