3ra-631/20 — contestarea actului administrativ

3ra-631/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-631/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol,)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Mariana Melnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă:

La 06 noiembrie 2018, Mariana Melnic a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta Mariana Melnic a indicat că este mamă a trei

copii, primul copil xxxxxxxxx s-a născut la 07 februarie 2013, al doilea copil

xxxxxxxxx s-a născut la 05 februarie 2015, iar al treilea copil xxxxxxxxx s-a născut la

05 iulie 2018, începând cu 31 ianuarie 2006 activează în cadrul ÎCS „Studio Line”

SRL.

Reclamanta a menționat că la 27 aprilie 2017 în baza cererii personale, ÎCS

„Studio Line” SRL i-a acordat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului Melnic

Evelina pentru perioada de la 27 aprilie 2017 și până la împlinirea vârstei de 3 ani,

adică până la 05 februarie 2018. La 06 februarie 2018 în baza cererii personale, ÎCS

„Studio Line” SRL i-a acordat concediul neplătit pentru îngrijirea copilului xxxxxxxxx

până la împlinirea vârstei de 4 ani.

Reclamanta a relatat că la 02 aprilie 2018 în timpul aflării în concediul neplătit

1

pentru îngrijirea copilului xxxxxxxxx, acordat de angajatorul ÎCS „Studio Line” SRL

s-a angajat prin cumul la SRL „M&P Contanalist”. La data de 17 aprilie 2018 a plecat

în concediu de maternitate în legătură cu nașterea celui de-al treilea copil, prezentând

certificatul medical corespunzător la locul de muncă ÎCS „Studio Line” SRL, conform

căruia concediul de maternitate era de la 17 aprilie 2018 până la 20 august 2018, în

legătură cu aceasta s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, mun.

Chișinău cu cerere privind acordarea indemnizației de maternitate, dar indemnizația de

maternitate nu i s-a plătit.

Reclamanta a mai menționat că copilul xxxxxxxxx s-a născut la 05 iulie 2018 și

după finalizarea concediului de maternitate, începând cu 21 august 2018 până la

05 iulie 2021 i s-a acordat de către angajatorul principal ÎCS „Studio Line” SRL cât și

de către angajatorul prin cumul SRL „M&P Contanalist”, concediul parțial plătit pentru

îngrijirea celui de-al treilea copil xxxxxxxxx până la împlinirea vârstei de 3 ani. În

legătură cu aceasta s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, mun.

Chișinău cu o cerere privind acordarea indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului

xxxxxxxxx până la împlinirea vârstei de 3 ani, dar i s-a refuzat în satisfacerea cererii.

Ulterior a depus cerere prealabilă în vederea acordării indemnizației de maternitate și

indemnizației lunare pentru creșterea copilului xxxxxxxxx, dar i s-a refuzat în

soluționarea cererii.

Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ilegalității refuzului în

stabilirea si achitarea indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru

îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, obligarea stabilirii și achitării

indemnizației de maternitate pentru perioada 17 aprilie 2018 - 20 august 2018, luând

ca bază de calcul perioada lunilor mai 2016 - martie 2017, precum și martie 2018,

obligarea stabilirii și achitării indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului

xxxxxxxxx, începând cu 05 iulie 2018 și până la împlinirea vârstei de 3 ani, luând ca

bază de calcul perioada lunilor mai 2016 - martie 2017, precum și martie 2018, în

cuantum nu mai mic de 2/3 din venitul mediu lunar realizat în aceste perioade,

încasarea sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru lipsirea ilegală de

indemnizația de maternitate și de indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până

la împlinirea vârstei de 3 ani precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Melnic împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale,

Buiucani, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, s-a constatat

ilegalitatea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău din

30 mai 2018 și răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1925/18 din

09 octombrie 2018 privind refuzul stabilirii și achitării în beneficiul Marianei Melnic

a indemnizației de maternitate, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

stabilească și achite în beneficiul Marianei Melnic indemnizația de maternitate la

nașterea copilului xxxxxxxxx a.n. 05 iulie 2018, în condițiile art. 7 și 16 din Legea nr.

