2ra-1104/20 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 2ra–1104/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. Vl. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de IMSP Spitalul Clinic Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Baștan

Serghei împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți, intervenient accesoriu Tipa Liliana cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea

despăgubirii pentru absență forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, admis apelul incident

declarat de către Baștan Serghei și modificată hotărârea din 21 mai 2019 a

Judecătoriei Bălți (sediul central) prin majorarea sumei încasate cu titlu de

despăgubire pentru absență forțată de la muncă,

con st ată:

La 09 ianuarie 2019, Baștan Serghei s-a adresat cu acțiune în instanța de

judecată împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru absența forțată de

la muncă, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, la 01 august 2017, a fost

încheiat contractului individual de muncă nr.128/17 între IMSP Spitalul Clinic

Municipal Bălți în persoana directorului - Serghei Rotari și Baștan Serghei prin care

ultimul a fost angajat în calitate de șef interimar în secția reabilitare.

Potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei de organizare a concursului

pentru ocuparea funcției vacante de șef secție reabilitare din 30 august 2017, Baștan

1

Serghei a fost numit în calitate de șef secție reabilitare.

Prin același proces-verbal s-a constatat că Serghei Baștan anterior a activat în

cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți și dispune de abilități bune de

conducător, a mobilizat cu succes personalul medical din colectiv la îndeplinirea

obligațiunilor funcționale la nivel înalt și la asigurarea condițiilor de bună

funcționare.

În acest sens a fost încheiat acordul suplimentar nr.1/17 din 04 septembrie 2017

la Contractul individual de muncă înregistrat sub nr.128/17 din data de 01 august

2017.

La 30 august 2018 a fost emis ordinul nr.188 prin care s-a dispus inițierea

anchetei de serviciu, cu suspendarea din funcție lui Baștan Serghei în calitate de șef

secție reabilitare primară și medicină fizică începând cu data de 3 septembrie 2018.

La 26 septembrie 2018 a fost emis Raportul de activitate a comisiei

instituționale pentru ancheta de serviciu în secția Reabilitare medicală și medicină

fizică, prin care s-a propus de a înainta la comisia administrativă instituțională

propunerea pentru revederea în funcția de medic, șef de secție, pe Serghei Baștan și

intervenirea cu propunerea de a-l angaja în calitate de medic cardiolog în AMSA.

La 01 octombrie 2018, de către directorul Serghei Rotari a fost semnat ordinul

nr.199, prin care s-a avizat Serghei Baștan, sub semnătură, despre intenția de a

desface contractul individual de muncă încheiat cu acesta, în termen de o lună de la

emiterea ordinului, pe postura de medic șef reabilitare primară medicină fizică, în

legătură cu constatarea faptului că nu corespunde funcției deținute sau muncii

prestate.

La 30 octombrie 2018 de către directorul Serghei Rotari a fost semnat ordinul

nr.400-p din 30 octombrie 2018 prin care s-a dipus de a-l concedia pe Serghei Baștan

din funcția de medic șef secție reabilitare primară și medicină fizică de la 31

octombrie 2018, în legătură cu constatarea faptului că salariatul nu corespunde

funcției deținute sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente în temeiul art.

86 alin.(1) lit. e) din CM RM.

Reclamantul a invocat că, în anul 2009 a trecut atestarea la comisia de atestare

a MSRM și prin ordinul MS al RM de la 23 iunie 2009 i s-a conferit categoria de

calificare medic cardiolog categoria superioară, valabilă până la data de 23 iunie

2014, astfel la 16 iunie 2014, prin ordinul MS RM nr.530 a prelungit categoria de

calificare medic cardiolog categoria superioară până la de 16 iunie 2019. Iar, potrivit

certificatului de perfecționare continuă în domeniul medicinii nr.008946,

reclamantul s-a perfecționat în Managementul strategic în perioada 07 mai 2018-01

iunie 2018, obținând 125 credite, fiind apreciat cu nota 10.

