2r-410/20 — Recunoasterea în calitate de cumpărător de bună credintă

2r-410/20 — Recunoasterea în calitate de cumpărător de bună credintă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r–410/20

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către ÎP ”Agenția Servicii Publice”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Procop

Nadejda către Asabin Andrei, intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” privind recunoașterea în calitate de cumpărător de

bună credință a automobilului, obligarea biroului de evidență și înmatriculare a

transportului Orhei să înregistreze automobilul,

împotriva încheierii din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova, împotriva încheierii Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, hotărârii

Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26

octombrie 2016, încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 03 iulie 2013, Procop Nadejda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Asabin Andrei, intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor

Informaționale de Stat „Registru”, solicitând recunoașterea în calitate de cumpărător

de bună credință a automobilului de model ”Isuzu Trooper”, cu numerele de

înmatriculare XXXX, de culoare verde, anul producerii 1999, caroseria nr. XXXX,

numărul motorului XXXX, obligarea biroului de evidență și înmatriculare a

transportului Orhei să înregistreze automobilul.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Procop Nadejda a

îndicat că, la data de 22 octombrie 2006 a procurat de la Asabin Andrei un automobil

de model ”Isuzu Trooper” cu n/î XXXX de culoare verde-închis, anul producerii

1999, fapt confirmat prin recipisa eliberată de pârât.

A relevat că, la 25 mai 2013 a fost întocmit un proces-verbal de cercetare de

1

ofițerul de sector, locotenent major de poliție Nercufa Ivan, prin care a fost ridicat

automobilul de model ”Isuzu Trooper” cu n/î XXXX și care a fost transportat la

parcarea specializată a Inspectoratului de Politie Rîșcani, al Direcției de Politie mun.

Chișinău.

Conform raportului de expertiză s-a constatat că înscrisurile de pe caroserie

XXXX și de pe blocul motorului XXXX care au fost prezentate la examinarea

automobilului de model ”Isuzu Trooper” cu n/î XXXX, anul producerii 1999, sunt

identice, veridice și corespund standardului uzinei de producere.

Totodată, s-a constatat că pe motor este instalată o tăbliță cu codul VIN XXXX,

care aparține automobilului de model ”Isuzu Trooper”, anul producerii 1985.

Dat fiind faptul ca reclamanta a procurat automobilul în mod legitim, iar despre

faptul că pe tăblița de pe motorul automobilului este scris incorect anul producerii,

în loc de 1999 este scris 1985, consideră că nu este vina ei și ea nu este obligată să

suporte careva consecințe în privința la acest fapt, din care motiv s-a adresat judecății

cu cerințele date

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Procop Nadejda împotriva lui Asabin Andrei cu

privire la recunoașterea ca cumpărător de bună-credință.

S-a recunoscut Procop Nadejda cumpărător de bună-credință a automobilului

de model „Isuzu-Trooper” cu n/î XXXX, anul producerii 1999, caroseria nr. XXXX,

nr. motorului XXXX.

S-a obligat Biroul de evidentă și înmatriculare a transportului Orhei să

înregistreze automobilul de model „Isuzu-Trooper” cu n/î XXXX, anul producerii

1999, caroseria nr. XXXX, nr. motorului XXXX după Procop Nadejda Timofei și s-

a încasat de la Procop Nadejda în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1025 lei.

La 23 ianuarie 2014, ÎS CRIS „Registru” a depus cerere de apel asupra hotărârii

Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2014, nu s-a dat curs cererii

de apel, fiindu-i acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2014 s-a restituit cererea

de apel depusă de ÎS CRIS „Registru” pe motiv că nu a fost depusă cererea de apel

motivată.

