2ra-92/21 — anularea ordinului, încasarea salariului, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral

2ra-92/21 — anularea ordinului, încasarea salariului, încasarea compensației și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1756/2020

nr. 2ra-92/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ceban Svetlana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceban Svetlana

împotriva IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească și

Comitetului Sindical al IMSP CNAMUP cu privire la anularea ordinului, anularea

procesului-verbal al Comitetului Sindical, restabilirea în funcție, achitarea

concediilor medicale, achitarea indemnizației de concediu, achitarea salariului,

achitarea compensației pentru reținerea plăților salariale și compensarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 ianuarie 2019, Ceban Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească și

Comitetului Sindical al IMSP CNAMUP cu privire la anularea ordinului IMSP

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească nr. 53-p din

24.01.2019, anularea procesului-verbal al Comitetului Sindical CNAMUP nr. 22-

02 din 06 august 2018, restabilirea Svetlanei Ceban în funcție, achitarea

concediilor medicale pentru lunile iulie-septembrie 2018, achitarea indemnizației

de concediu pentru anul 2018, achitarea salariului pentru perioada începând cu

luna ianuarie și până la pronunțarea hotărârii, achitarea compensației pentru

reținerea plăților salariale și compensarea prejudiciului moral

În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 august 2018, A. Ghidirimschi,

vicedirectorul al IMSP Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească, a emis ordinul nr.484/2-L, în temeiul extrasului din procesul

verbal nr. 22-02 din 06.08.2018 al ședinței comitetului sindical al IMSP Centrul

Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească nr.484/2-L privind

concedierea Svetlanei Ceban din funcția de șef al Departamentului Monitorizare,

Evaluare, Integrare și Statistică Medicală.

1

La 22.01.2019, prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

anulat ordinul de concediere nr.484/2-L din 06.08.2018 cu restabilirea Svetlanei

Ceban în funcția de șef al Departamentului Monitorizare, Evaluare, Integrare și

Statistică Medicală.

Prin cererea din 23 ianuarie 2019, nr. 0114/176 înaintată către IMSP

CNAMUP, Ceban Svetlana a solicitat restabilirea în funcție, conform hotărârii din

22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău.

A menționat că la 24 ianuarie 2019, la orele 10:30, vice-directorul al IMSP

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a emis ordinul

nr.47-p cu privire la restabilirea în funcție a reclamantei.

Reclamanta a afirmat că la 24 ianuarie 2019, orele 10:40, în biroul de resurse

umane al IMSP CNAMUP a luat cunoștință cu ordinul nr.47-p.

Ulterior, la 24 ianuarie 2019, orele 11:00, fără ca Svetlana Ceban să

părăsească biroul resurse umane, i-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 53-p despre

concediere din funcția ocupată, în baza aceluiași temei ca și ordinul nr.484/2-L din

06 august 2018, deja anulat ca ilegal de către Judecătoria Chișinău.

Totodată, a menționat că la 24 ianuarie 2019, se afla în concediul medical,

fapt confirmat prin certificatul medical nr. 3212424 din 24 ianuarie 2019.

Astfel, a opinat că prin aceste acțiuni, angajatorul, repetat, a încălcat legislația

muncii și anume, prevederile art. 89 alin. (l) și (3) din Codul muncii, care obligă

angajatorul s-ă restabilească în temeiul hotărârii de judecată salariatul în funcția

ocupată.

De asemenea, reclamanta a menționat că nu i-au fost achitate concediile

medicale pentru lunile iulie-septembrie în sumă de 31 000 de lei, nu i-au fost

acordate și nu au fost achitate concediile de odihnă pentru anul 2017, în sumă de

46 000 de lei, nu i-a fost achitat salariul pentru lunile septembrie, octombrie,

noiembrie, decembrie 2018 și ianuarie, februarie 2019 – prezent, în sumă de 91

000 de lei.

Referitor la procesul-verbal nr. 22-02 din 06 august 2018 al ședinței

comitetului sindical al IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească cu privire la concedierea salariatului Svetlana Ceban, a menționat

că reclamanta, de la 10.04.2018 până la 30.10.2018, se afla în concediul medical,

din motivul tratării traumatismului membrului inferior drept. Prin urmare, în lipsa

ei, chestiunea eliberării din funcție nu putea fi examinată.