Certificatele menționate atestă faptul că Baștan Serghei corespunde funcției de

medic șef secției reabilitare primară și medicină fizică, cu atât mai mult că art.86

alin.1) lit.e) din Codul Muncii prevede că, concedierea – desfacerea din inițiativa

angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și

2

a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive: constatarea

faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza

calificării insuficiente, stabilită în urma atestării efectuate în modul prevăzut de

Guvern.

La 17 decembrie 2018 de către pârât a fost recepționată interpelarea prin care a

solicitat de a fi prezentat certificatul salariu pentru perioada 2017-2018, copia

ordinului de suspendare cu dovada aducerii la cunoștință reclamantului, copia

rezultatelor anchetei de serviciu pentru aplicarea sancțiunii cu dovada aducerii la

cunoștință reclamantului, copia acordului preliminar al organului sindical și

prezentarea fișei de post semnată de către Baștan Serghei.

Prin aceeași scrisoare a fost expediată și cererea prealabilă prin care a solicitat

anularea ordinelor emise, restabilirea în serviciu a lui Baștan Serghei cu încasarea

plăților și a cheltuielilor pentru asistența juridică, cereri care au rămas fără răspuns

până la data înaintării acțiunii în judecată.

În viziunea reclamantului decizia de sancționare disciplinară este ilegală,

neîntemeiată și nejustificată din considerentele că, în conformitate cu prevederile

Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să

aplice față de salariat una din sancțiunile disciplinare prevăzute în alin. (1) art.206

Codul Muncii, însă la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul trebuie să țină

cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

Mai mult, la stabilirea sancțiunii urma să fie concretizate datele caracteristice a

lui Baștan Serghei, stagiul de activitate pe specialitate ce constituie aproape 38 ani

și activitatea ultimului în calitate de șef secție recuperare și fizioterapie, circumstanță

atenuantă ce nu a fost luată în calcul de către IMPS Spitalul Clinic Municipal Bălți

și urmau a fi aduse la cunoștința lui Baștan Serghei careva consecințe negative care

ar fi prejudiciat angajatorul material sau moral.

Făcând referire la prevederile art.210 alin. (1) Codul Muncii, reclamantul a

indicat că, ordinul nr.400-p din 30 octombrie 2018 nu conține elementele prevăzute

la lit. b) și c) al articolului nominalizat.

Contrar prevederilor art.208 din Codul Muncii, Baștan Serghei a fost privat de

dreptul de a se apăra, or ancheta de serviciu a fost desfășurată fără a-i fi solicitată

vre-o explicație.

De către angajator la stabilirea sancțiunii urma să țină cont de consecințele

abaterii, or nu i-au fost aduse la cunoștință care sunt consecințele negative care ar fi

prejudiciat angajatorul material sau moral, precum și comportarea generală de

serviciu al salariatului, care până la etapa dată a fost responsabil de obligațiunile

prevăzute de contractul de muncă și de alte acte.

De către angajator nu a fost prezentată solicitarea acordului de la organul

sindical privind concedierea lui Baștan Serghei.

Reclmantul a relevat că, prin concedierea sa, a fost discriminat și frustrat în

coraport cu alți angajați, fapt pentru care urmează a fi încasat din contul

3

angajatorului prejudicial moral în mărime de trei salarii medii.

În urma recepționării din partea pârâtului a certificatelor de salariu, a calculat

suma salariului de 12 luni efectiv lucrate de Baștan Serghei, de unde reiese că

salariul mediu constituie 10 467,59 lei,

În fața instanței de judecată Baștan Serghei a solicitat: anularea ordinului

nr.400-p din 30 octombrie 2018 prin care a fost concediat din funcția de medic șef

reabilitare primară și medicină fizică din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal

Bălți; restabilirea lui Baștan Serghei în funcția de medic șef reabilitare primară și

medicină fizică din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți; încasarea salariului

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă de la 30 octombrie 2018

până la examinarea cauzei a câte un salariu mediu pe lună în mărime de 10 467,59

lei; încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 000 lei; încasarea

prejudiciului moral în mărime de trei salarii medii, adică 31 402,77 de lei.

Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul central) acțiunea

înaintată de Baștan Serghei împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți, intervenient

accesoriu Tipa Liliana cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea despăgubirii pentru absența forțată de la muncă, încasarea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistența juridică, a fost admisă

parțial.

A fost anulat ordinul directorului IMSP Spitalul Clinic Bălți cu nr.400-p din

data de 30 octombrie 2018 ,,cu privire la concedierea medicului-șef secție reabilitare

primară și medicină fizică” emis în privința lui Baștan Serghei.

A fost restabilit Baștan Serghei în funcția anterior deținută de medic-șef secție

reabilitare primară și medicină fizică în cadrul IMSP Spitalul Clinic Bălți.

A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei

cu titlu de despăgubire pentru întreaga perioadă de absența forțată de la muncă: 31

octombrie 2018 – 21 mai 2019, conform salariului mediu, suma de 59 340, 96 de lei.

A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat salariatului în mărime de un

salariu mediu lunar suma de 8 594,21 de lei.

A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei

cu titlu de cheltuieli de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în sumă

de 4 000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, admis apelul incident declarat de către

Baștan Serghei și modificată hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul

central) prin majorarea sumei încasate cu titlu de despăgubire pentru absență forțată

de la muncă de la suma 59 340, 96 lei la suma de 82 681,90 lei.

A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în folosul lui Baștan Serghei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel suma de 2 000 lei.

4

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, concedierea în

baza art.86 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii a unui medic, se admite doar în cazul

constatării faptului că salariatul (medicul) nu corespunde funcției deținute ca urmare

a calificării insuficiente confirmate prin hotărârea comisiei de atestare instituite de

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, or, în cazul dat o careva hotărâre

în sensul enunțat nu există, iar emiterea ordinului de concediere în baza unor

concluzii a unei comisii instituționale pentru ancheta de serviciu contravin normelor

prevăzute la art.86 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii.

Astfel, la caz, nu a fost demonstrat întrunirea temeiului de fapt raportat la

temeiul de drept prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. e) Codul Muncii, din care

considerente, instanțele au ajuns la concluzia că, ordinul Directorului IMSP Spitalul

clinic municipal Bălți nr.400-p din 30 octombrie 2018 în privința lui Baștan Serghei,

a fost emis contrar prevederilor legale, iar ultimul urmează a fi restabilit în funcția

deținută anterior.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea despăgubirii pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă, prima instanță a hotărât încasarea sumei în

mărime de 59 340,96 lei, calculând coeficientul 29,4 zile (numărul mediu de zile

calendaristice pe lună.

Totuși, instanța de apel nu a menținut modalitatea de calcul reținută de instanță,

indicând că urma a fi aplicat, la calcularea despăgubirii pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă, coeficientul 21,1 zile (numărul mediu de zile lucrătoare

pe lună cu săptămâna de lucru de 5 zile), pentru întreaga perioada de muncă: 31

octombrie 2018 - 21 mai 2019 care constituie 203 de zile, salariul mediu pe zi fiind

407,3, iar în urma calculului matematic simplu, suma despăgubirii supusă încasării

în mărime de 82 681,9 de lei.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral cauzat, ambele

instanțe au tras concluzia că încasarea cu acest prilej a unui salariu mediu în mărime

de 8 594, 21 de lei ar fi una reală și rezonabilă în speța dată.

La 20 mai 2020 (prin oficiul poștal), IMSP Spitalul Clinic Bălți a declarat

recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia să fie

aplicată, precum și a interpretat eronat legea.

La 22 iulie 2020 (prin oficiul poștal), Baștan Serghei, reprezentat de avocatul

Guțu Tatiana, a depus o referință la recursul declarat de către IMSP Spitalul Clinic

Bălți, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 13

5

februarie 2020, expediată participanților la proces la 18 martie 2020 (f. d. 220, vol.

II), recepționată de recurentă la 20 martie 2020 (f. d. 222, vol. II), iar recursul a fost

declarat la 20 mai 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul prevăzut

de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către IMSP Spitalul Clinic Bălți, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de IMSP Spitalul Clinic Bălți nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

6

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către IMSP Spitalul Clinic Bălți.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7