2ra-1336/21 — cu privire la obligarea eliberarii certificatului de concediu medical, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1336/21 — cu privire la obligarea eliberarii certificatului de concediu medical, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1336/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dorin

Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dorin Corceac împotriva

Instituției Medico-Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”

cu privire la obligarea eliberării certificatului de concediu medical, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac și

menținută hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 7 iulie 2020, Dorin Corceac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, intervenienți

accesorii SA „Floarea Soarelui”, Agenția Națională Sănătate Publică și Casa

Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului și obligarea

eliberării certificatului de concediu medical.

În motivarea acțiunii a invocat că prin pct. 1 din Decizia Comisiei pentru

Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 (publicată pe

pagina oficială web a Primăriei municipiului Bălți), a fost instituit regimul de

carantina la întreprinderea SA „Floarea Soarelui” începând cu 14 aprilie 2020 până

la 27 aprilie 2020 inclusiv, cu sistarea activității întreprinderii vizate pe durata

regimului de carantină.

Potrivit pct. 2.1. din decizia menționată, pe perioada indicată, toți angajații

SA „Floarea Soarelui”, cu excepția personalului necesar pentru asigurarea pazei

întreprinderii, securității antiincendiare și lucrătorilor care asigură întreruperea

procesului tehnologic, au fost plasați în regim de autoizolare la domiciliu.

1

Conform pct. 2.2. din decizie, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal

Bălți” va asigura supravegherea medicală a persoanelor aflate în regim de

autoizolare la domiciliu de către medicii de familie.

A comunicat reclamantul că în perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020

inclusiv, în calitate de angajat al SA „Floarea Soarelui” care nu intră în categoriile

indicate mai sus, s-a aflat în regim de carantină, cu autoizolare la domiciliu conform

Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din

13 aprilie 2020 (fapt confirmat prin certificatul eliberat de SA „Floarea Soarelui”).

A menționat că s-a adresat prin cerere către IMSP „Centrul Medicilor de

Familie Municipal Bălți” în calitatea sa de autoritate publică care este responsabilă

de eliberarea certificatelor de concediu medical, cu solicitarea de a elibera pe numele

lui, de către medicul de familie responsabil din cadrul instituției, certificatul de

concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor, în conformitate cu pct. 3

alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu

medical, deschis începând cu data de 14 aprilie 2020 și până la 27 aprilie 2020

inclusiv.

Prin răspunsul datat cu data de 29 aprilie 2020 la cererea lui de a-i fi eliberat

certificatul medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor pentru perioada 14 aprilie 2020

- 27 aprilie 2020 inclusiv, în care s-a aflat în regim de carantină, cu autoizolare la

domiciliu conform Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului

Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 și nr. 19 din 17 aprilie 2020, IMSP „Centrul

Medicilor de Familie Municipal Bălți” i-a refuzat eliberarea certificatului medical

pe motiv că astfel de certificate se eliberează doar persoanelor care au fost în contact

cu persoanele infectate cu COVID-19 din cadrul întreprinderii și care reprezintă risc

de contaminare și ca urmare a răspândirii acestei boli. De asemenea, i-a fost indicat

că regimul de autoizolare diferă de cel de carantină.

A considerat răspunsul primit unul neîntemeiat și care îi încalcă dreptul

constituțional de a beneficia de concediu medical și de asistența socială garantată de

art. 47 din Constituția RM, astfel, prin cerere prealabilă, înaintată conform art. 162

alin. (3) lit. b) Cod administrativ, a solicitat repetat eliberarea certificatului de

concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor în conformitate cu pct. 3

alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu

medical, deschis începând cu data de 14 aprilie 2020 și până la 27 aprilie 2020

inclusiv.

Prin răspunsul la cererea prealabilă, datat cu data de 15 iunie 2020,

IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și-a menținut refuzul

manifestat prin răspunsul la cererea lui inițială.

A invocat că nu este de acord cu poziția IMSP „Centrul Medicilor de Familie

Municipal Bălți”, o consideră nemotivată și ilegală.

În răspunsul primit la cererea inițială, IMSP „Centrul Medicilor de Familie

Municipal Bălți” a menționat că în conformitate cu Legea privind supravegherea de

stat a sănătății publice nr. 10-XVI din 3 februarie 2009, dânsul s-a aflat în regim de

autoizolare, care ar intra în categoria măsurilor de „izolare” și „nicidecum în

carantină”, or aceste două noțiuni de „izolare” și „carantină” sunt distincte.