Reclamanta a afirmat că la data de 06 septembrie 2019 și data de 10 februarie

2020, Ceban Svetlana a depus cereri de concretizare a acțiunii.

A solicitat, anularea ordinului IMSP Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească nr. 53-p din 24 ianuarie 2019, anularea procesului- verbal

al Comitetului Sindical CNAMUP nr. 22-02 din 06 august 2018, restabilirea

Svetlanei Ceban în funcție, achitarea concediilor medicale pentru lunile iulie-

septembrie 2018, în sumă de 37 500 de lei, achitarea indemnizației de concediu

pentru anul 2018, în sumă de 10 000 de lei, achitarea salariului pentru perioada

începând cu luna ianuarie și până la pronunțarea hotărârii, achitarea compensației

pentru reținerea plăților salariale și compensarea prejudiciului moral prin încasarea

de la pârâți a câte 140 000 de lei

Prin hotărârea din 09 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată.

2

S-a anulat ordinul emis de Centrul Național de Asistență Medicală

Prespitalicească cu nr. 53-p la 24 ianuarie 2019, privind concedierea Svetlanei

Ceban, șef al Departamentului monitorizare, evaluare, integrare și statistică

medicală, în legătură cu deținerea statutului de pensionar pentru limită de vârstă,

începând cu data de 24 ianuarie 2019.

S-a restabilit Ceban Svetlana în funcția de șef al Departamentului

monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală din cadrul Centrului

Național de Asistență Medicală Prespitalicească.

S-a încasat din contul Centrului Național de Asistență Medicală

Prespitalicească în beneficiul Svetlanei Ceban salariul pentru absența forțată de la

serviciu, pentru perioada 24 ianuarie 2019 – 09 martie 2020, reieșind din salariul

mediu lunar brut, în sumă de 12 157,34 de lei.

S-a încasat din contul Centrului Național de Asistență Medicală

Prespitalicească în folosul Svetlanei Ceban, cu titlu de compensație a prejudiciului

moral, suma în mărime de 12 200 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței, la 11 martie 2020, IMSP Centrul

Național de Asistență Medicală Prespitalicească a contestat cu apel hotărârea

primei instanțe, solicitând instanței casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii în partea pretențiilor admise.

La 11 martie 2020, a contestat cu apel hotărârea instanței de fond și Ceban

Svetlana, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Ceban Svetlana și s-a admis apelul declarat de IMSP Centrul

Național de Asistență Medicală Prespitalicească. S-a casat parțial hotărârea din 09

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care a fost admisă

acțiunea și s-a dispus anularea ordinului emis de Centrul Național de Asistență

Medicală Prespitalicească nr. 53-p la 24 ianuarie 2019, privind concedierea

Svetlanei Ceban, restabilirea Svetlanei Ceban în funcția de șef al Departamentului

monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală din cadrul Centrului

Național de Asistență Medicală Prespitalicească, încasarea din contul Centrului

Național de Asistență Medicală Prespitalicească în folosul Svetlanei Ceban a

salariului pentru absența forțată de la serviciu, pentru perioada 24 ianuarie 2019 –

09 martie 2020, în sumă de 12 157,34 de lei, precum și încasarea prejudiciului

moral în sumă de 12 200 de lei și, s-a pronunțat în această parte, o nouă hotărâre

prin care, cerințele Svetlanei Ceban au fost respinse ca neîntemeiate.

În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020 s-a

menținut.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 9, 86 și 87 Codul muncii, în coroborare

cu circumstanțele cauzei, evaluând soluția primei instanțe prin prisma

raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept

invocate, Colegiul a considerat că concluzia instanței de fond este una

neîntemeiată, emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept.

În acest context, instanța de apel a reținut că apreciază critic constatările

primei instanțe, referitor la faptul că, angajatorul urma să emită ordinul de

concediere contestat doar în urma unei noi hotărâri a comitetului sindical, cu

3

privire la consultarea prealabilă în baza art. 87 din Codul muncii, dat fiind faptul

că, procesul-verbal nr. 22-02 din 06.08.2018 al ședinței Comitetului sindical IMSP

CNAMUP nu a fost anulat și cum s-a menționat anterior, este doar o opinie,

urmează în continuare să-și producă efectele, bucurând-se de prezumția legalității,

astfel nu este necesară emiterea unei noi hotărâri al comitetului sindical, mai mult

ca atât procesul-verbal de referință nu a fost revocat nici de către Comitetul

sindical al IMSP CNAMUP, iar legislația nu prevede obligativitatea emiterii unei

noi opinii consultative a organului sindical, având în vedere că circumstanțele de

fapt ale cauzei nu au suferit careva modificări.

