3ra-968/20 — contestarea actului administrativ

3ra-968/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-968/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță

Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI și Agenția de Guvernare Electronică

cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal și s-a menținut hotărârea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis acțiunea depusă de Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

constată:

La 05 martie 2019, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în

continuare CNPDCP), persoană terță Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI

cu privire la contestarea deciziei CNPDCP nr. DD-1549277117720 din 04

februarie 2019 și obligarea emiterii actului administrativ favorabil (vol.I, f.d.2-5).

Tot la 05 martie 2019, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI cu privire la

contestarea deciziei CNPDCP nr. DA-1549277117720 din 04 februarie 2019 și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil (vol. II, f.d. 2-4).

În motivarea cererilor de chemare în judecată a invocat că, la 14 noiembrie

2018, a prezentat CNPDCP notificarea nr. 181114CI1374 și materialele necesare

în vederea autorizării prelucrării datelor cu caracter personal prin intermediul

1

Sistemului Informațional Automatizat „e-Cazier” și înregistrării acestui Sistem în

Registru de evidență a operatorilor de date cu caracter personal.

Prin decizia CNPDCP nr. DD-1549282993945 din 04 februarie 2019 a fost

refuzată înregistrarea Registrului SIA „e-Cazier” în Registrul de evidență al

operatorilor de date cu caracter personal, solicitată prin notificarea cu

nr. 181114CI1374 din 14 noiembrie 2018. În motivarea deciziei, CNPDCP a

invocat că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a anexat

documentele confirmative ale informației necesare pentru a fi introdusă în

Registru, și anume Regulamentul cu privire la modalitatea de ținere a Registrului

SIA „e-Cazier”, care în viziunea CNPDCP urmează a fi aprobat prin Hotărâre de

Guvern. La fel, în viziunea CNPDCP, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova urmează să aprobe Regulamentul cu privire la modalitatea de ținere a

registrului.

Prin decizia CNPDCP nr. DA-1549277117720 din 04 februarie 2019 s-a

refuzat autorizarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin

intermediul Registrului SIA „e-Cazier”, în calitate de sistem mixt de evidență a

datelor cu caracter personal.

Reclamantul a menționat că potrivit art. 16 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 71/2007 cu privire la registre, registrele de stat de bază și cele departamentale

se instituie de Guvern sau de o altă autoritate publică abilitată prin lege, cu

adoptarea deciziei de instituire a registrului. înainte de punerea în exploatare a

sistemului informațional automatizat destinat ținerii registrului de stat, autoritatea

publică care a instituit registrul aprobă regulamentul cu privire la modalitatea de

ținere a registrului.

Conform art. 3 din Legea nr. 71/2007 registru reprezintă totalitatea

informațiilor documentate ținute în sisteme informaționale automatizate,

organizată în conformitate cu cerințele stabilite și cu legea.

Sub acest aspect reclamantul a evocat că SIA „e-Cazier” reprezintă un

serviciu electronic, ce oferă posibilitatea automatizată de gestiune a cererilor

depuse de cetățeni în vederea eliberării cazierelor, care a fost elaborat în anul

2013 de către Agenția Guvernare Electronică, anterior Centrul de Guvernare

Electronică, în conlucrare cu Banca Mondială și Ministerul Afacerilor Interne.

Respectiv, acesta nu este un registru informațional de Stat, or, prin intermediul

SIA „e-Cazier” cetățenii depun cereri în scopul eliberării cazierului judiciar în

care se consemnează faptul existenței/inexistenței datelor în Registrul informației

criminalistice și criminologice, care este registru departamental și face parte din

registrele de stat, proprietarul acestuia fiind statul, iar posesor Ministerul

Afacerilor Interne (Regulamentul privind organizarea și funcționarea Registrul

informației criminalistice și criminologice este aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr. 328/2012).

Prin urmare, SIA „e-Cazier” nu trebuie de confundat cu Registrul

informației criminalistice și criminologice. Or, ultimul este Registrul de stat în

care se consemnează informațiile cu caracter criminogen, iar SIA „e-Cazier”

reprezintă doar un sistem ce facilitează obținerea cazierelor.

În opinia reclamantului, acest aspect nu a fost înțeles de către CNPDCP,

deoarece autoritatea publică a confundat lucruri conceptual diferite, fapt

confirmat și prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului

Informațional Automatizat „e-Cazier”, aprobat prin ordinul MAI nr. 241 din 13

2

iulie 2018 și răspunsul nr. 3004-81 din 26 februarie 2019 al Agenției de

Guvernare Electronică.

În această ordine de idei, este eronată concluzia CNPDCP precum că

SIA „e-Cazier” reprezintă un registru, instituirea căruia urmează a fi efectuată de

către Guvern, iar Ministerul Afacerilor Interne urmează să aprobe regulamentul

cu privire la modalitatea de ținere a registrului.

Finalmente, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a notat că

refuzul înregistrării SIA „e-Cazier” în Registrul de evidență al operatorilor de

date cu caracter personal creează impedimente la realizarea proiectului de trecere

a Republicii Moldova la „e-Government” și acordarea serviciilor calitative

cetățenilor fără necesitatea deplasării acestora la Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI, circumstanță ce știrbește din imagina Ministerului

Afacerilor Interne și a Guvernului Republicii Moldova.

