2ra-92/21 — anularea ordinului, încasarea salariului, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1756/2020 nr. 2ra-92/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 03 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Ceban Svetlana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceban Svetlana împotriva IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească și Comitetului Sindical al IMSP CNAMUP cu privire la anularea ordinului, anularea procesului-verbal al Comitetului Sindical, restabilirea în funcție, achitarea concediilor medicale, achitarea indemnizației de concediu, achitarea salariului, achitarea compensației pentru reținerea plăților salariale și compensarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 11 ianuarie 2019, Ceban Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească și Comitetului Sindical al IMSP CNAMUP cu privire la anularea ordinului IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească nr. 53-p din 24.01.2019, anularea procesului-verbal al Comitetului Sindical CNAMUP nr. 22- 02 din 06 august 2018, restabilirea Svetlanei Ceban în funcție, achitarea concediilor medicale pentru lunile iulie-septembrie 2018,

achitarea indemnizației de concediu pentru anul 2018, achitarea salariului pentru perioada începând cu luna ianuarie și până la pronunțarea hotărârii, achitarea compensației pentru reținerea plăților salariale și compensarea prejudiciului moral În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 august 2018, A. Ghidirimschi, vicedirectorul al IMSP Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, a emis ordinul nr.484/2-L, în temeiul extrasului din procesul verbal nr. 22-02 din 06.08.2018 al ședinței comitetului sindical al IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească nr.484/2-L privind concedierea Svetlanei Ceban din funcția de șef al Departamentului Monitorizare, Evaluare, Integrare și Statistică Medicală.

1 La 22.01.2019, prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost anulat ordinul de concediere nr.484/2-L din 06.08.2018 cu restabilirea Svetlanei Ceban în funcția de șef al Departamentului Monitorizare, Evaluare, Integrare și Statistică Medicală. Prin cererea din 23 ianuarie 2019, nr. 0114/176 înaintată către IMSP CNAMUP, Ceban Svetlana a solicitat restabilirea în funcție, conform hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău. A menționat că la 24 ianuarie 2019, la orele 10:30, vice-directorul al IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a emis ordinul nr.47-p cu privire la restabilirea în funcție a reclamantei. Reclamanta a afirmat că la 24 ianuarie 2019, orele 10:40, în biroul de resurse umane al IMSP CNAMUP a luat cunoștință cu ordinul nr.47-p.

Ulterior, la 24 ianuarie 2019, orele 11:00, fără ca Svetlana Ceban să părăsească biroul resurse umane, i-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 53-p despre concediere din funcția ocupată, în baza aceluiași temei ca și ordinul nr.484/2-L din 06 august 2018, deja anulat ca ilegal de către Judecătoria Chișinău. Totodată, a menționat că la 24 ianuarie 2019, se afla în concediul medical, fapt confirmat prin certificatul medical nr. 3212424 din 24 ianuarie 2019. Astfel, a opinat că prin aceste acțiuni, angajatorul, repetat, a încălcat legislația muncii și anume, prevederile art. 89 alin. (l) și (3) din Codul muncii, care obligă angajatorul s-ă restabilească în temeiul hotărârii de judecată salariatul în funcția ocupată.

De asemenea, reclamanta a menționat că nu i-au fost achitate concediile medicale pentru lunile iulie-septembrie în sumă de 31 000 de lei, nu i-au fost acordate și nu au fost achitate concediile de odihnă pentru anul 2017, în sumă de 46 000 de lei, nu i-a fost achitat salariul pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2018 și ianuarie, februarie 2019 – prezent, în sumă de 91 000 de lei. Referitor la procesul-verbal nr. 22-02 din 06 august 2018 al ședinței comitetului sindical al IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească cu privire la concedierea salariatului Svetlana Ceban, a menționat că reclamanta, de la 10.04.2018 până la 30.10.2018, se afla în concediul medical, din motivul tratării traumatismului membrului inferior drept.