La 27 martie 2015, ÎS CRIS „Registru” a depus cerere de revizuire a hotărârii

Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, solicitând admiterea cererii, casarea

hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, cu rejudecarea cauzei. În drept

a făcut trimitere la art. 449 lit.b), 450 lit.c), b) CPC.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, s-a admis cererea de

revizuire depusă de ÎS CRIS „Registru” împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din

23 decembrie 2013.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, prin care

acțiunea Nadejdei Procop a fost admisă.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 cererea de chemare în

judecată depusă de Procop Nadejda către Asabin Andrei cu privire la recunoașterea

în calitate de cumpărător de bună credință a automobilului de model ”Isuzu

Trooper”, cu numerele de înmatriculare XXXX, de culoare verde, anul producerii

1999, caroseria nr. XXXX, numărul motorului XXXX, s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, s-a respins apelul

declarat de către Procop Nadejda, reprezentată de avocatul Ion Leca și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și încheierea Judecătoriei Orhei

din 18 mai 2015.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din din 15 februarie 2017 recursul

declarat de Procop Nadejda s-a considerat inadmisibil.

La 25 mai 2020, Agentul guvernamental al Republicii Moldova, Rotari Oleg, a

înaintat o cerere de revizuire, solicitând admiterea cererii de revizuire, recunoașterea

încălcării drepturilor reclamantei garantate de Articolul 6 § 1 din Convenție și a

Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; casarea încheierii Judecătoriei Orhei

din 18 mai 2015, hotărârii Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și a deciziei

Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, menținerea în vigoare a hotărârii

Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, cu acordarea satisfacției echitabile în

beneficiul reclamantului, pentru încălcările constatate prin aplicarea directă a

Articolului 41 din Convenție într-un cuantum de 2.000 euro în calitate de

despăgubire pentru orice tip de prejudiciu material și/sau moral, inclusiv în calitate

de costuri și cheltuieli de reprezentare în fața Curții.

În motivarea cererii de revizuire se indică că, la 12 septembrie 2019 Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova

cererea Procop v. Republica Moldova (nr 34460/17). Curtea a solicitat prezentarea

observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor

formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții.

De asemenea, se menționează că, Curtea a propus Guvernului să ia în

considerare eventualitatea unui acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

Explică că, în baza art. 11 din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la

Agentul guvernamental, Guvernul consideră judicioasă reglementarea amiabilă a

prezentei cauze, inițiind procedura în acest sens la 31 octombrie 2019, în timp ce

înaintarea prezentei cereri de revizuire constituie o condiție necesară pentru

soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului

reclamantei garantate de către Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului la nivel național.

Totodată, în motivarea cererii de revizuire reiterează circumstanțele de fapt a

cauzei, suplimentar indicând că, la 23 ianuarie 2014 ÎS CRIS „Registru” a depus o

cerere de apel nemotivată, obligându-se să o completeze odată cu luarea cunoștinței

cu partea motivată a hotărârii și materialele cauzei.

3

Prin încheierea sa din 8 mai 2014, în baza art. 368 alin. (1) din CPC, Curtea de

Apel Chișinău a dispus să nu dea curs cererii de apel a ÎS CRIS „Registru” din cauza

eșecului de a depune o cerere de apel motivată, oferindu-i acesteia termen

suplimentar, până la 3 iunie 2014, să înlăture neajunsurile constatate de către instanța

de judecată.

Din materialele dosarului reiese că reprezentantul ÎS CRIS „Registru” a luat

cunoștință cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 8 mai 2014, inclusiv de faptul

că următoarea ședință de judecată era fixată pentru 5 iunie 2014.

Cu toate acestea, în dosar nu există nicio probă că ÎS CRIS „Registru” ar fi

depus vreodată o cerere de apel motivată. Iar prin încheierea sa din 5 iunie 2014, în

baza art. 369 alin. (1) lit. a) din CPC, Curtea de Apel Chișinău a dispus restituirea

cererii de apel depusă de ÎS CRIS „Registru” împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei

din 23 decembrie 2013 în prezenta cauză din cauza eșecului prezentării unei cereri

de apel motivate. Reprezentatul ÎS CRIS „Registru” nu a fost prezent la ședința

instanței de apel, deși fusese informat despre acea ședință în mod legal. Deși

respectiva încheiere din 5 iunie 2014 putea fi atacată cu recurs, o asemenea cerere

nu a fost depusă.

La 04 noiembrie 2014, Judecătoria Orhei a eliberat titlul executoriu cu privire

la executarea hotărârii din 23 decembrie 2013.

