2ra-1336/21 — cu privire la obligarea eliberarii certificatului de concediu medical, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1336/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 20 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dorin Corceac împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” cu privire la obligarea eliberării certificatului de concediu medical, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac și menținută hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 7 iulie 2020, Dorin Corceac a depus cerere de chemare în judecată împotriva IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, intervenienți accesorii SA „Floarea Soarelui”, Agenția Națională Sănătate Publică și Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului și obligarea eliberării certificatului de concediu medical.

În motivarea acțiunii a invocat că prin pct. 1 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 (publicată pe pagina oficială web a Primăriei municipiului Bălți), a fost instituit regimul de carantina la întreprinderea SA „Floarea Soarelui” începând cu 14 aprilie 2020 până la 27 aprilie 2020 inclusiv, cu sistarea activității întreprinderii vizate pe durata regimului de carantină. Potrivit pct. 2.1. din decizia menționată, pe perioada indicată, toți angajații SA „Floarea Soarelui”, cu excepția personalului necesar pentru asigurarea pazei întreprinderii, securității antiincendiare și lucrătorilor care asigură întreruperea procesului tehnologic, au fost plasați în regim de autoizolare la domiciliu.

1 Conform pct. 2.2. din decizie, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” va asigura supravegherea medicală a persoanelor aflate în regim de autoizolare la domiciliu de către medicii de familie. A comunicat reclamantul că în perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020 inclusiv, în calitate de angajat al SA „Floarea Soarelui” care nu intră în categoriile indicate mai sus, s-a aflat în regim de carantină, cu autoizolare la domiciliu conform Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 (fapt confirmat prin certificatul eliberat de SA „Floarea Soarelui”).

A menționat că s-a adresat prin cerere către IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în calitatea sa de autoritate publică care este responsabilă de eliberarea certificatelor de concediu medical, cu solicitarea de a elibera pe numele lui, de către medicul de familie responsabil din cadrul instituției, certificatul de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor, în conformitate cu pct. 3 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, deschis începând cu data de 14 aprilie 2020 și până la 27 aprilie 2020 inclusiv.

Prin răspunsul datat cu data de 29 aprilie 2020 la cererea lui de a-i fi eliberat certificatul medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor pentru perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020 inclusiv, în care s-a aflat în regim de carantină, cu autoizolare la domiciliu conform Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 și nr. 19 din 17 aprilie 2020, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” i-a refuzat eliberarea certificatului medical pe motiv că astfel de certificate se eliberează doar persoanelor care au fost în contact cu persoanele infectate cu COVID-19 din cadrul întreprinderii și care reprezintă risc de contaminare și ca urmare a răspândirii acestei boli.

De asemenea, i-a fost indicat că regimul de autoizolare diferă de cel de carantină. A considerat răspunsul primit unul neîntemeiat și care îi încalcă dreptul constituțional de a beneficia de concediu medical și de asistența socială garantată de art. 47 din Constituția RM, astfel, prin cerere prealabilă, înaintată conform art. 162 alin. (3) lit. b) Cod administrativ, a solicitat repetat eliberarea certificatului de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor în conformitate cu pct. 3 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, deschis începând cu data de 14 aprilie 2020 și până la 27 aprilie 2020 inclusiv. Prin răspunsul la cererea prealabilă, datat cu data de 15 iunie 2020, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și-a menținut refuzul manifestat prin răspunsul la cererea lui inițială.

A invocat că nu este de acord cu poziția IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, o consideră nemotivată și ilegală. În răspunsul primit la cererea inițială, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a menționat că în conformitate cu Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice nr. 10-XVI din 3 februarie 2009, dânsul s-a aflat în regim de autoizolare, care ar intra în categoria măsurilor de „izolare” și „nicidecum în carantină”, or aceste două noțiuni de „izolare” și „carantină” sunt distincte. 2 În acest sens, a evidențiat reclamantul că nu pune la dubii faptul că prin legea nominalizată, la art. 2 se atestă două noțiuni distincte: „carantină” și „izolare”, doar că interpretarea oferită de IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în sensul în care „autoizolarea” ține de „izolare” și nu de „carantină” este una total eronată.

Astfel, noțiunea de „autoizolare” nu se regăsește sub nicio formă în legislația națională ca termen separat, or „autoizolarea”, în descifrare terminologică oferită de DEX al limbii române semnifică: „izolare (voluntară) de către sine însuși”. Devine și mai evidentă sensul noțiunii respective când se utilizează în traducere în limba rusă „самоизоляция”. Prin urmare, acțiunile de autoizolare sunt unele voluntare, când persoana din proprie inițiativă se autoizolează de restul societății.