2

În acest sens, a evidențiat reclamantul că nu pune la dubii faptul că prin legea

nominalizată, la art. 2 se atestă două noțiuni distincte: „carantină” și „izolare”, doar

că interpretarea oferită de IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în

sensul în care „autoizolarea” ține de „izolare” și nu de „carantină” este una total

eronată.

Astfel, noțiunea de „autoizolare” nu se regăsește sub nicio formă în legislația

națională ca termen separat, or „autoizolarea”, în descifrare terminologică oferită de

DEX al limbii române semnifică: „izolare (voluntară) de către sine însuși”. Devine

și mai evidentă sensul noțiunii respective când se utilizează în traducere în limba

rusă „самоизоляция”. Prin urmare, acțiunile de autoizolare sunt unele voluntare,

când persoana din proprie inițiativă se autoizolează de restul societății.

Cazul în care s-a aflat este unul total distinct, or așa numita „autoizolare” nu

a fost voluntară, ci impusă restrictiv de către o autoritate publică care deține funcții

exclusive și excepționale în timpul stării de urgență declarată în Republica Moldova

prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

A precizat că, spre deosebire de o autoizolare voluntară, regimul în care a fost

plasat a presupus: restricția activităților de circulație și izolarea lui de alte persoane

într-o manieră în care să fie prevenită răspândirea infecției, fiind monitorizate de

poliție și medici - indici care se încadrează perfect în noțiunea de „carantină” definit

de art. 2 din lege, or IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a ignorat

faptul că „carantina” presupune ca măsură restrictivă izolarea persoanelor.

În ceea ce ține de termenul „izolare” ca termen separat în sensul art. 2 din lege,

aceasta se aplică persoanelor infectate sau care se consideră în baza unor

raționamente, a fi infectați cu o boală contagioasă, în timp ce „carantina”, conform

aceluiași articol, se aplică persoanelor suspecte de a fi infectate, dar care nu sunt

bolnave.

Diferența substanțială este că față de persoanele „izolate” urmează să fie

eliberate certificate medicale de boală, or acestea sunt bolnave sau se consideră că

sunt bolnave de o boală contagioasă, iar față de persoanele „în carantină” se

eliberează certificate medicale de prevenție a îmbolnăvirilor - acestea nu sunt nici

bolnave și nici nu există raționamente întemeiate că ele sunt bolnave, existând doar

suspecții de îmbolnăvire.

IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” a ignorat integral faptul

că prin pct. 2 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți

nr. 19 din 17 aprilie 2020, a fost permisă admiterea la locul de muncă a angajaților

testați cu rezultat negativ la infecția de COVID-19.

Totodată, conform pct. 5 din decizie, ceilalți angajați ai SA „Floarea

Soarelui”, care nu intră în categoria indicată la pct. 2, rămân în continuare în regim

de carantină la domiciliu, CSP Bălți și IP Bălți continuând să asigure controlul

asupra respectării acestui regim.

Dat fiind faptul că dânsul nu a intrat în categoria persoanelor indicate la pct. 2

din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 19 din

17 aprilie 2020, nu a făcut testare pentru depistarea infecției COVID-19, a rămas în

continuare în regim de carantină la domiciliu pentru perioada 14 aprilie 2020 -

3

27 aprilie 2020 inclusiv, în conformitate cu pct. 2.1. din Decizia Comisiei pentru

Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 15 din 13 aprilie 2020 și pct. 5 din

Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți nr. 19 din

17 aprilie 2020.

A subliniat că pct. 5 din Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a

municipiului Bălti nr. 19 din 17 aprilie 2020 nu mai lasă dubii de interpretare în ceea

ce ține de faptul că anume într-un regim de carantină s-au aflat angajații SA „Floarea

Soarelui”, inclusiv dânsul, în baza pct. 2.1. din Deciziei Comisiei pentru Situații

Excepționale a municipiului Bălti nr. 15 din 13 aprilie 2020.