Prin urmare, în lipsa ei, chestiunea eliberării din funcție nu putea fi examinată. Reclamanta a afirmat că la data de 06 septembrie 2019 și data de 10 februarie 2020, Ceban Svetlana a depus cereri de concretizare a acțiunii.

A solicitat, anularea ordinului IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească nr. 53-p din 24 ianuarie 2019, anularea procesului- verbal al Comitetului Sindical CNAMUP nr. 22-02 din 06 august 2018, restabilirea Svetlanei Ceban în funcție, achitarea concediilor medicale pentru lunile iulie- septembrie 2018, în sumă de 37 500 de lei, achitarea indemnizației de concediu pentru anul 2018, în sumă de 10 000 de lei, achitarea salariului pentru perioada începând cu luna ianuarie și până la pronunțarea hotărârii, achitarea compensației pentru reținerea plăților salariale și compensarea prejudiciului moral prin încasarea de la pârâți a câte 140 000 de lei Prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

2 S-a anulat ordinul emis de Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească cu nr. 53-p la 24 ianuarie 2019, privind concedierea Svetlanei Ceban, șef al Departamentului monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală, în legătură cu deținerea statutului de pensionar pentru limită de vârstă, începând cu data de 24 ianuarie 2019. S-a restabilit Ceban Svetlana în funcția de șef al Departamentului monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală din cadrul Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească. S-a încasat din contul Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească în beneficiul Svetlanei Ceban salariul pentru absența forțată de la serviciu, pentru perioada 24 ianuarie 2019 – 09 martie 2020, reieșind din salariul mediu lunar brut, în sumă de 12 157,34 de lei.

S-a încasat din contul Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească în folosul Svetlanei Ceban, cu titlu de compensație a prejudiciului moral, suma în mărime de 12 200 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 11 martie 2020, IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând instanței casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în partea pretențiilor admise. La 11 martie 2020, a contestat cu apel hotărârea instanței de fond și Ceban Svetlana, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ceban Svetlana și s-a admis apelul declarat de IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească.

S-a casat parțial hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care a fost admisă acțiunea și s-a dispus anularea ordinului emis de Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească nr. 53-p la 24 ianuarie 2019, privind concedierea Svetlanei Ceban, restabilirea Svetlanei Ceban în funcția de șef al Departamentului monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală din cadrul Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească, încasarea din contul Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească în folosul Svetlanei Ceban a salariului pentru absența forțată de la serviciu, pentru perioada 24 ianuarie 2019 – 09 martie 2020, în sumă de 12 157,34 de lei, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 12 200 de lei și, s-a pronunțat în această parte, o nouă hotărâre prin care, cerințele Svetlanei Ceban au fost respinse ca neîntemeiate.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020 s-a menținut. Pentru a decide astfel, prin prisma art. 9, 86 și 87 Codul muncii, în coroborare cu circumstanțele cauzei, evaluând soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul a considerat că concluzia instanței de fond este una neîntemeiată, emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept.

În acest context, instanța de apel a reținut că apreciază critic constatările primei instanțe, referitor la faptul că, angajatorul urma să emită ordinul de concediere contestat doar în urma unei noi hotărâri a comitetului sindical, cu 3 privire la consultarea prealabilă în baza art. 87 din Codul muncii, dat fiind faptul că, procesul-verbal nr. 22-02 din 06.08.2018 al ședinței Comitetului sindical IMSP CNAMUP nu a fost anulat și cum s-a menționat anterior, este doar o opinie, urmează în continuare să-și producă efectele, bucurând-se de prezumția legalității, astfel nu este necesară emiterea unei noi hotărâri al comitetului sindical, mai mult ca atât procesul-verbal de referință nu a fost revocat nici de către Comitetul sindical al IMSP CNAMUP, iar legislația nu prevede obligativitatea emiterii unei noi opinii consultative a organului sindical, având în vedere că circumstanțele de fapt ale cauzei nu au suferit careva modificări.