Cazul în care s-a aflat este unul total distinct, or așa numita „autoizolare” nu a fost voluntară, ci impusă restrictiv de către o autoritate publică care deține funcții exclusive și excepționale în timpul stării de urgență declarată în Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020. A precizat că, spre deosebire de o autoizolare voluntară, regimul în care a fost plasat a presupus: restricția activităților de circulație și izolarea lui de alte persoane într-o manieră în care să fie prevenită răspândirea infecției, fiind monitorizate de poliție și medici - indici care se încadrează perfect în noțiunea de „carantină” definit de art. 2 din lege, or IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a ignorat faptul că „carantina” presupune ca măsură restrictivă izolarea persoanelor.

În ceea ce ține de termenul „izolare” ca termen separat în sensul art. 2 din lege, aceasta se aplică persoanelor infectate sau care se consideră în baza unor raționamente, a fi infectați cu o boală contagioasă, în timp ce „carantina”, conform aceluiași articol, se aplică persoanelor suspecte de a fi infectate, dar care nu sunt bolnave. Diferența substanțială este că față de persoanele „izolate” urmează să fie eliberate certificate medicale de boală, or acestea sunt bolnave sau se consideră că sunt bolnave de o boală contagioasă, iar față de persoanele „în carantină” se eliberează certificate medicale de prevenție a îmbolnăvirilor - acestea nu sunt nici bolnave și nici nu există raționamente întemeiate că ele sunt bolnave, existând doar suspecții de îmbolnăvire.

IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a ignorat integral faptul că prin pct. 2 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 19 din 17 aprilie 2020, a fost permisă admiterea la locul de muncă a angajaților testați cu rezultat negativ la infecția de COVID-19. Totodată, conform pct. 5 din decizie, ceilalți angajați ai SA „Floarea Soarelui”, care nu intră în categoria indicată la pct. 2, rămân în continuare în regim de carantină la domiciliu, CSP Bălți și IP Bălți continuând să asigure controlul asupra respectării acestui regim. Dat fiind faptul că dânsul nu a intrat în categoria persoanelor indicate la pct. 2 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 19 din 17 aprilie 2020, nu a făcut testare pentru depistarea infecției COVID-19, a rămas în continuare în regim de carantină la domiciliu pentru perioada 14 aprilie 2020 - 3 27 aprilie 2020 inclusiv, în conformitate cu pct. 2.1.

din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 și pct. 5 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 19 din 17 aprilie 2020. A subliniat că pct. 5 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălti nr. 19 din 17 aprilie 2020 nu mai lasă dubii de interpretare în ceea ce ține de faptul că anume într-un regim de carantină s-au aflat angajații SA „Floarea Soarelui”, inclusiv dânsul, în baza pct. 2.1.

din Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălti nr. 15 din 13 aprilie 2020. La fel, a considerat că, prin interpretarea aplicată de IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, aceasta încalcă direct prevederile art. 47 din Constituția RM, deoarece refuză atât eliberarea certificatelor medicale de prevenire a îmbolnăvirilor pe motiv că „autoizolarea” ar fi de fapt izolare ci nu carantină în sensul Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009, iar pe de altă parte, refuză eliberarea certificatelor medicale de boală pe motiv că autoizolarea pe care o consideră „izolare” nu presupune niciun fel de măsuri de protecție socială a persoanelor.

IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” se contrazice chiar în răspunsul oferit, pe de o parte afirmă că autoizolarea nu este carantină, iar pe de altă parte afirmă (fila 3 din răspuns) că angajaților SA „Floarea Soarelui”, inclusiv dânsului, pe perioada regimului de autoizolare, li se suspendă contractul individual de muncă prin prisma art. 76 lit. d) Codul muncii. A remarcat faptul că la art. 76 lit. d) Codul muncii este prevăzută anume „carantina” ca motiv de suspendare a contractului individual de muncă. Așadar, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, pe de o parte, afirmă că autoizolarea nu este carantină, iar pe de altă parte, face trimitere la norma legală ce prevede urmările carantinei.

Cât privește eliberarea certificatelor de concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor doar persoanelor incluse într-o listă de persoane care au fost în contact cu persoanele infectate de COVID-19, în refuzul primit, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a menționat că certificatele respective, în conformitate cu pct. 31 din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24 mai 2005, se eliberează doar persoanelor care au fost în contact cu persoane cu boli contagioase, iar lista respectivă cu persoanele din cadrul SA „Floarea Soarelui” i-a fost expediată de către CSP Bălți ulterior emiterii Deciziei CSE Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020. A precizat reclamantul că Hotărârea Guvernului nominalizată stabilește că certificatul de concediu medical se eliberează persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale în cazul „2) prevenirea îmbolnăvirilor (carantină)”.

Faptul că pct. 31 din Hotărârea Guvernului limitează categoria persoanelor cărora li se pot elibera certificate medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor doar la cele care „au fost în contact cu persoane infectate” nicidecum nu poate fi aplicabil ca măsură de restricție a aplicării art. 14 din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 care definește dreptul la indemnizație pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau art. 2 din 4 Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 care definește însăși carantina, or în legile respective aflarea în carantină nu este limitată doar la persoane care au fost în contact cu persoane bolnave.

