2ra-1449/20 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

2ra-1449/20 — cu privire la anularea ordinelor, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru lipsa fortata de la munca, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1449/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Balan împotriva

Întreprinderii Municipale „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” cu

privire la anularea ordinului de suspendare din funcție, anularea ordinului de

concediere, anularea ordinului de încetare a contractului de muncă, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 4 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală „Direcția Reparații și

Construcții Drumuri Bălți” și menținută hotărârea din 3 septembrie 2019 a

Judecătoriei Bălți sediul central, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 8 decembrie 2018, Nadejda Balan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la anularea

ordinului de suspendare din funcție, anularea ordinului de concediere, anularea

ordinului de încetare a contractului de muncă, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 8 octombrie 2018, Iurie Hmarnîi,

administratorul interimar al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”,

fiind pe buletin, i-a dat indicație verbală să facă cumpărături pentru necesități

administrative ale întreprinderii.

Astfel, dânsa a luat din casieria întreprinderii aproximativ suma de 2 000 de

lei, preventiv coordonând cu contabilitatea și a procurat, ca de fiecare dată, ceai,

cafea, biscuiți, bomboane, zahăr, gel ș.a., iar factura a prezentat-o la contabilitate.

1

La 23 octombrie 2018, Iurie Hmarnîi, fiind la serviciu, prin ordin a

suspendat-o din funcție pentru aceste cumpărături, prefăcându-se că nu cunoaște

nimic despre aceasta și i-a zis să scrie o explicație că toate acestea le-a procurat la

indicația contabilului-șef, pe când dânsa a scris cum a fost, că anume Iurie Hmarnîi

personal a trimis-o să facă cumpărături.

Fiind suspendată, la 7 noiembrie 2018, a depus o cerere pe numele lui Iurie

Hmarnîi ca să fie restabilită la serviciu, dar în aceeași zi a primit o înștiințare prin

care a fost informată că urmează să se prezinte pentru data de 12 noiembrie 2018 la

ședința comisiei de anchetă.

Așadar, s-a prezentat la această ședință, care a avut loc în biroul lui Iurie

Hmarnîi cu participarea lui O. Ciumac, inspector pe cadre, E. Rusnac, șefa secției

planificare, Tatiana Novac, jurist și Neli Pînzaru, economist, dânsa explicând de mai

multe ori cum a fost totul, apoi a rămas în birou cu Tatiana Novac și Neli Pînzaru

care i-au spus că dacă vrea ca să fie totul bine, atunci trebuie să scrie că aceste

cumpărături le-a făcut la indicația contabilului-șef, Larisa Dumitrașcu și toate

ultimele trei luni ea a făcut cumpărături la indicația ultimei.

Văzând o asemenea intimidare și hărțuire psihologică și nedreptate, a depus o

plângere la Procuratura mun. Bălți.

Ca rezultat, la 23 noiembrie 2018, în biroul lui O. Ciumac, prin scrisoare a

fost informată că ancheta de serviciu a fost finisată și că din 24 noiembrie 2018 poate

purcede la executarea atribuțiilor de serviciu.

A menționat că plângerea sa de la procuratură a fost readresată la Inspecția

Muncii.

La 28 noiembrie 2018, îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu, aproximativ la

orele 16:17, O. Ciumac a informat-o că este eliberată din funcție din 28 noiembrie

2018, conform art. 86 alin. (1) lit. k) Codul muncii, în baza anchetei de serviciu, fără

ca să facă cunoștină cu ancheta respectivă.

A evidențiat că ordinul de eliberare din funcție nr. 325 din 28 noiembrie 2018,

conform art. 86 alin. (1) lit. k) Codul muncii, precum și ordinul de încetare a

contractului individual de muncă sunt ilegale.

A reiterat că angajatorul în ordinul de eliberare și ordinul de încetare a

raporturilor de muncă a făcut trimitere la un oarecare ordin nr. 280/1 din

23 octombrie 2018 și concluziile anchetei de serviciu din 20 noiembrie 2018, acte

juridice care direct o vizează pe dânsa, însă care nu i-au fost aduse la cunoștință, dar

deși a solicitat copiile de pe aceste acte, i-a fost refuzat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 152 alin. (1) Codul muncii.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului de suspendare din

23 octombrie 2018, anularea ordinului nr. 325 din 28 noiembrie 2018 de eliberare

din funcție, anularea ordinului nr. 586 din 28 noiembrie 2018 de încetare a

contractului individual de muncă între ea în funcția de secretară și Iurie Hmarnîi în

funcția de administrator interimar al ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri

Bălți”, restabilirea în funcția de secretară a ÎM „Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți”.