La 27 martie 2015, ÎS CRIS „Registru” a depus o cerere de revizuire împotriva

hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, solicitând admiterea cererii,

casarea hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013 și rejudecarea cauzei.

Deși în motivarea cererii sale de revizuire întreprinderea revizuentă s-a bazat

pe prevederile art. 449 lit. c) și e) din CPC, nu a explicat motivele din care nu a putut

afla anterior despre circumstanțele noi invocate sau ce ar fi împiedicat-o să elucideze

anumite aspecte în cadrul examinării cauzei în fața instanței de fond sau de apel.

Mai mult ca atât, ÎS CRIS „Registru” nu a explicat din ce motive reprezentantul

ei nu a prezentat o cerere de apel motivată în care să vină cu anumite completări

importante și relevante pentru examinarea corectă și promptă a prezentei cauze. Deși

însăși ÎS CRIS „Registru” nu face referire la aceste momente importante, la

materialele dosarului a fost anexată o scrisoare din partea Centrului Național

Anticorupție al Republicii Moldova din 17 octombrie 2012, prin care Ministerul

Tehnologiei, Informației și Comunicațiilor fusese informat și atenționat cu privire la

practicarea legalizării în Republica Moldova a vehiculelor furate din străinătate prin

nerespectarea de către funcționari a normelor legale de participare în procesele de

judecată.

În pofida tuturor acestor circumstanțe, la 18 mai 2015 Judecătoria Orhei a emis

o încheiere, prin care a admis cererea de revizuire depusă de ÎS CRIS „Registru”

împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, casând această

hotărâre și reținând cauza pentru reexaminare.

Prin hotărârea sa din 22 februarie 2016, Judecătoria Orhei a respins cererea de

4

chemare în judecată a reclamantei Nadejda Procop ca neîntemeiată.

Prin decizia sa din 26 octombrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul

reclamantei și a menținut actele contestate. La 21 decembrie 2016 reclamanta a

declarat recurs împotriva respectivei decizii.

Prin încheierea irevocabilă din 15 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a

recursul reclamantei declarat inadmisibil.

Invocând Articolul 6 § 1 din Convenție, reclamanta s-a plâns de încălcarea

Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție

de către instanțele naționale de judecată din cauza anulării unei hotărâri definitive

pronunțate în favoarea sa, prin admiterea arbitrară a unei cereri de revizuire tardive

depuse de ÎS CRIS „Registru”.

Declară că, Curtea Europeană a elaborat o jurisprudență potrivit căreia, dreptul

de acces la un tribunal presupune, printre altele, respectarea principiului securității

raporturilor juridice, principiu considerat ca fiind unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului, care cere ca atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Menționează că, deciziile de redeschidere a unui proces trebuie sa fie conforme

cu prevederile naționale pertinente și că utilizarea abuzivă a unei astfel de proceduri

poate fi contrară Convenției. Principiul securități raporturilor juridice și preeminența

dreptului impune instanțele judecătorești să fie vigilente in acest sens, să aplice

procedura de revizuire în mod compatibil cu Articolul 6 din Convenție, permițând

totodată asigurarea respectării principiului securități raporturilor juridice.

Susține că, prezenta speță nu se deosebește substanțial de situațiile deja

examinate în jurisprudența Curții în privința Republicii Moldova, unde s-a constatat

încălcarea principiului securității raporturilor juridice, nu numai prin admiterea unui

apel/recurs depus tardiv, ci și din cauza lipsei oricăror replici sau comentarii ale

instanțelor asupra acestor obiecții din partea părților în proces în favoarea cărora

acest termen a curs.

Declară că, în scrisoarea de comunicare a prezentei cauze, Curtea a notat că

reclamanta Nadejda Procop a formulat o obiecție cu privire la expirarea termenului

de depunere a cererii de revizuire și la caracterul arbitrar de admitere a acesteia de

către instanțele naționale de judecată.