289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă

și alte prestații sociale de asigurări sociale, s-a încasat din contul Casei Naționale de

Asigurări Sociale în beneficiul Marianei Melnic suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

2

Prin decizia din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 01 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Melnic împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că începând cu 31 ianuarie

2006 Mariana Melnic activează în cadrul ÎCS „Studio Line” SRL, s-a mai constatat că,

Mariana Melnic este mamă a trei copii, primul copil Melnic Gabriela s-a născut la data

de 07 februarie 2013, al doilea copil xxxxxxxxx s-a născut la 05 februarie 2015, iar al

treilea copil xxxxxxxxx s-a născut la 05 iulie 2018. La 27 aprilie 2017 în baza cererii

personale depuse de Mariana Melnic, ÎCS „Studio Line” SRL i-a acordat concediu

parțial plătit pentru îngrijirea copilului xxxxxxxxx pentru perioada de la 27 aprilie 2017

și până la împlinirea vârstei de 3 ani, adică până la 05 februarie 2018. La 06 februarie

2018 în baza cererii personale depuse de Mariana Melnic, ÎCS „Studio Line” SRL i-a

acordat concediul neplătit pentru îngrijirea copilului xxxxxxxxx până la împlinirea

vârstei de 4 ani. La 02 aprilie 2018 în timpul aflării în concediul neplătit pentru

îngrijirea copilului xxxxxxxxx, acordat de angajatorul ÎCS „Studio Line” SRL,

Mariana Melnic s-a angajat prin cumul la SRL „M&P Contanalist”. La data de 17

aprilie 2018, Mariana Melnic a plecat în concediu de maternitate în legătură cu nașterea

celui de-al treilea copil, prezentând certificatul medical corespunzător la locul de

muncă ÎCS ’’Studio Line” SRL, conform căruia concediul de maternitate era de la 17

aprilie 2018 până la 20 august 2018.

Instanța de apel a reținut că Mariana Melnic s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău cu cerere în vederea acordării indemnizației

de maternitate, dar indemnizația de maternitate nu i s-a plătit. Iar, la data de 30 mai

2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău a emis decizia nr.

2018/93/1/16547 prin care a respins cererea depusă de Mariana Melnic nr.

2018/93/1/13977 și a refuzat în stabilirea indemnizației de maternitate beneficiarei

Mariana Melnic, motivul a rezidat în faptul că solicitanta se află în perioada

neasigurată. La data de 10 august 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani,

mun. Chișinău a emis decizia pe marginea cererii formulate de Mariana Melnic nr.

2018/93/19121 prin care i-a stabilit indemnizația unică la nașterea copilului

Xxxxxxxxx. La 26 octombrie 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani,

mun. Chișinău a emis decizia pe marginea cererii depuse de Mariana Melnic nr.

2018/93/20727, prin care i-a stabilit indemnizația lunară pentru creșterea copilului

Xxxxxxxxx până la împlinirea vârstei de 3 ani.

Instanța de apel a reiterat că în conformitate cu art. 7 din legea pre citată (în

redacția Legii nr. 290 în vigoare din 01 ianuarie 2017), baza de calcul al indemnizațiilor

de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit.

a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice

premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate

contribuții individuale de asigurări sociale.

Baza de calcul al indemnizației de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit.

f) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice

3

premergătoare lunii nașterii copilului, venit din care au fost calculate contribuții

individuale de asigurări sociale. Lunile calendaristice ale concediului prenatal se

substituie cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoare perioadei

incluse în calcul.

Venitul asigurat pentru lunile incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al

indemnizațiilor de asigurări sociale nu poate depăși suma a 5 salarii medii lunare

prognozate pe economie pentru anul respectiv înmulțită la 12 sau la numărul de luni în

care persoana a realizat venit asigurat. In cazul în care în calcul se include anul

calendaristic incomplet, venitul asigurat se plafonează reieșind din numărul de luni în

care a fost realizat venitul asigurat pentru anul respectiv. Salariul mediu lunar

prognozat pe economie se aprobă de Guvern.

Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărțirea la 12 a venitului

asigurat realizat la toate unitățile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat.