La fel, a considerat că, prin interpretarea aplicată de IMSP „Centrul Medicilor

de Familie Municipal Bălți”, aceasta încalcă direct prevederile art. 47 din Constituția

RM, deoarece refuză atât eliberarea certificatelor medicale de prevenire a

îmbolnăvirilor pe motiv că „autoizolarea” ar fi de fapt izolare ci nu carantină în

sensul Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009, iar pe de altă parte, refuză eliberarea

certificatelor medicale de boală pe motiv că autoizolarea pe care o consideră

„izolare” nu presupune niciun fel de măsuri de protecție socială a persoanelor.

IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” se contrazice chiar în

răspunsul oferit, pe de o parte afirmă că autoizolarea nu este carantină, iar pe de altă

parte afirmă (fila 3 din răspuns) că angajaților SA „Floarea Soarelui”, inclusiv

dânsului, pe perioada regimului de autoizolare, li se suspendă contractul individual

de muncă prin prisma art. 76 lit. d) Codul muncii.

A remarcat faptul că la art. 76 lit. d) Codul muncii este prevăzută anume

„carantina” ca motiv de suspendare a contractului individual de muncă.

Așadar, IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, pe de o parte,

afirmă că autoizolarea nu este carantină, iar pe de altă parte, face trimitere la norma

legală ce prevede urmările carantinei.

Cât privește eliberarea certificatelor de concediu medical pentru prevenirea

îmbolnăvirilor doar persoanelor incluse într-o listă de persoane care au fost în

contact cu persoanele infectate de COVID-19, în refuzul primit, IMSP „Centrul

Medicilor de Familie Municipal Bălți” a menționat că certificatele respective, în

conformitate cu pct. 31 din Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului

de concediu medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24 mai 2005,

se eliberează doar persoanelor care au fost în contact cu persoane cu boli

contagioase, iar lista respectivă cu persoanele din cadrul SA „Floarea Soarelui” i-a

fost expediată de către CSP Bălți ulterior emiterii Deciziei CSE Bălți nr. 15 din

13 aprilie 2020.

A precizat reclamantul că Hotărârea Guvernului nominalizată stabilește că

certificatul de concediu medical se eliberează persoanelor asigurate în sistemul

public de asigurări sociale în cazul „2) prevenirea îmbolnăvirilor (carantină)”.

Faptul că pct. 31 din Hotărârea Guvernului limitează categoria persoanelor

cărora li se pot elibera certificate medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor doar la

cele care „au fost în contact cu persoane infectate” nicidecum nu poate fi aplicabil

ca măsură de restricție a aplicării art. 14 din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 care

definește dreptul la indemnizație pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau art. 2 din

4

Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 care definește însăși carantina, or în legile

respective aflarea în carantină nu este limitată doar la persoane care au fost în contact

cu persoane bolnave.

În ceea ce ține de faptul că concediul ar putea fi acordat doar celor incluși

într-o listă care au intrat în contact cu cei bolnavi, a considerat că este o poziție

discriminatorie, deoarece față de el au fost aplicate aceleași măsuri restrictive: a fost

izolat prin decizia autorităților publice la domiciliu pe aceeași perioadă, a fost

monitorizat de poliție și de medici, nu a avut posibilitatea de a activa în altă parte.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 47 din Constituția RM,

art. 41 lit. b) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din

8 iulie 1999, art. 5 alin. (1) lit. b), 14 din Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări nr. 289-XV din 22

iulie 2004, art. 2 din Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice nr. 10-

XVI din 3 februarie 2009, pct. 3 alin. (2) din Instrucțiunea privind modul de eliberare

a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din

24 mai 2005.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului IMSP „Centrul Medicilor

de Familie Municipal Bălți” din 29 aprilie 2020 privind respingerea solicitării de

eliberare a certificatul de concediu medical privind prevenirea îmbolnăvirilor

(carantină) și a răspunsului IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”

din 15 iunie 2020 la cererea lui prealabilă, obligarea IMSP „Centrul Medicilor de

Familie Municipal Bălți” să-i elibereze certificatul de concediu medical privind

prevenirea îmbolnăvirilor (carantină) pentru perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie

2020.