Admițând cererea de revizuire ÎS CRIS „Registru” din 27 martie 2015

împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, instanța a invocat

drept temei prevederile art. 449 lit. e) CPC, în timp ce art. 450 lit. d) CPC stabilește

că o cerere de revizuire poate fi depusă în termen de 3 luni din ziua, în care persoana

interesată a luat cunoștință de hotărârea, sentința sau decizia anulată sau modificată

care a servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se

cere.

În această ordine de idei, cunoscând despre existența hotărârii Judecătoriei

Orhei din 23 decembrie 2013, revizuentul ÎS CRIS „Registru” a eșuat să depună o

5

cerere de apel motivată și a omis inclusiv termenul de depunere a unei cereri de

revizuire, aceasta fiind depusă abia la 27 martie 2015. Prin urmare, conștientizând

că prin neconformarea sa de a o ataca în mod corespunzător, hotărârea din 23

decembrie 2013 a devenit definitivă și executorie, ÎS CRIS „Registru” a decis să

depună o cerere de revizuire împotriva acelei hotărâri, însă în mod cert cu depășirea

termenului de 3 luni pentru depunerea cererii de revizuire stabilit la art. 450 din CPC.

Precizează că, întru respectarea termenului de depunere a unei cereri de

revizuire, instanța de judecată trebuia să țină cont de faptul că în primul rând ÎS CRIS

„Registru” cunoștea despre hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013 și

despre necesitatea de a depune o cerere de apel motivată. Deoarece ÎS CRIS

„Registru” a eșuat să o depună în modul prevăzut de lege și ținând cont de eșecul

acesteia de a oferi o explicație plauzibilă în acest sens, instanțele naționale de

judecată trebuiau să ia în considerare această circumstanță esențială pentru a

respinge orice cerere de revizuire depusă de către ÎS CRIS „Registru”.

Consideră că, în urma examinării circumstanțelor cauzei și a plângerii

reclamantei prin prisma compatibilității cu jurisprudența Curții, o remediere a

încălcării drepturilor reclamantei în prezenta cauză este necesară, inclusiv prin

înlăturarea viciilor menționate. În această ordine de idei, trebuie menționat că, ținând

cont de jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația de

a repara orice încălcare pretinsă a Convenției revine primordial autorităților

naționale. O decizie sau o măsură a autorităților naționale în favoarea unui reclamant

nu este, în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă", cu excepția

cazului în care autoritățile naționale au recunoscut încălcarea Convenției, în mod

expres sau în substanță, iar apoi au acordat despăgubiri.

Tot în cererea de revizuire se indică că, în cauzele pre citate, Curtea a acordat

reclamanților despăgubiri pentru prejudiciul moral în legătură cu admiterea arbitrară

de către instanțele naționale de judecată a unei cereri de revizuire. Examinând

circumstanțele prezentei cauze, Agentul guvernamental consideră rezonabilă

acordarea în beneficiul reclamantei a unei satisfacții echitabile în cuantum de 2000

de euro, în calitate de despăgubire pentru orice tip de prejudiciu material/moral,

inclusiv costuri și cheltuieli de reprezentare în fața Curții, care vor fi convertiți în lei

moldovenești la cursul de schimb al Băncii Naționale a Moldovei la data

transferului.

Prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al Republicii Moldova,

împotriva încheierii Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, hotărârii Judecătoriei Orhei

din 22 februarie 2016 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016,

încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017.

A fost constatată încălcarea drepturilor Nadejdei Procop, garantate de Articolul

6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

6

A fost casată încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, prin care s-a admis

cererea de revizuire depusă de CRIS ”Registru” împotriva hotărîrii judecătoriei

Orhei din 23 decembrie 2013 și s-a casat hotărârea judecătoriei Orhei din 23

decembrie 2013, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Procop Nadejda către Asabin Andrei, intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” privind recunoașterea în calitate de cumpărător de

bună credință a automobilului și obligarea înmatriculării mijlocului de transport.

A fost casată hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016, prin care s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Procop Nadejda către Asabin

Andrei, intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor Informaționale de Stat

„Registru” privind recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință a

automobilului și obligarea înmatriculării bunului.

A fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, prin care

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016, prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de Procop Nadejda către Asabin Andrei,

intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor Informaționale de Stat „Registru”

privind recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință a automobilului și

obligarea înmatriculării bunului.

A fost emisă o nouă încheiere prin care cererea de revizuire depusă de CRIS

”Registru” împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013 se respinge

ca inadmisibilă.

A fost menținută în vigoare hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie

2013.

În rest, cererea de revizuire a fost respinsă.

La 10 iulie 2020, ÎP ”Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva

încheierii din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

menținerea actelor judecătorești casate prin încheierea recurată.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de revizuire nu putea menține o

hotărâre care se răsfrânge asupra drepturilor și obligațiilor unei persoane care nu a

participat la examinarea cauzei în prima instanță.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 03

iunie 2020, expediată părților la 18 iunie 2020, fără a se cunoaște cu certitudine

despre data recepționării acesteia de către părți, iar recursul a fost declarat la 10 iulie

2020, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

7

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data

și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08

noiembrie 2016, § 33 – 34).

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎP ”Agenția Servicii

Publice”, urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții

de Apel Chișinău a fost admisă cererea de revizuire depusă de Agentul Agentul

guvernamental al Republicii Moldova, împotriva încheierii Judecătoriei Orhei din

18 mai 2015, hotărârii Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, încheierii Curții Supreme de Justiție din

15 februarie 2017.

Pentru a dispune astfel, instanța de revizuire a reținut că, ÎS CRIS „Registru”,

contrar și neglijând prevederile art. 450 lit. c) CPC, a depus cerere de revizuire

împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, abia la data de la 27

martie 2015, deși materialele cauzei atestă că despre circumstanțele invocate în

cererea de revizuire a aflat mult mai devreme, și anume, la data de 23 ianuarie 2014,

când a fost depusă cererea de apel nemotivată de către reprezentantul ÎS CRIS

„Registru”.

Cu precăderea celor expuse, cererea de revizuire a fost depusă abia la 27 martie

2015, în mod cert cu depășirea termenului de 3 luni pentru depunerea cererii de

revizuire stabilit la art. 450 din CPC.

În circumstanțele invocate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a semnalat

Guvernului că, prin admiterea arbitrară a unei revizuiri, inclusiv tardive, instanțele

naționale de judecată au anulat un întreg proces judiciar încheiat printr-o hotărâre

judecătorească definitivă și executorie, existând premise de a considera că a avut loc

o încălcare a principiul securității raporturilor juridice și, prin urmare, a dreptului

reclamantei Nadejda Procop la un proces echitabil în baza Articolului 6 § 1 din

Convenție.

Mai mult, conjunctura acestor circumstanțe, precum și faptul inițierii unei

8

proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în cererea de

revizuire, a impus admiterea cererii de revizuire depuse de Agentul guvernamental

cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care:

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma

prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se

trimitere, în special, la faptul că la examinarea cauzei în prima instanță, hotărârea

căreia a fost, în fine, menținută, Întreprinderii succedate de către ÎP ”Agenția Servicii

Publice” nu s-a atribuit vreo calitate procesuală, iar partea dispozitivă al acestei

hotărâri în mod direct se răsfrânge asupra drepturilor și obligațiilor Întreprinderii.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, admisă de către instanță, a

fost depusă în strictă corespundere cu temeiurile prevăzute de lege pentru declararea

revizuirii asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului

de procedură civilă, în special art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatând că, în speță, cererea de

revizuire întrunește condițiile necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor

prevăzute de Codul de procedură civilă, or Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

procedură de reglementare pe cale amiabilă a cauzei pendinte la Curtea Europeană

a Drepturilor Omului, o altă soluție la caz fiind inadmisibilă.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele

invocate de recurentă sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 ale Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către ÎP ”Agenția Servicii Publice”.

Se menține încheierea din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Nadejda

către Asabin Andrei, intervenient accesoriu ÎS Centru Resurselor Informaționale de

Stat „Registru” privind recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință a

automobilului, obligarea biroului de evidență și înmatriculare a transportului Orhei

să înregistreze automobilul.

9

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

10