În ceea ce ține de faptul că concediul ar putea fi acordat doar celor incluși într-o listă care au intrat în contact cu cei bolnavi, a considerat că este o poziție discriminatorie, deoarece față de el au fost aplicate aceleași măsuri restrictive: a fost izolat prin decizia autorităților publice la domiciliu pe aceeași perioadă, a fost monitorizat de poliție și de medici, nu a avut posibilitatea de a activa în altă parte.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 47 din Constituția RM, art. 41 lit. b) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, art. 5 alin. (1) lit. b), 14 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări nr. 289-XV din 22 iulie 2004, art. 2 din Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice nr. 10- XVI din 3 februarie 2009, pct. 3 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24 mai 2005. A solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” din 29 aprilie 2020 privind respingerea solicitării de eliberare a certificatul de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor (carantină) și a răspunsului IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” din 15 iunie 2020 la cererea lui prealabilă, obligarea IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” să-i elibereze certificatul de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor (carantină) pentru perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020. La 16 septembrie 2020, Dorin Corceac a depus cerere de concretizare a acțiunii,

prin care a solicitat obligarea IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” să-i elibereze certificatul de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor (carantină) pentru perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020 inclusiv, încasarea din contul IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 7 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea protocolară din 8 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la Dorin Corceac în beneficiul IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” cheltuielile de judecată compuse din asistența juridică în sumă de 4 500 de lei. Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac și menținută hotărârea primei instanțe. În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că carantină, certificatul medical se eliberează persoanelor asigurate 5 care au fost în contact cu persoane cu boli contagioase, însă, reclamantul/apelant Dorin Corceac nu se regăsește în lista persoanelor contacte în rândul angajaților SA „Floarea Soarelui”, anexată la materialele dosarului, lista fiind formulată și întocmită de instituția competentă ANSP.

Prima instanță și instanța de apel au stabilit că, reieșind din faptul că în baza Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, SA „Floarea Soarelui” a fost plasată în regim de carantină, angajații fiind obligați să se afle acasă și să nu se prezinte la serviciu, angajatorul urma să se conformeze acestei decizi, fiind impus în situația aplicării prevederilor Codului muncii, prin achitarea plăților cuvenite în situația creată. Așadar, eliberarea certificatului de concediu medical este reglementată de normele legale, situație în care Dorin Corceac nu s-a încadrat, acesta neavând temeiuri de a solicita obligarea pârâtului/intimat la eliberarea certificatului de concediu medical.

Cu referire la netemeinicia cerinței privind repararea prejudiciului moral, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut corecte acțiunile pârâtei/intimată care a refuzat în eliberarea certificatului de concediu medical, lipsind temeiuri de antrenare a răspunderii materiale pentru pretinsul prejudiciu moral. Totodată, prima instanță și instanța de apel au conchis că IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a achitat pentru asistența juridică acordată de avocatul CA „Prepelița Nicolai”, suma de 4 500 de lei, ce urmează a fi încasată de la Dorin Corceac în beneficiului IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”. La 8 iulie 2021, Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac a declarat recurs împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel a aplicat eronat și a admis încălcări ale normelor de drept material, apreciind probele, nu le-a dat soluția potrivită, prin ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și anume la încălcarea dreptului de a nu fi discriminat, precum și a dreptului la un proces echitabil. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile legale referitor la eliberarea certificatelor de concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor doar persoanelor incluse într-o listă de persoane care au fost în contact cu persoanele infectate de COVID-19, poziția primei instanțe și a instanței de apel, preluată de la intimată, nu are niciun suport legal și nu corespunde circumstanțelor cauzei.

Totodată, a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat în speță prevederile normelor procedurale relevante la soluționarea cerinței de încasarea în beneficiul intimatei a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 500 de lei. Instanța nu a stabilit faptul că aceste cheltuieli au fost reale. 6 Cu referire la necesitatea contractării unui avocat de către intimată, a subliniat că intimata, în calitate de Instituție Medico-Sanitară Publică și de persoană juridică de drept public finanțată din bugetele componente ale bugetului public național, dispune de juriști care urmau să reprezinte angajatorul inclusiv în cadrul examinării acțiunii respective.

La 5 august 2021, în adresa IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova al Republicii Moldova, Agenției Naționale Sănătate Publică și SA „Floarea Soarelui” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Dorin Corceac, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 35 vol. II), fiind recepționată de IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, Agenția Național Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări Sociale și SA „Floarea Soarelui” la 11 august 2021, iar de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova la 14 septembrie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 52-56 vol. II).

La 6 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Floarea Soarelui” a depus referință la recursul declarat de Dorin Corceac, solicitând respingerea recursului. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 8 iulie 2021 împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac urmează a fi considerat ca inadmisibil.

8 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 9