Astfel, instanța de apel a accentuat că în situația în care, concedierea salariatului a avut loc pe motivul pensionării, legiuitorul a prevăzut anume doar informarea/consultarea comitetului sindical și opinia comitetului sindical anume pe acest temei al concedierii, nu împiedică emiterea ordinului de concediere. Mai mult ca atât, în speța, comitetul sindical și-a expus deja opinia anterior, dar tot pe acest temei juridic de fapt și de drept, anume survenirea vârstei de pensionare, iar Colegiul consideră că, odată ce comitetul și-a expus anterior opinia și acceptul, soarta juridică a deciziei angajatorului nu se schimbă.

Din cele enunțate, Colegiul a reținut că, este eronată opinia instanței de fond, care a dispus anularea ordinului de concediere, pe temeiul că era necesar solicitarea repetată a acordului comitetului sindical, dat fiind că suntem în prezența acelorași temeiuri juridice și aceleași stări de fapt, iar anularea ordinului anterior de concediere, care a avut la bază același proces verbal al comitetului sindical, nu necesită consultarea prealabilă a organului sindical.

Colegiul, a concluzionat că, ordinul nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 cu privire la concedierea Svetlanei Ceban emis de IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească este legal și întemeiat, fiind emis cu respectarea prevederilor art. 86, alin. (1) lit. y1) și art. 87 Codul muncii, iar hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020 în această parte, prin care a fost anulat ordinul de concediere și restabilită apelanta în funcție cu cerințele subsidiare - încasarea plății salariale și a prejudiciului moral este nefondată, fiind pasibilă casării în partea în care pretențiile Svetlanei Ceban au fost admise.

Subsidiar, reieșind din faptul că pretenția reclamantei Ceban Svetlana cu privire la anularea ordinului nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 emis de IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, Colegiul civil a ajuns la concluzia că pretențiile subsecvente la fel urmează a fi respinse în acest sens. Colegiul a respins argumentul apelantului referitor la faptul că angajatorul nu era în drept să o concedieze, dat fiind faptul că ultima, la data emiterii ordinului, se afla în concediu medical, or, reclamanta nu a prezentat careva probe, din care ar rezulta că certificatul medical nr. 3212424 din 24 ianuarie 2019 a fost prezentat angajatorului până la depunerea cererii de chemare în judecată și în termenul de 5 zile stabilit de legislația muncii.

Din cele enunțate, Colegiul a reținut că, în punctul nr. 3 al ordinului nr. 53-p din 24 ianuarie 2019, este specificat că în cazul în care, la data de 24 ianuarie 2019, Ceban Svetlana se află în imposibilitatea temporară de exercitare a atribuțiilor de serviciu în legătură cu aflarea în incapacitatea temporară de muncă (concediu medical), concedierea va avea loc în ziua revenirii acesteia la serviciu, care se va considera ultima zi de muncă. 4 Astfel, rezultă că, la data emiterii ordinului, Ceban Svetlana era la serviciu, fapt confirmat nemijlocit de ultima cu indicarea expresă a datei și orei semnării, motiv din care se va exclude orice dubiu că la data emiterii ordinului ultima se află pe foaie de boală.

La 30 octombrie 2020, Ceban Svetlana a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii în sensul declarat. În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și au încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 septembrie 2020. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire din 25 septembrie 2020 (f.d. 70, vol. II), însă lipsesc date de recepționare a deciziei instanței de apel. Astfel, recursul declarat la 30 octombrie 2020, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 25 noiembrie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1756/2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data recepționării (f.d. 105, vol. II), care a fost recepționată la 25 noiembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 106-107, vol. II). Astfel, la 17 decembrie 2020, IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ceban Svetlana, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ceban Svetlana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 6 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Ceban Svetlana, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ceban Svetlana, împotriva deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 7