În cazul lipsei integrale a venitului asigurat la toate unitățile în unele și aceleași

luni calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la

determinarea bazei de calcul al indemnizațiilor din motiv de concediu medical,

concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei

de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj, aceste luni se includ în calcul cu venit lunar

asigurat în cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul

bugetar sau, după caz, în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în

vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului

ori, la cererea asiguratului, se substituie cu același număr de luni calendaristice imediat

premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiția că aceasta va duce la majorarea

cuantumului indemnizației. Această prevedere nu se aplică în cazul lipsei integrale a

venitului asigurat la toate unitățile în unele și aceleași luni calendaristice din perioada

celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al

indemnizațiilor din alte motive decât cele menționate.

Dacă venitul asigurat lipsește la toate unitățile în unele și aceleași luni

calendaristice din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul ori dacă venitul

lunar asigurat realizat în perioada celor 12 luni calendaristice incluse în calcul este mai

mic decât salariul tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după

caz, decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din motiv de concediu

medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la

împlinirea vârstei de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj, atunci aceste luni se

includ în baza de calcul al indemnizației de maternitate și al indemnizației pentru

creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani cu venit lunar asigurat în

cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau,

după caz, în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data

producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului ori, la cererea

asiguratului, se substituie cu același număr de luni calendaristice imediat

premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiția că aceasta va duce la majorarea

cuantumului indemnizației. Această prevedere nu se aplică în cazul lipsei integrale a

venitului asigurat la toate unitățile în unele și aceleași luni calendaristice din perioada

celor 12 luni calendaristice incluse în calcul la determinarea bazei de calcul al

4

indemnizațiilor din alte motive decât cele menționate sau din motivele menționate

combinate cu alte motive.

În cazul în care asiguratul â activat în perioada premergătoare lunii producerii

riscului asigurat mai puțin de 12 luni calendaristice, aceleași luni calendaristice lipsă

la toate unitățile de până la angajare se includ în calcul cu venit lunar asigurat în

cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau,

după caz, în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data

producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al asiguratului.

În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat, nu are realizat venit asigurat la nicio unitate nici-o unitate

din motiv de concediu medical, concediu de maternitate concediu pentru îngrijirea

copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj, baza

de calcul al indemnizației o constituie cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria I

de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului

în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază

al asiguratului ori, la cererea asiguratului, aceste luni se substituie cu același număr de

luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiția că

aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizației.

În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat, nu are realizat venit asigurat la nicio unitate ori dacă

venitul lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice incluse în calcul este

mai mic decât salariul tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau,

după caz, decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real din motiv de

concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până

la împlinirea vârstei de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj, baza de calcul al

indemnizației de maternitate și al indemnizației pentru creșterea copilului până la

împlinirea vârstei de 3 ani o constituie cuantumul unui salariu tarifar pentru categoria

I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului

în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază

al asiguratului ori, la cererea asiguratului, aceste luni se substituie cu același număr de

luni calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul, cu condiția că

aceasta va duce la majorarea cuantumului indemnizației.

În cazul în care asiguratul, în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

survenirii riscului asigurat, nu a realizat venit asigurat la nicio unitate din motiv de

concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, cuantumul

indemnizației de maternitate și al indemnizației pentru creșterea copilului următor se

Stabilește reiesind din baza de calcul în al cărei temei s-au calculat aceste indemnizații

pentru copilul precedent.

La determinarea bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale, lunile

calendaristice în care nu s-a realizat venit asigurat din motiv de concediu medical,

concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei

de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj se includ în calcul în modul prevăzut la

alin. (5), (6) și (7) numai la unitatea în care asiguratul își desfășoară activitatea de bază.

Unitatea în care asiguratul își desfășoară activitatea de bază se consideră unitatea unde

se păstrează carnetul de muncă al asiguratului.

5

Astfel, instanța de apel a conchis ca este întemeiată soluția instanței de fond de

admitere a acțiunii depuse de Mariana Melnic, deoarece Casa Națională de Asigurări

Sociale are obligația de a achita reclamantei/intimatei indemnizația pentru nașterea

copilului Xxxxxxxxx, în condițiile art. 7 și 16 din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații sociale

de asigurări sociale. Subsecvent, instanța de apel a notat asupra temeiniciei concluziei

instanței de fond privind constatarea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Buiucani, mun. Chișinău din 30 mai 2018 și răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. M-1925/18 din 09 octombrie 2018 privind refuzul stabilirii și

achitării în beneficiul lui Mariana Melnic a indemnizației de maternitate, cu obligarea

stabilirii și achitării în beneficiul Marianei Melnic indemnizației de maternitate la

nașterea copilului Xxxxxxxxx a.n.05 iulie 2018, în condițiile art. 7 și 16 din Legea nr.

