2ra-284/17 — recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea în calitate de cumpărător de bună credinţă
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-284/17 — recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 2ra-284/17 prima instanță - (Judecătoria Orhei) E. Buzu instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 15 februarie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nadejda Procop, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Procop împotriva lui Andrei Asabin (decedat), intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Centru Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, privind recunoașterea în calitate de cumpărător de bună credință, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Nadejda Procop și menținută hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, c o n s t a t ă: La 03 iulie 2013 Nadejda Procop a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Asabin, intervenient accesoriu Biroul Înmatriculare a Transportului și Calificare a Conducătorilor Auto Orhei, solicitând recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună-credință a automobilului de model „ISUZU- Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, de culoare verde, anul producerii 1999, caroseria nr. JACUBS73DX7101798, nr. motorului 4JBITL80301979D.
În motivarea acțiunii a indicat că la 22 octombrie 2006 a procurat de la Andrei Asabin automobilul de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353 de culoare verde-închis, anul producerii 1999, fapt confirmat prin recipisa eliberată de pârât. La 25 mai 2013, de către ofițerul de sector, locotenent major de poliție Nercuța Ivan, a fost întocmit procesul-verbal de cercetare prin care automobilul a fost ridicat și transmis la parcarea specializată a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, al Direcției de Poliție mun. Chișinău. Conform raportului de expertiză s-a constatat că înscrisurile de pe caroseria JACUBS73DX7101798 și de pe blocul motorului 4JBITL80301979D care au fost prezentate la examinarea automobilului de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, anul producerii 1999, sunt identice, veridice și corespund standardului uzinei de producere.
1 Totodată s-a constatat că pe motor este instalată o tăbliță cu codul VIN JACUBS522F4477354, care aparține automobilului „ISUZU-Trooper”, anul producerii 1985. Consideră reclamanta că a procurat automobilul în mod legal, iar faptul că pe tăblița de pe motorul automobilului este scris incorect anul producerii, în loc de 1999 este 1985, nu-i poate fi imputat și ea nu este obligată să suporte careva consecințe în privința aceasta. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 01 noiembrie 2013 s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, ÎS „CRIS „Registru”. (vol. I, f.d. 40) Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Procop împotriva lui Andrei Asabin cu privire la recunoașterea ca cumpărător de bună-credință.
S-a recunoscut Nadejda Procop cumpărător de bună-credință a automobilului de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, anul producerii 1999, caroseria nr. JACUBS73DX7101798, nr. motorului 4JBITL80301979D. S-a obligat Biroul de evidență și înmatriculare a transportului Orhei să înregistreze automobilul de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, anul producerii 1999, caroseria nr. JACUBS73DX7101798, nr. motorului 4JBITL80301979D după Nadejda Procop. S-a încasat de la Nadejda Procop în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 1025 lei. La 23 ianuarie 2014 ÎS CRIS „Registru” a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2014 s-a restituit cererea de apel depusă de ÎS CRIS „Registru”, pe motiv că apelantul nu s-a conformat indicațiilor instanței de apel și nu a depus cererea de apel motivată.
La 27 martie 2015 ÎS CRIS „Registru” a depus cerere de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015 s-a admis cererea de revizuire depusă de ÎS CRIS „Registru” și s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013. (vol. I, f.d. 117-118) Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Procop împotriva lui Asabin Andrei cu privire la recunoașterea în calitate de cumpărător de bună-credință a automobilului de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, de culoare verde, anul producerii 1999, caroseria nr. JACUBS73DX7101798, nr. motorului 4JBITL80301979D.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 februarie 2016, Nadejda Procop a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și a încheierii Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 s-a respins apelul declarat de Nadejda Procop și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015. La 21 decembrie 2016, Nadejda Procop a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel 2 Chișinău din 26 octombrie 2016, a hotărârii Judecătoriei Orhei din 22 februarie 2016 și a încheierii Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu hotărârile contestate, pe care le consideră neîntemeiate și abuzive.
Invocă Nadejda Procop că, depunând cererea de revizuire a hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, reprezentantul ÎS CRIS „Registru” nu și-a întemeiat cererea pe careva din temeiurile prevăzute expres de art. 449 Codul de procedură civilă, iar, astfel, nici unul din temeiurile indicate de norma dată nu au fost aplicate la caz, iar din aceste considerente Judecătoria Orhei, adoptând încheierea din 18 mai 2015, și-a depășit competența încălcând flagrant normele de drept aplicabile în cazul revizuirii, principiul securității raporturilor juridice și dreptul la un proces echitabil.
Susține că, proprietarul de facto al automobilului de model „ISUZU-Trooper” cu nr. de înmatriculare CDX 353, Valeriu Goroian, prezent la ședința de judecată din 23 decembrie 2013, a declarat că este fost proprietar al automobilului, însă după ce la importat în Republica Moldova la vândut, totodată, a solicitat să fie admisă acțiunea deoarece renunță la dreptul de proprietate și nu are nici o pretenție asupra automobilului. Menționează că în decizia sa instanța de apel a stabilit că semnul de individualizare este fals, pe când în aceiași decizie instanța a indicat că conform raportului de expertiză nr. 5526 din 06 august 2013, numerele de pe șasiul automobilului corespund standardelor uzinei producătoare.
De asemenea, instanța de fond și de apel eronat și-au întemeiat concluzia în baza Hotărîrii Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, pct. 2 anexa nr. 1, precum-că Regulamentul privind Registrul de Stat al transporturilor este asigurarea protecției și recunoașterii publice a proprietății, posesiei și folosinței asupra mijloacelor de transport. Prin referința din 09 februarie 2016, ÎS „CRIS „Registru” a indicat că recursul declarat de Nadejda Procop nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și urmează a fi respins, cu menținerea deciziei contestate. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, având în vedere că recursul declarat de Nadejda Procop împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 a fost depus la 21 decembrie 2016, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 3 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.
Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CtEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, 4 pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Nadejda Procop nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. Referitor la încheierea Judecătoriei Orhei din 18 mai 2015, prin care s-a admis cererea de revizuire depusă de ÎS CRIS „Registru” și s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2013, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art. 423 Codul de procedură civilă, încheierea dată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.
Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol. În conformitate cu art. 453 alin. (2) Codul de procedură civilă, încheierea de admitere a cererii de revizuire se pronunță în camera de deliberare și se supune căilor de atac o dată cu fondul, în condițiile legii. Astfel, Colegiul reține că potrivit normelor de drept citate supra, încheierea prin care instanța a admis cererea de revizuire și a casat hotărârea este susceptibilă de a fi atacată doar odată cu fondul cauzei, pe când, la caz, recursul declarat de Nadejda Procop împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016 se declară inadmisibil și respectiv, Completul verificând legalitatea deciziei din 26 octombrie 2016, reține că întemeiat a fost admisă cererea de revizuire.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Nadejda Procop se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.