2ra-1585/22 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru perioada de lipsă fortată, repararea prejudiciului material si moral, compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1585/22

2-20132355-01-2ra-04112022

ÎNCHEIERE

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea depusă de către recurenta Svetlana Ceban cu privire la

recuzarea judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova și Galina Stratulat,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Ceban împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru Național

de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” și Comitetul sindical al

Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție,

repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată,

constată:

La 23 octombrie 2020, Svetlana Ceban a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Centru Național de

Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (în continuare IMSP „CNAMUP”)

și Comitetul sindical al IMSP „CNAMUP”, solicitând:

-anularea ordinului IMSP „CNAMUP” nr. 368/5-p din 22 iulie 2020 privind

concedierea Svetlanei Ceban în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii și

a procesului-verbal al ședinței Comitetului sindical al IMSP „CNAMUP” privind

consultarea prealabilă cu privire la concedierea salariatului Svetlana Ceban;

-restabilirea Svetlanei Ceban în funcția de șef al Departamentului

monitorizare, evaluare, integrare și statistică medicală;

-încasarea din contul IMSP „CNAMUP” în beneficiul său a sumei de

47 412 lei pentru concediile medicale pentru lunile iulie – septembrie 2018;

-încasarea din contul IMSP „CNAMUP” în beneficiul său a penalității în

sumă de 103 835,20 de lei;

-încasarea din contul IMSP „CNAMUP” în beneficiul său a sumei de

90 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral;

-compensarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins acțiunea depusă de Svetlana Ceban, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 222,

231-249).

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Svetlana Ceban și s-a menținut hotărârea din 07 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 48, 49-60).

La 12 octombrie 2022, Svetlana Ceban a declarat recurs împotriva deciziei

din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

recurate și a hotărârii din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral acțiunea sa.

Ca rezultat al repartizării automat-aleatorii a dosarelor, cauza civilă nr. 2ra-

1585/22 (2-20132355-01-2ra-04112022) a fost repartizată judecătorului raportor

Maria Ghervas, care face parte din componența completului nr. 1, format din

magistrații: Svetlana Filincova (președinte), Galina Stratulat și Maria Ghervas.

Examinarea admisibilității recursului declarat de Svetlana Ceban împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost fixată pentru data de 01

februarie 2023.

La 30 ianuarie 2023, recurentul Svetlana Ceban a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Svetlana Filincova și Galina Stratulat, în temeiul art. 49 alin. (3),

art. 50 alin. (1) lit. d) și e) și art. 54 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că, anterior, a mai avut un litigiu

de muncă cu IMSP „CNAMUP”, finalizat prin decizia din 09 septembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată parțial hotărârea din 09 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii sale și în

această parte s-a emis o nouă hotărâre de respingere a pretențiilor Svetlanei

Ceban cu privire la anularea ordinului nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 privind

concedierea Svetlanei Ceban în legătură cu deținerea statutului de pensionar

pentru limita de vârstă. Iar, prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții

Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus împotriva deciziei din

09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Recurenta a notat că încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de

Justiție a fost emisă de completul de admisibilitate în componența judecătorilor

Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru și Galina Stratulat.

În opinia recurentei, această circumstanță denotă că judecătorii Svetlana

Filincova și Galina Stratulat au deja o opinie preconcepută asupra fondului

prezentului litigiu, fapt ce denotă lipsa de obiectivitate.

Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare depusă de către

Svetlana Ceban , Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o admite, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă

există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris

pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea

dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată

2

pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului

recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți

la proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Pentru a se pronunța asupra temeiniciei declarației de abținere de la judecată,

Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței

relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta

Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești.

Curtea a reiterat, în primul rând, că într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens,

articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și

o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

3

Implicit speței, Colegiul constată că, în prezentul litigiu, reclamanta solicită

anularea ordinului IMSP „CNAMUP” nr. 368/5-p din 22 iulie 2020 prin care a

fost concediată în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, restabilirea în

funcția anterior deținută și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

concediere ilegală.

La fel, Colegiul atestă că, instanțele judecătorești învestite cu judecarea

fondului prezentului litigiu au respins acțiunea Svetlanei Ceban, motivând prin

faptul că anterior între Svetlanei Ceban și angajatorul IMSP „CNAMUP” a avut

loc un litigiu de muncă. Prin decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, devenită irevocabilă prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, a fost respinsă acțiunea Svetlanei Ceban cu privire la

anularea ordinului nr. 53-p din 24 ianuarie 2019 privind concedierea Svetlanei

Ceban în legătură cu deținerea statutului de pensionar pentru limita de vârstă.

Instanțele judecătorești au constatat că, reieșind din decizia din 09

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, devenită irevocabilă prin încheierea

din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, care se bucură de autoritatea

lucrului judecat, Svetlana Ceban a fost concediată în legătură cu deținerea

statutului de pensionar pentru limita de vârstă, începând cu 24 ianuarie 2019, iar

ordinele emise ulterior acestei date sunt nule.

Deopotrivă, instanțele inferioare au remarcat că, la 04 februarie 2021, în

baza deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, devenite

irevocabile prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

IMSP „CNAMUP” a emis ordinul nr. 42/1p cu privire la personal, prin care a

anulat toate ordinele emise ulterior concedierii Svetlanei Ceban din 24 ianuarie

2021, inclusiv ordinul nr. 368/5-p din 22 iulie 2020 privind concedierea Svetlanei

Ceban pentru absența fără motive întemeiate de la lucru, a cărei nulitate se

solicită în prezenta speță.

Astfel, la judecarea fondului prezentului litigiu, instanțele judecătorești au

aplicat principiul autorității lucrului judecat, întemeindu-și soluțiile pe

constatările reținute în decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

La capitolul dat, Colegiul observă că judecătorii Svetlana Filincova și Galina

Stratulat într-adevăr au făcut parte din membrii completului de admisibilitate al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție care a emis încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

care a fost pusă la baza hotărârii din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care este supusă

controlului judiciar în prezenta procedură de recurs.

În această consecvență, Colegiul apreciază că, pentru orice observator

obiectiv ar putea crea dubii rezonabile în privința imparțialității magistraților

Svetlana Filincova și Galina Stratulat în partea aprecierii motivelor invocate de

Svetlana Ceban vis-a-vis de raporturile sale de muncă și a presupuselor acțiuni

ilegale ale angajatorului IMSP „CNAMUP”, în condițiile în care acești judecători

prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție și-au expus în

public poziția pe marginea acestor raporturi, iar încheierea din 03 februarie 2021 a

Curții Supreme de Justiție a fost pusă la baza motivării deciziei instanței de apel

care este supusă controlului judiciar în prezenta procedură de recurs.

4

Astfel, în opinia Colegiului, argumentele invocate de către recurenta Svetlana

Ceban în propunerea de recuzare a judecătorilor Svetlana Filincova și Galina

Stratulat se încadrează în temeiul prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de

procedură civilă.

Din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite

propunerea de recuzare a magistraților Svetlana Filincova și Galina Stratulat de la

examinarea prezentei cauze.

Conform articolului 50 alin. (1) lit. e), art. 52, art. 53, art. 54 și art. 269-270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea depusă de Svetlana Ceban cu privire la recuzarea

judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Svetlana Filincova și Galina Stratulat de la examinarea cauzei

civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Ceban

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru Național de Asistență

Medicală Urgentă Prespitalicească” și Comitetul sindical al Instituției Medico-

Sanitare Publice „Centru Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, repararea

prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5