2ra-1075/20 — incasarea sumei

dosarul nr. 2ra-1075/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Cental (A. Donos)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva Oxanei Morari și IMSP „Centru de Sănătate Publică nr.

5 Bălți” cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 28 august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă

La 29 mai 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Oxanei Morari și IMSP „Centru de Sănătate Publică

nr. 5 Bălți” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că IMSP Centru de Sănătate Publică

nr. 5 Bălți, initial, a eliberat pârâtei Morari Oxana certificatul medical pentru

concediu de maternitate seria 01 nr. 812751 pentru perioada 24.03.2014-

27.07.2014.

Ulterior, conform certificatului seria 01 nr. 1408366, pârâtei Morari Oxana i s-

a eliberat suplimentar certificatul medical pentru 14 zile de concediu de maternitate

pentru perioada 28.07.2014-10.08.2014. Aplicând prevederile legislației în vigoare

la data acordării concediului, 24.03.2014, Casa Națională de Asigurări Sociale Bălți

a stabilit indemnizația în mărime de 93904,69 lei. Baza de calcul a constituit venitul

asigurat realizat în ultimele 6 luni premergătoare lunii acordării concediului de

maternitate (septembrie 2013- februarie 2014).

În rezultatul sesizării Ministerului Sănătății cu privire la corectitudinea

stabilirii indemnizației de maternitate, IMSP Centru de Sănătate Publică nr. 5 Bălți

a anulat certificatele medicale menționate și a eliberat certificate noi pentru

concediul de maternitate pentru perioada 12.04.2014-15.082014 și 16.082014-

29.08.2014.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale Bălți a efectuat recalcularea

indemnizației de maternitate stabilite inițial pîrîtei Morari Oxana, aplicînd

modificările efectuate prin Legea nr. 289 din 22.07.2014 privind indemnizațiile

pentru incapacitatea temporară de muncă, intrate în vigoare începînd cu 01.04.2014,

care prescrie: baza de calcul a indemnizației de maternitate o constituie venitul

asigurat realizat în ultimele 12 luni premergătoare lunii producerii riscului asigurat

(martie 2013 - februarie 2014), în mărimea de facto a indemnizației de maternitate -

suma de 32578,49 lei.

Deci, consideră reclamantul că pîrîtei Morari Oxana i-au fost achitate din

bugetul asigurărilor sociale de stat neîntemeiat indemnizația de maternitate în sumă

de 61326,20 lei.

În conformitate cu prevederile pct. 62 și 63 din Instrucțiunea privind modul de

eliberare a certificatului de concediu medical aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

469 din 24.05.2005, conducătorii instituțiilor medico-sanitare poartă răspundere

disciplinară și penală pentru organizarea și calitatea expertizei incapacității

temporare de muncă, modul de eliberare a certificatelor în instituțiile medico-

sanitare din subordine, precum și pentru păstrarea și evidența formularelor

certificatelor în conformitate cu legislația în vigoare. Medicii poartă răspundere

disciplinară și penală pentru eliberarea nelegitimă sau completarea greșită a

certificatelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Reieșind din faptul că instituția medicală poartă răspundere pentru eliberarea

certificatelor medicale și suma primită nelegitim în valoare de 61326,20 lei a fost

ridicată de către Morari Oxana, consideră reclamantul că dauna adusă bugetului de

asigurări sociale a fost cauzat în mod solidar de către ambii pârâți.

Casa Națională de Asigurări Sociale a adresat pârâților notificări prin care a

solicitat restituirea benevolă a sumei datorate, la care aceștia nu au întreprins careva

acțiuni.

Cere Casa Națională de Asigurări Sociale încasarea în mod solidar de la IMSP

„Centru de Sănătate Publică nr. 5 Bălți” și Morari Oxana a sumei de 61326,20 lei.

Prin hotărârea din 28 august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

lui Morari Oxana suma de 4000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din

28.08.2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 28

august 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat prevederile articolului 32 din

Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004 conform cărora: (1) Angajatorul

sau funcționarii caselor teritoriale de asigurări sociale din a căror vină au fost

stabilite și plătite necuvenit sume de la bugetul asigurărilor sociale de stat, ca

2

urmare a nerespectării prevederilor legislației în vigoare, sînt obligați să le restituie.

(2) Sumele plătite fără temei legal, ca urmare a prezentării unor acte false, se rețin

din contul persoanelor care le-au primit în mod necuvenit.