La 16 septembrie 2020, Dorin Corceac a depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a solicitat obligarea IMSP „Centrul Medicilor de Familie

Municipal Bălți” să-i elibereze certificatul de concediu medical privind prevenirea

îmbolnăvirilor (carantină) pentru perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020 inclusiv,

încasarea din contul IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în

beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 7 000 de lei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea protocolară din 8 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul

central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la Dorin Corceac în beneficiul IMSP „Centrul Medicilor

de Familie Municipal Bălți” cheltuielile de judecată compuse din asistența juridică

în sumă de 4 500 de lei.

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac și menținută

hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat că carantină, certificatul medical se eliberează persoanelor asigurate

5

care au fost în contact cu persoane cu boli contagioase, însă, reclamantul/apelant

Dorin Corceac nu se regăsește în lista persoanelor contacte în rândul angajaților

SA „Floarea Soarelui”, anexată la materialele dosarului, lista fiind formulată și

întocmită de instituția competentă ANSP.

Prima instanță și instanța de apel au stabilit că, reieșind din faptul că în baza

Deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, SA „Floarea Soarelui” a fost plasată

în regim de carantină, angajații fiind obligați să se afle acasă și să nu se prezinte la

serviciu, angajatorul urma să se conformeze acestei decizi, fiind impus în situația

aplicării prevederilor Codului muncii, prin achitarea plăților cuvenite în situația

creată.

Așadar, eliberarea certificatului de concediu medical este reglementată de

normele legale, situație în care Dorin Corceac nu s-a încadrat, acesta neavând

temeiuri de a solicita obligarea pârâtului/intimat la eliberarea certificatului de

concediu medical.

Cu referire la netemeinicia cerinței privind repararea prejudiciului moral,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut corecte acțiunile pârâtei/intimată

care a refuzat în eliberarea certificatului de concediu medical, lipsind temeiuri de

antrenare a răspunderii materiale pentru pretinsul prejudiciu moral.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au conchis că IMSP „Centrul

Medicilor de Familie Municipal Bălți” a achitat pentru asistența juridică acordată de

avocatul CA „Prepelița Nicolai”, suma de 4 500 de lei, ce urmează a fi încasată de

la Dorin Corceac în beneficiului IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal

Bălți”.

La 8 iulie 2021, Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac a

declarat recurs împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel a aplicat eronat și a admis

încălcări ale normelor de drept material, apreciind probele, nu le-a dat soluția

potrivită, prin ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului și anume la încălcarea dreptului de a nu fi discriminat, precum și a dreptului

la un proces echitabil.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile

legale referitor la eliberarea certificatelor de concediu medical pentru prevenirea

îmbolnăvirilor doar persoanelor incluse într-o listă de persoane care au fost în

contact cu persoanele infectate de COVID-19, poziția primei instanțe și a instanței

de apel, preluată de la intimată, nu are niciun suport legal și nu corespunde

circumstanțelor cauzei.

Totodată, a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat

eronat în speță prevederile normelor procedurale relevante la soluționarea cerinței

de încasarea în beneficiul intimatei a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

4 500 de lei.

Instanța nu a stabilit faptul că aceste cheltuieli au fost reale.

6

Cu referire la necesitatea contractării unui avocat de către intimată, a subliniat

că intimata, în calitate de Instituție Medico-Sanitară Publică și de persoană juridică

de drept public finanțată din bugetele componente ale bugetului public național,

dispune de juriști care urmau să reprezinte angajatorul inclusiv în cadrul examinării

acțiunii respective.

La 5 august 2021, în adresa IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal

Bălți”, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al Republicii Moldova al Republicii Moldova, Agenției Naționale

Sănătate Publică și SA „Floarea Soarelui” a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de Dorin Corceac, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 35

vol. II), fiind recepționată de IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”,

Agenția Național Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări Sociale și

SA „Floarea Soarelui” la 11 august 2021, iar de către Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale al Republicii Moldova la 14 septembrie 2021, ceea ce se atestă

prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 52-56 vol. II).

La 6 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Floarea Soarelui” a

depus referință la recursul declarat de Dorin Corceac, solicitând respingerea

recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 8 iulie 2021 împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Dorin Corceac, reprezentat de

avocatul Sorin Corceac, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de

avocatul Sorin Corceac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Dorin Corceac, reprezentat de avocatul Sorin Corceac urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

8

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dorin Corceac, reprezentat de

avocatul Sorin Corceac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9