289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă

și alte prestații sociale de asigurări sociale. Tot, la acest segment se evidențiază că,

instanța de fond corect a respins pretenția privind stabilirea și achitarea indemnizației

lunare pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, or, prin decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, mun. Chișinău nr. 2018/93/20727 din

26 octombrie 2018, Mariana Melnic beneficiază de respectiva indemnizație de

asigurare socială.

De asemenea, instanța de apel a evidențiat că este corectă și soluția instanței de

fond privind încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

Marianei Melnic suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ori conform

prevederilor Codului civil, se impune cuantificarea prejudiciului moral, în situația

stabilirii existentei lui, în mărime bănească, ori, simpla constatare a încălcării unui

drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă

persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului

recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare

nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

02 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs nemotivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

decizii prin care acțiunea depusă de Mariana Melnic să fie respinsă ca neîntemeiată.

La data de 07 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat, prin

intermediul oficiului poștal, recurs motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de

Mariana Melnic să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat

că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta a menționat că conform art. 124 alin. (1) și (2) Codul muncii, femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se acordă

un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 zile

calendaristice și concediul postnatal cu o durată de 56 zile calendaristice, plătindu-li-

se pentru această perioadă indemnizații în modul prevăzut de art. 123, în baza unei

cereri scrise, persoanelor indicate la alin. (1), după expirarea concediului de

6

maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la

vîrsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Recurenta a invocat prevederilor art. 5 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale, în care este stipulat că indemnizația de maternitate și indemnizația

pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani constituie prestație de

asigurări sociale care se acordă asiguraților din sistemul public de asigurări sociale, iar

modul de acordare a acesteia se stabilește de Guvern. Art. 7 alin. 2) al aceleiași Legi

prevede că baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin.

(1) lit. f), o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni

calendaristice premergătoare lunii nașterii copilului, venit din care au fost calculate

contribuții individuale de asigurări sociale. Lunile calendaristice ale concediului

prenatal se substituie cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoare

perioadei incluse în calcul. Conform art. 6 alin. 2) a Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale și Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a

indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478

din 15 noiembrie 2002, asigurații care au un stagiu total de cotizare de până la 3 ani

beneficiază de dreptul la prestații de asigurări sociale dacă confirmă un stagiu de

cotizare de cel puțin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii riscului

asigurat sau datei nașterii copilului, în cazul riscului asigurat creșterea copilului.

Calculul indemnizației de maternitate și indemnizației pentru îngrijirea copilului se

efectuiază prin extragerea datelor din sistemul informațional a venitului pentru 12 luni

premergătoare lunii maternității cu statut finalizat.

Recurenta a menționat că la determinarea bazei de calcul a indemnizațiilor de

asigurări sociale, lunile calendaristice în care nu s-a realizat venit asigurat, din motiv

de concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până

la împlinirea vârstei de 3 ani, șomaj cu drept de ajutor de șomaj, se includ în calcul în

modul prevăzut la pct. 72, 73 și 78 din prezentul Regulament numai la unitatea în care

asiguratul își desfășoară activitatea de bază. Baza de calcul al indemnizației de

maternitate o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni

calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost

calculate contribuții individuale de asigurări sociale.

Conform documentelor anexate la dosarul de indemnizații al intimatei s-a

constatat, că concediul de maternitate a fost acordat de la 17 aprilie 2018, (conform

buletinului medical), baza de calcul, potrivit legii, constituie venitul mediu lunar

asigurat realizat în perioada aprilie 2017 - martie 2018.

Recurenta a relatat că conform datelor din Registrul de stat al evidenței

individuale în sistemul public de asigurări sociale, venit asigurat la locul de muncă de

bază ÎCS „Studio Line” SRL lipsea, din motiv că până la 05 februarie 2018 intimata

Mariana Melnic s-a aflat în concediu pentru îngrijirea pentru cel de al doilea copil până

la vârsta de 3 ani. La data de 06 februarie 2018 angajatorul ÎCS „Studio Line” SRL în

baza cererii personale al intimatei din 29 ianuarie 2018, conform art. 126 alin. (1) al

Codului muncii, i-a acordat concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului

pînă la vârstă de la 3 la 4 ani pentru perioada 06 februarie 2018-05 februarie 2019,

7

conform ordinului nr. 31.p din 06 februarie 2018. Activitatea de la locul de muncă prin

cumul „SRL M&P Contanalist” nu era reflectată în sistemul informațional.