Reclamantul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat

prin cererile de chemare în judecată anularea deciziilor CNPDCP nr. DD-

154982993945 și nr. DA-1549227711770 din 04 februarie 2019 și obligarea

CNPDCP să înregistreze Sistemul Informațional Automatizat „e-Cazier” în

Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal și să autorizeze

operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul

Sistemului Informațional Automatizat „e-Cazier”.

Prin încheierea din 16 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

atras în proces persoană terță Agenția de Guvernare Electronică (vol. I, f.d. 52-

53).

Prin încheierea din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-au conexat cauzele într-o singură procedură (vol. I, f.d. 62-64).

Prin hotărârea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

S-au anulat deciziile nr. DD-154982993945 și nr. DA-1549227711770

emise la 04 februarie 2019 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

S-a obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să

emită actul administrativ favorabil privind: înregistrarea Sistemului Informațional

Automatizat „e-Cazier” în Registrul de evidență al operatorilor de date cu

caracter personal și autorizarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter

personal prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „e-Cazier” (vol.I,

f.d. 99, 103-111).

Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

împotriva hotărârii din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. I, f.d. 168, 169-183).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că lipsa

deciziei Guvernului de instituire a registrului „e-Cazier” nu poate constitui temei

de refuz în înregistrarea SIA „e-Cazier” în Registrul de evidență al operatorilor

de date cu caracter personal și autorizarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu

caracter personal prin intermediul acestui sistem, or, Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, ca posesor și operator al Registrul informației

criminalistice și criminologice, prin crearea SIA „e-Cazier” urmărește crearea

3

unui sistem electronic ce oferă gestionarea automatizată a cererilor și prelucrarea

datelor cu caracter personal incluse în Registru al cărei posesor și operator deja

este Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Cu atât mai mult că SIA „e-Cazier” reprezintă un serviciu electronic, ce

oferă posibilitatea automatizată de gestiune a cererilor depuse de cetățeni în

vederea eliberării cazierelor, care a fost elaborat de către Agenția Guvernare

Electronică în conlucrare cu Banca Mondială și Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, și care nu este un registru informațional de Stat.

La 02 iulie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, reprezentat de Oleg Angheluță, a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs nemotivat împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a hotărârii

din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (vol. I, f.d. 185 recto-verso).

La 18 septembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, reprezentat de Denis Coțofan, a depus la Curtea Supremă de

Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că instanțele inferioare

eronat au ajuns la concluzia că prelucrarea datelor cu caracter personal SIA „e-

Cazier” sunt date care sunt deja introduse în Registrul informației criminalistice

și criminologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 328 din 24 mai 2012, al

cărui posesor și operator este Ministerul Afacerilor Interne. Această concluzie

nemotivată, deoarece niciun act normativ nu prevede că SIA „e-Cazier ” nu este

un registru și nu este necesară adoptarea unei Hotărâri de Guvern.

În opinia recurentului, instanțele ierarhic inferioare au examinat superficial

cauza și nu au luat în considerare motivele care au stat la baza refuzului de a

înregistra SIA „e-Cazier” în Registrul de evidență al operatorilor de date cu

caracter personal, în concret că acest sistem constituie un registru și urmează să

fie implementat conform normelor prevederilor Legea cu privire la registre nr. 71

din 22 martie 2007.

La fel, nu a fost ținut cont de faptul că, potrivit pct. 6 din Regulamentul

privind organizarea și funcționarea SIA „e-Cazier”, aprobat prin ordinul MAI

nr. 241 din 13 iulie 2018, acesta este an registru departamental de stat,

proprietarul căruia este statul.

Respectiv, prin prisma art. 4 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal, pentru înregistrarea acestui sistem de evidență urmează a fi

prezentat regulamentul cu privire la modalitatea de ținere a registrului aprobat de

către Guvern.

În atare circumstanțe, recurentul a opinat că Ministerul Afacerilor Interne al

republicii Moldova eronat califică SIA „e-Cazier” ca fiind un sistem electronic ce

oferă posibilitatea automatizată de gestiune a cererilor depuse de cetățeni în

vederea eliberării cazierelor și nu constituie un registru informațional de stat.

Recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată

4

acțiunea depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (vol. I,

f.d. 191-194 recto-verso).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată în ședință publică, la 03 iunie 2020, în prezența reprezentantului

recurentului Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

(vol. I, f.d. 166-167, 168)

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„ecaterina.savca@justice.md” rezultă că, la 10 august 2020, ora 16.30, Curtea de

Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului

la adresa de e-mail „centru@datepersonale.md”, pentru notificare decizia

motivată din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 184).

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Astfel, prin extrasul din poșta electronică conținut la fila dosarului 184 se

atestă indutabilis că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

participanților la proces, inclusiv și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, la 10 august 2020.

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru

o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și

atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin

lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

5

Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii

termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei

calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 11 august 2020, iar ultima zi fiind

data de 09 septembrie 2020, ora 24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, motivarea recursului a fost depusă la

Curtea Supremă de Justiție în data de 18 septembrie 2020, fapt confirmat prin

amprenta sigiliului aplicată pe prima filă a cererii de recurs (vol. I, f.d. 191).

Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei

motivate din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a dispus de timp suficient și rezonabil

pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în

interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul consideră că recurentul Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma

să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin

depunerea în termen a motivării recursului, care să corespundă exigențelor impuse

de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de

depunere a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului

pasiv și indiferent al recurentului. Or, acesta trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza

Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii

unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal ca fiind inadmisibil este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților,

cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui

voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în

6

vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7