Prin urmare, norma în cauză definește situația potrivit căreia, atunci când

beneficiarului i-a fost stabilită și plătită o indemnizație mai mare decât prevede

legea, drepturile statului sunt pasibilie restabilirii din contul persoanelor

responsabile de transmiterea eronată a datelor sau de stabilirea eronată a

indemnizației (angajator sau funcționari a caselor teritoriale de asigurări sociale), fie

de beneficiar - în cazul prezentării unor acte false. În ambele situații, sumele plătite

excesiv se restituie statului ca urmare a determinării vinovăției fiecăruia; respectiv,

beneficiarul indemnizației răspunde patrimonial în cazul determinării vinovăției

acestuia pentru prezentarea de acte false în vederea calculării indemnizației de

maternitate.

Instanța de apel a menționat că în cazul de față nu s-a constatat că Morari

Oxana ca beneficiar al indemnizației de maternitate, în vederea calculării acesteia ar

fi prezentat autorității competente acte false astfel încât să i se stabilească suma

indemnizației de 93904,69 de lei. De altfel, apelantul ca reclamant nu a invocat în

fața judecății care ar fi acel document fals care să fi fost prezentat de intimată în

vederea beneficierii dânsei de indemnizația menționată.

Reieșind din materialele cauzei, nu se constată că certificatele medicale

eliberate primar pe numele lui Morari Oxana ar fi fost anulate de către organul

emitent; la fel, o decizie a autorității medicale de anulare a acestora lipsește la

dosar.

Totodată, nu au fost anulate nici deciziile CTAS Bălți de stabilire/calculare

primară a indemnizației de maternitate lui Morari Oxana. Or, atât certificatele

medicale eliberate inițial de Centrul de Sănătate Publică nr. 5 mun. Bălți, cât și

deciziile CTAS Bălți de stabilire a indemnizației de maternitate lui Morari Oxana la

moment sunt valabile.

Prin urmare, instanța de apel nu a constatat pentru intimata Morari Oxana

temeiul legal în vederea restituirii indemnizației primite; or, nu s-au constatat

exigențele instituite prin art. 32 alin.2 a Legii nr. 289, și anume că Morari Oxana ca

beneficiar al indemnizației, ar fi primit-o necuvenit, fără temei legal sau în baza

unor acte false.

Într-o altă ordine, instanța de apel a invocat prevederile pct. 62 și 63 din

Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24.05.2015, pentru aprobarea instrucțiunii privind

modul de eliberare a certificatelor de concediu medical, care indică:

conducătorul/administratorul prestatorului de servicii medicale poartă răspundere

disciplinară și penală pentru organizarea și calitatea expertizei incapacității

temporare de muncă, modul de eliberare și completare a certificatelor, precum și

pentru păstrarea și evidența formularelor certificatelor în conformitate cu legislația

în vigoare. Medicii poartă răspundere disciplinară și penală pentru eliberarea

nelegitimă sau completarea greșită a certificatelor, în conformitate cu legislația în

vigoare.

Astfel, în virtutea normelor citate, instituția medicală poate răspunde

patrimonial doar ca consecință a atragerii la răspundere disciplinară sau penală a

3

conducătorului (administratorului) instituției medicale, după caz, a medicului care a

eliberat necuvenit certificatul medical.

Instanța de apel a indicat că în cazul de față nu s-a constat existența

instrumentării în privința medicului, a conducătorului sau administratorului

instituției medicale a vreunui dosar penal sau proceduri disciplinare pentru faptul

eliberării necuvenite a certificatelor medicale pe numele lui Morari Oxana. Cel

puțin, materialele cauzei nu conțin asemenea probe. Deci, în lipsa probatoriului

menționat cu referire la constatarea în cadrul unui dosar penal sau proceduri

disciplinare a vinovăției persoanelor din cadrul instituției medicale abilitate cu

eliberarea certificatelor medicale, instituția medicală este absolvită de răspundere

patrimonială.

La 19 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi hotărâri.

În motivare recursului s-a invocat că instanța de apel nu a constatat și nu a

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa recurentului

CNAS copia deciziei integrale, care, conform avizului de recepție, a fost primită la

data de 13 mai 2020. Prin urmare, recursul declarat la 19 iunie 2020 este în termen.

Curtea Supremă de Justiție a transmis în adresa intimaților copia recursului,

recepționate de către aceștia, însă referințe nu au depus.

Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6