Recurenta a menționat că conform prevederilor pct. 58 al Regulamentului cu

privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din

03 februarie 2005, în cazul în care concediul de maternitate a început în perioada

concediului neplătit, în perioada suspendării contractului individual de muncă și altor

contracte de prestări servicii, în perioada în care asiguratul se află în concediul pentru

îngrijirea copilului de la 3 la 4 ani sau din alte motive de lipsă de activitate prevăzute

de Codul muncii, indemnizația se stabilește cu începere de la data când asiguratul își

reia activitatea. Conform art. 78 alin. (1) al Codului muncii contractul individual de

muncă se suspendă la acordarea concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta

de 4 ani. Dat fiind faptul că la acordarea concediului de maternitate pentru al treilea

copil, 17 aprilie 2018, intimata se afla în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 4 ani, (06 februarie 2018-05 februarie 2019) pentru cel de

al doilea copil conform cererii personale, ceea ce conform Codului muncii suspendă

contractul de muncă (relațiile de muncă) încheiate între angajat și angajator, aceasta

obține statutul de persoană neasigurată.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a relatat că în urma examinării

actelor pentru stabilirea indemnizației de maternitate, s-a constatat că intimata la

momentul acordării concediului de maternitate era persoană neasigurată, și nu are

dreptul la stabilirea indemnizației respective. Astfel, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani a emis Decizia nr. 16547 din 30 mai 2018 de refuz în stabilirea

indemnizației de maternitate.

Recurenta a relatat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că pe perioada

solicitată intimata Mariana Melnic nu a confirmat venit asigurat de la locul de muncă

de bază, ÎCS „Studio Line” SRL dat fiind faptul că aceasta se afla în concediu neplătit

cu cel de al doilea copil, până la vârsta de 4 ani, astfel, intimata deținând statutul de

persoană neasigurată.

Referitor la pretenția privind încasarea în beneficiul intimatei a sumei de 1000 lei

cu titlu de prejudiciu moral Casa Națională apreciază pretenția dată, ca fiind

neîntemeiată, ori la refuzul de către recurentă de stabilire a indemnizației de

maternitate, recurenta s-a condus în strictă conformitate de prevederile legislației în

vigoare, ori simpla invocare de către intimată în cererea de chemare în judecată a

pretențiilor privind încasarea prejudiciului moral din contul recurentei, fără a se aduce

argumente sustenabile în acest sens, nu poate sta baza admiterii acestei pretenții.

Sarcina argumentării și probațiunii a pretinsei pagube morale este pusă pe seama celui

ce o invocă.

Recurenta a remarcat că pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existența

unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanței găsirea unor criterii

de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera exprimare a instanței bazată

pe gradul de percepere de către aceasta a universului psihic al fiecărei persoane. Potrivit

jurisprudenței CEDO, Curtea a stabilit în cauza Tolstoy Miloslovsky c Regatul Unit,

că despăgubirea trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea

adusă, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea

8

și gravitatea atingerii aduse acestora.

La 20 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Marianei Melnic

și avocatului Ion Dodon, copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 207

vol. I).

Completul specializat relevă că intimata Mariana Melnic și avocatul Ion Dodon

au recepționat copia recursului expediat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 209-210 vol. I).

Intimata Mariana Melnic nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din

21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

21 februarie 2020, fiind recepționată de recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale

la 10 aprilie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție (f.d. 174, vol. I) ).

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ și a depus recurs nemotivat la 02 martie 2020. (f.d.

175, vol. I). Cu referire la termenul de declarare a recursului motivat completul

specializat menționează că decizia instanței de apel a fost notificată recurentei la

10 aprilie 2020.

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență

se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de

urgență, termenul de declarare a recursului motivat pentru Casa Națională de Asigurări

Sociale după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020. În aceste

circumstanțe recursul motivat înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale la

07 maii 2020, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

9

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

10

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

11