2

Prin cererea de concretizare a cerințelor, Nadejda Balan a solicitat admiterea

acesteia, anularea ordinului de suspendare din 23 octombrie 2018, anularea ordinului

nr. 325 din 28 noiembrie 2018 de eliberare din funcție, anularea ordinului nr. 586

din 28 noiembrie 2018 de încetare a contractului individual de muncă, restabilirea

în funcția de secretară a ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”,

încasarea de la pârât în beneficiul ei a prejudiciului material – salariul pentru lipsa

forțată de la muncă din 28 noiembrie 2018 până la ziua restabilirii și pentru perioada

suspendării din funcție 24 octombrie 2018 - 26 noiembrie 2018, a prejudiciului

moral în mărime de 10 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul

central, a fost atrasă în proces Mihaela Știrbu în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 3 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost anulat ordinul din 23 octombrie 2018 de suspendare din funcție a

Nadejdei Balan, ordinul nr. 325 din 28 noiembrie 2018 de concediere a Nadejdei

Balan și ordinul nr. 586 din 28 noiembrie 2018 de încetare a contractului de muncă

cu Nadejda Balan emise de administratorul interimar al ÎM „Direcția Reparații și

Construcții Drumuri Bălți”.

A fost restabilită Nadejda Balan în funcția de secretară la ÎM „Direcția

Reparații și Construcții Drumuri Bălți”.

A fost încasată de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în

beneficiul Nadejdei Balan suma de 41 401 de lei cu titlu de salariu pentru perioada

absenței forțate de la muncă, suma de 4 972 de lei cu titlu de prejudiciu material

pentru perioada suspendării din funcție, suma de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

În rest, pretențiile cu privire la repararea prejudiciului moral au fost respinse

ca neîntemeiate.

A fost încasată de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 491,19 de lei.

Prin decizia din 4 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” și menținută

hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că Nadejda Balan a fost concediată ilegal, în baza art. 86 alin. (1) lit. k)

Codul muncii, nefiind dovedite acțiuni care ar putea servi drept temei pentru

pierderea încrederii angajatorului față de salariatul respectiv.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că odată ce s-a

constatat ilegalitatea ordinelor contestate, pârâtul este pasibil de plata salariului pe

care reclamanta nu l-a primit ca rezultat al suspendării din funcție și concedierii

ilegale.

La 21 august 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, ÎM „Direcția Reparații

și Construcții Drumuri Bălți” a declarat recurs împotriva deciziei din 4 iunie 2020 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei

instanței de apel.

3

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a dat nicio apreciere

actului din 19 octombrie 2018 prin care s-a demonstrat lipsa bunurilor și a notei de

serviciu prin care angajații blocului administrativ au confirmat faptul că nu au primit

careva produse de patiserie, ceai, cafea spre consum de la secretara Nadejda Balan,

ceea ce atestă că bunurile care în temeiul actului din 19 octombrie 2018 au fost

depistate lipsă, au fost folosite în scopuri personale de secretara Nadejda Balan.

Instanța de apel nu a dat nicio apreciere probelor anexate la dosar din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor în

ansamblu și nici nu s-a expus asupra acestora.

La fel, instanța de apel a dat o apreciere greșită ordinului nr. 73/1 din 5 martie

2017, care nu are un caracter obligatoriu, ci doar impune limita resurselor financiare

suportate de întreprindere la desfășurarea manifestațiilor de serviciu care trimestrial

nu trebuiau să depășească 8 000 de lei.

Potrivit circumstanțelor cauzei, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

dat o careva apreciere probelor prezentate de ÎM „Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți”, fapt care reprezintă o încălcare de drept procedural a prevederilor

art. 130 alin. (4) CPC, cu judecarea cauzei în mod neechitabil.

Totodată, a comunicat că Nadejda Balan a fost angajată din nou la

ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” prin ordinul nr. 296 din

7 august 2019 în funcția anterior deținută de secretară și la momentul emiterii

hotărârii primei instanțe din 3 septembrie 2019, aceasta de fapt era angajată la

întreprindere.

Ulterior, prin ordinul nr. 434 din 18 noiembrie 2019 a demisionat din propria

inițiativă în baza art. 85 alin. (1) Codul muncii.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat normele

de drept material care reglementează raportul juridic în speță, nu au examinat

probele prezentate de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” într-un

mod efectiv, dându-le o apreciere eronată, or au fost prezentate probe care

demonstrează cu certitudine folosirea, în scopuri personale, a bunurilor angajatorului

de către Nadejda Balan.

La 14 septembrie 2020, în adresa Nadejdei Balan, avocatului Mariana

Caraiman și Mihaelei Știrbu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de

ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 55 vol. II), fiind recepționată de Nadejda Balan

la 17 septembrie 2020, de avocatul Mariana Caraiman și de Mihaela Știrbu la

22 septembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 56-58 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

4

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 15 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 10 vol. II), fiind recepționată de recurentă la 20 iulie 2020, ceea ce se atestă

prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 11 vol. II).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 august 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM „Direcția Reparații și

Construcții Drumuri Bălți”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Direcția Reparații și

Construcții Drumuri Bălți”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

5

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” urmează a fi considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală

„Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6