Astfel, instanța de apel a accentuat că în situația în care, concedierea

salariatului a avut loc pe motivul pensionării, legiuitorul a prevăzut anume doar

informarea/consultarea comitetului sindical și opinia comitetului sindical anume pe

acest temei al concedierii, nu împiedică emiterea ordinului de concediere.

Mai mult ca atât, în speța, comitetul sindical și-a expus deja opinia anterior,

dar tot pe acest temei juridic de fapt și de drept, anume survenirea vârstei de

pensionare, iar Colegiul consideră că, odată ce comitetul și-a expus anterior opinia

și acceptul, soarta juridică a deciziei angajatorului nu se schimbă.

Din cele enunțate, Colegiul a reținut că, este eronată opinia instanței de fond,

care a dispus anularea ordinului de concediere, pe temeiul că era necesar solicitarea

repetată a acordului comitetului sindical, dat fiind că suntem în prezența acelorași

temeiuri juridice și aceleași stări de fapt, iar anularea ordinului anterior de

concediere, care a avut la bază același proces verbal al comitetului sindical, nu

necesită consultarea prealabilă a organului sindical.

Colegiul, a concluzionat că, ordinul nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 cu privire la

concedierea Svetlanei Ceban emis de IMSP Centrul Național de Asistență

Medicală Prespitalicească este legal și întemeiat, fiind emis cu respectarea

prevederilor art. 86, alin. (1) lit. y1) și art. 87 Codul muncii, iar hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 martie 2020 în această parte, prin care

a fost anulat ordinul de concediere și restabilită apelanta în funcție cu cerințele

subsidiare - încasarea plății salariale și a prejudiciului moral este nefondată, fiind

pasibilă casării în partea în care pretențiile Svetlanei Ceban au fost admise.

Subsidiar, reieșind din faptul că pretenția reclamantei Ceban Svetlana cu

privire la anularea ordinului nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 emis de IMSP Centrul

Național de Asistență Medicală Prespitalicească a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată, Colegiul civil a ajuns la concluzia că pretențiile subsecvente la fel

urmează a fi respinse în acest sens.

Colegiul a respins argumentul apelantului referitor la faptul că angajatorul nu

era în drept să o concedieze, dat fiind faptul că ultima, la data emiterii ordinului, se

afla în concediu medical, or, reclamanta nu a prezentat careva probe, din care ar

rezulta că certificatul medical nr. 3212424 din 24 ianuarie 2019 a fost prezentat

angajatorului până la depunerea cererii de chemare în judecată și în termenul de 5

zile stabilit de legislația muncii.

Din cele enunțate, Colegiul a reținut că, în punctul nr. 3 al ordinului nr. 53-p

din 24 ianuarie 2019, este specificat că în cazul în care, la data de 24 ianuarie 2019,

Ceban Svetlana se află în imposibilitatea temporară de exercitare a atribuțiilor de

serviciu în legătură cu aflarea în incapacitatea temporară de muncă (concediu

medical), concedierea va avea loc în ziua revenirii acesteia la serviciu, care se va

considera ultima zi de muncă.

4

Astfel, rezultă că, la data emiterii ordinului, Ceban Svetlana era la serviciu,

fapt confirmat nemijlocit de ultima cu indicarea expresă a datei și orei semnării,

motiv din care se va exclude orice dubiu că la data emiterii ordinului ultima se află

pe foaie de boală.

La 30 octombrie 2020, Ceban Svetlana a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii în sensul declarat.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și

au încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 septembrie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 25 septembrie 2020 (f.d. 70, vol. II), însă

lipsesc date de recepționare a deciziei instanței de apel.

Astfel, recursul declarat la 30 octombrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 25 noiembrie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1756/2020, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 105, vol. II), care a fost recepționată la 25 noiembrie 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f.d. 106-107, vol. II).

Astfel, la 17 decembrie 2020, IMSP Centrul Național de Asistență Medicală

Prespitalicească a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului

declarat ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei din 09 septembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ceban Svetlana, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ceban Svetlana nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ceban Svetlana, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ceban Svetlana, împotriva

deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7