2ra-1104/20 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 2ra–1104/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. Vl. Schibin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 28 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de IMSP Spitalul Clinic Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Baștan Serghei împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți, intervenient accesoriu Tipa Liliana cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru absență forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, admis apelul incident declarat de către Baștan Serghei și modificată hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul central) prin majorarea sumei încasate cu titlu de despăgubire pentru absență forțată de la muncă, con st ată: La 09 ianuarie 2019, Baștan Serghei s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, la 01 august 2017, a fost încheiat contractului individual de muncă nr.128/17 între IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți în persoana directorului - Serghei Rotari și Baștan Serghei prin care ultimul a fost angajat în calitate de șef interimar în secția reabilitare. Potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei de organizare a concursului pentru ocuparea funcției vacante de șef secție reabilitare din 30 august 2017, Baștan 1 Serghei a fost numit în calitate de șef secție reabilitare. Prin același proces-verbal s-a constatat că Serghei Baștan anterior a activat în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți și dispune de abilități bune de conducător, a mobilizat cu succes personalul medical din colectiv la îndeplinirea obligațiunilor funcționale la nivel înalt și la asigurarea condițiilor de bună funcționare.

În acest sens a fost încheiat acordul suplimentar nr.1/17 din 04 septembrie 2017 la Contractul individual de muncă înregistrat sub nr.128/17 din data de 01 august 2017. La 30 august 2018 a fost emis ordinul nr.188 prin care s-a dispus inițierea anchetei de serviciu, cu suspendarea din funcție lui Baștan Serghei în calitate de șef secție reabilitare primară și medicină fizică începând cu data de 3 septembrie 2018. La 26 septembrie 2018 a fost emis Raportul de activitate a comisiei instituționale pentru ancheta de serviciu în secția Reabilitare medicală și medicină fizică, prin care s-a propus de a înainta la comisia administrativă instituțională propunerea pentru revederea în funcția de medic, șef de secție, pe Serghei Baștan și intervenirea cu propunerea de a-l angaja în calitate de medic cardiolog în AMSA.

La 01 octombrie 2018, de către directorul Serghei Rotari a fost semnat ordinul nr.199, prin care s-a avizat Serghei Baștan, sub semnătură, despre intenția de a desface contractul individual de muncă încheiat cu acesta, în termen de o lună de la emiterea ordinului, pe postura de medic șef reabilitare primară medicină fizică, în legătură cu constatarea faptului că nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate. La 30 octombrie 2018 de către directorul Serghei Rotari a fost semnat ordinul nr.400-p din 30 octombrie 2018 prin care s-a dipus de a-l concedia pe Serghei Baștan din funcția de medic șef secție reabilitare primară și medicină fizică de la 31 octombrie 2018, în legătură cu constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente în temeiul art. 86 alin.(1) lit. e) din CM RM.

Reclamantul a invocat că, în anul 2009 a trecut atestarea la comisia de atestare a MSRM și prin ordinul MS al RM de la 23 iunie 2009 i s-a conferit categoria de calificare medic cardiolog categoria superioară, valabilă până la data de 23 iunie 2014, astfel la 16 iunie 2014, prin ordinul MS RM nr.530 a prelungit categoria de calificare medic cardiolog categoria superioară până la de 16 iunie 2019. Iar, potrivit certificatului de perfecționare continuă în domeniul medicinii nr.008946, reclamantul s-a perfecționat în Managementul strategic în perioada 07 mai 2018-01 iunie 2018, obținând 125 credite, fiind apreciat cu nota 10. Certificatele menționate atestă faptul că Baștan Serghei corespunde funcției de medic șef secției reabilitare primară și medicină fizică, cu atât mai mult că art.86 alin.1) lit.e) din Codul Muncii prevede că, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și 2 a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive: constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente, stabilită în urma atestării efectuate în modul prevăzut de Guvern.

La 17 decembrie 2018 de către pârât a fost recepționată interpelarea prin care a solicitat de a fi prezentat certificatul salariu pentru perioada 2017-2018, copia ordinului de suspendare cu dovada aducerii la cunoștință reclamantului, copia rezultatelor anchetei de serviciu pentru aplicarea sancțiunii cu dovada aducerii la cunoștință reclamantului, copia acordului preliminar al organului sindical și prezentarea fișei de post semnată de către Baștan Serghei. Prin aceeași scrisoare a fost expediată și cererea prealabilă prin care a solicitat anularea ordinelor emise, restabilirea în serviciu a lui Baștan Serghei cu încasarea plăților și a cheltuielilor pentru asistența juridică, cereri care au rămas fără răspuns până la data înaintării acțiunii în judecată.

În viziunea reclamantului decizia de sancționare disciplinară este ilegală, neîntemeiată și nejustificată din considerentele că, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat una din sancțiunile disciplinare prevăzute în alin. (1) art.206 Codul Muncii, însă la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective. Mai mult, la stabilirea sancțiunii urma să fie concretizate datele caracteristice a lui Baștan Serghei, stagiul de activitate pe specialitate ce constituie aproape 38 ani și activitatea ultimului în calitate de șef secție recuperare și fizioterapie, circumstanță atenuantă ce nu a fost luată în calcul de către IMPS Spitalul Clinic Municipal Bălți și urmau a fi aduse la cunoștința lui Baștan Serghei careva consecințe negative care ar fi prejudiciat angajatorul material sau moral.

Făcând referire la prevederile art.210 alin. (1) Codul Muncii, reclamantul a indicat că, ordinul nr.400-p din 30 octombrie 2018 nu conține elementele prevăzute la lit. b) și c) al articolului nominalizat. Contrar prevederilor art.208 din Codul Muncii, Baștan Serghei a fost privat de dreptul de a se apăra, or ancheta de serviciu a fost desfășurată fără a-i fi solicitată vre-o explicație. De către angajator la stabilirea sancțiunii urma să țină cont de consecințele abaterii, or nu i-au fost aduse la cunoștință care sunt consecințele negative care ar fi prejudiciat angajatorul material sau moral, precum și comportarea generală de serviciu al salariatului, care până la etapa dată a fost responsabil de obligațiunile prevăzute de contractul de muncă și de alte acte.

De către angajator nu a fost prezentată solicitarea acordului de la organul sindical privind concedierea lui Baștan Serghei. Reclmantul a relevat că, prin concedierea sa, a fost discriminat și frustrat în coraport cu alți angajați, fapt pentru care urmează a fi încasat din contul 3 angajatorului prejudicial moral în mărime de trei salarii medii.

În urma recepționării din partea pârâtului a certificatelor de salariu, a calculat suma salariului de 12 luni efectiv lucrate de Baștan Serghei, de unde reiese că salariul mediu constituie 10 467,59 lei, În fața instanței de judecată Baștan Serghei a solicitat: anularea ordinului nr.400-p din 30 octombrie 2018 prin care a fost concediat din funcția de medic șef reabilitare primară și medicină fizică din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți; restabilirea lui Baștan Serghei în funcția de medic șef reabilitare primară și medicină fizică din cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți; încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă de la 30 octombrie 2018 până la examinarea cauzei a câte un salariu mediu pe lună în mărime de 10 467,59 lei; încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4 000 lei; încasarea prejudiciului moral în mărime de trei salarii medii, adică 31 402,77 de lei.

Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul central) acțiunea înaintată de Baștan Serghei împotriva IMSP Spitalul Clinic Bălți, intervenient accesoriu Tipa Liliana cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistența juridică, a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul directorului IMSP Spitalul Clinic Bălți cu nr.400-p din data de 30 octombrie 2018 ,,cu privire la concedierea medicului-șef secție reabilitare primară și medicină fizică” emis în privința lui Baștan Serghei. A fost restabilit Baștan Serghei în funcția anterior deținută de medic-șef secție reabilitare primară și medicină fizică în cadrul IMSP Spitalul Clinic Bălți.

A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei cu titlu de despăgubire pentru întreaga perioadă de absența forțată de la muncă: 31 octombrie 2018 – 21 mai 2019, conform salariului mediu, suma de 59 340, 96 de lei. A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat salariatului în mărime de un salariu mediu lunar suma de 8 594,21 de lei. A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în beneficiul lui Baștan Serghei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, admis apelul incident declarat de către Baștan Serghei și modificată hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul central) prin majorarea sumei încasate cu titlu de despăgubire pentru absență forțată de la muncă de la suma 59 340, 96 lei la suma de 82 681,90 lei. A fost încasată de la IMSP Spitalul Clinic Bălți în folosul lui Baștan Serghei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel suma de 2 000 lei.

4 Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, concedierea în baza art.86 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii a unui medic, se admite doar în cazul constatării faptului că salariatul (medicul) nu corespunde funcției deținute ca urmare a calificării insuficiente confirmate prin hotărârea comisiei de atestare instituite de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, or, în cazul dat o careva hotărâre în sensul enunțat nu există, iar emiterea ordinului de concediere în baza unor concluzii a unei comisii instituționale pentru ancheta de serviciu contravin normelor prevăzute la art.86 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii.

Astfel, la caz, nu a fost demonstrat întrunirea temeiului de fapt raportat la temeiul de drept prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. e) Codul Muncii, din care considerente, instanțele au ajuns la concluzia că, ordinul Directorului IMSP Spitalul clinic municipal Bălți nr.400-p din 30 octombrie 2018 în privința lui Baștan Serghei, a fost emis contrar prevederilor legale, iar ultimul urmează a fi restabilit în funcția deținută anterior. Referitor la pretenția cu privire la încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, prima instanță a hotărât încasarea sumei în mărime de 59 340,96 lei, calculând coeficientul 29,4 zile (numărul mediu de zile calendaristice pe lună.

Totuși, instanța de apel nu a menținut modalitatea de calcul reținută de instanță, indicând că urma a fi aplicat, la calcularea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, coeficientul 21,1 zile (numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămâna de lucru de 5 zile), pentru întreaga perioada de muncă: 31 octombrie 2018 - 21 mai 2019 care constituie 203 de zile, salariul mediu pe zi fiind 407,3, iar în urma calculului matematic simplu, suma despăgubirii supusă încasării în mărime de 82 681,9 de lei. Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral cauzat, ambele instanțe au tras concluzia că încasarea cu acest prilej a unui salariu mediu în mărime de 8 594, 21 de lei ar fi una reală și rezonabilă în speța dată.

La 20 mai 2020 (prin oficiul poștal), IMSP Spitalul Clinic Bălți a declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, precum și a interpretat eronat legea. La 22 iulie 2020 (prin oficiul poștal), Baștan Serghei, reprezentat de avocatul Guțu Tatiana, a depus o referință la recursul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 13 5 februarie 2020, expediată participanților la proces la 18 martie 2020 (f. d. 220, vol. II), recepționată de recurentă la 20 martie 2020 (f. d. 222, vol. II), iar recursul a fost declarat la 20 mai 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul prevăzut de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de IMSP Spitalul Clinic Bălți nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

6 Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către IMSP Spitalul Clinic Bălți. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către IMSP Spitalul Clinic Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7