2ra-1094/20 — Apărarea onoarei si demnitătii

Dosarul nr. 2ra-1094/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător – N. Pasecinic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Cravțova Olga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cravțova Olga

împotriva lui Candu Artiom cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Candu Artiom, casată hotărârea din 16 aprilie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, fiind pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 01 martie 2017, Cravțova Olga s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Candu Artiom cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de

100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că l-a cunoscut pe Artiom Candu în

octombrie 2013. Din anul 2013 și până în anul 2016, ei nu au mai comunicat, ea deja

uitase despre existența pârâtului.

La 17 iulie 2016, reclamanta a primit mesaj pe numărul său de telefon

XXXXXXXXXXX de pe numărul de telefon XXXXXXXXXXX, care aparține lui

Artiom Candu. Primele mesaje recepționate de către reclamantă de la Artiom Candu

erau cu un conținut adecvat, ce nu depășea limitele permise de bunul simț.

A menționat că, pe măsură ce veneau mesaje noi, acestea căpătau un caracter

jignitor pentru dânsa. Încercările sale de a determina din ce motiv Artiom Candu își

permite să aibă așa comportament indecent față de ea, încercând să transforme

această discuție neplăcută în glumă, precum și să termine discuția, s-au soldat cu

faptul că mesajele au devenit mai jignitoare și insultătoare, iar ulterior s-au

transfomat în amenințări în adresa sa.

Reclamanta a relevat că, după ce a văzut că încercările sale de a întrerupe discuția

care degenerase în amenințări în adresa sa, au eșuat, i-a comunicat lui Artiom Candu

că dacă va continua să discute cu ea prin mesaje sau verbal în așa manieră, ea va fi

nevoită să se adreseze organelor de resort.

1

După aceasta Artiom Candu a sunat-o și i-a comunicat într-o maneră jignitoare,

că poate să se adreseze unde dorește, că lui nu-i pasă. De asemenea, Artiom Candu

și-a permis în adresa reclamantei să o numească cu cuvinte jignitoare precum și

cuvinte necenzurate, astfel i-a lezat onoarea și demnitatea sa.

Drept urmare a acestui comportament neadecvat din partea pârâtului, reclamanta

a intrat într-o stare de stres și șoc, frică pentru viața sa și pentru integritatea bunurilor

ce-i aparțin.

Fiind nevoită să se apăre de amenințările pârâtului, la 27 iulie 2016, s-a adresat

cu o cerere la locul de muncă a lui Artiom Candu, prin care a solicitat să fie apărată

de acțiunile agresive ale acestuia.

La 26 august 2016, a primit răspunsul nr. 2/1038 de la angajatorul pârâtului, prin

care a fost înștiințată că petiția sa a fost examinată și a fost efectuată o anchetă de

serviciu în privința acțiunilor ilicite săvârșite de Artiom Candu în privința sa și în

urmă căreia ultimul a fost sancționat disciplinar. Documente confirmative în privința

acțiunilor efectuate de angajator nu a primit, motivul fiind că este secret de serviciu.

Ulterior, la 13 septembrie 2016, a depus o cerere la sediul angajatorului

pârâtului, pentru ca să i se elibereze copii de pe documetele cu privire la sancționarea

disciplinară a lui Artiom Candu. La 27 septembrie 2016, a primit răspuns prin care

i s-a refuzat prezentarea informației solicitate, motivul fiind că aceste documente

conțin secret de stat.

La 13 septembrie 2016, a mai înaintat o cerere către angajatorul pârâtului, prin

care a solicitat ca să se atragă atenția încă o dată asupra comportamentului neadecvat

a lui Artiom Candu, care în momentul când a fost invitată la Serghei Macovei pentru

ca Artiom Candu să-și ceară scuze, a bruscat-o verbal, a amenințat-o, fiind înjosită

și luată în derâdere și batjocură.

La 06 octombrie 2016, reclamanta a primit un răspuns din care reiese că Artiom

Candu a fost sancționat disciplinar printr-un ordin datat cu 06 iunie 2016 și a fost

preîntâmpinat în privința neadmiterii în continuare a unui asemenea comportament.

De asemenea i s-a comunicat că, alte încălcări nu s-au depistat și alte măsuri nu vor

fi luate.

La 06 decembrie 2016, a înaintat plângere la Procuratura Generală, prin care a

solicitat să fie luate măsuri conform legislației în vigoare în privința lui Artiom

Candu, însă Procuratura Generală a remis cererea la locul de muncă a lui Artiom

Candu.

La 02 ianuarie 2017, angajatorul pârâtului i-a răspuns că, petiția sa nu a fost

examinată din motiv că este înaintată în mod repetat și la asemenea petiție a primit

deja răspuns.

La 27 decembrie 2016, reclamanta a trimis încă o cerere la Procuratura Generală,

prin care și-a exprimat dezacordul și a comunicat că este indignată de faptul ca

cererea sa nu a fost examinată de Procuratura Generală și a fost transmisă spre

examinare către angajator, care a refuzat examinarea acesteia.

La 26 ianuarie 2016, a primit răspuns de la procurorul Procuraturii Municipale,

Mariana Cazacu, prin care i s-a comunicat că Artiom Candu a primit la locul de

muncă preîntâmpinare în calitate de sancțiune disciplinară prin ordinul din 26 august

2016, iar alte măsuri față de Artiom Candu nu vor fi întreprinse.

La 07 februarie 2016, a înaintat o cerere către șeful Inspectoratului de Poliție

Buiucani prin care a solicitat să fie luate măsuri conform legislației în vigoare cu

2

Artiom Candu. Răspuns la cererea înaintată nu a primit și nu cunoaște acțiunile

întreprinse de poliție.

Reclamanta a considerat că, i-au fost încălcate drepturile sale personal-

nepatrimoniale, și anume onoarea și demnitatea sa ca femeie, mai cu seamă că este

mai în vârstă decât pârâtul, iar nerespectarea dreptului nepatrimonial implică în mod

natural cauzarea titularului acestui drept a daunelor morale.

Astfel, reclamanta a solicitat încasarea de la Artiom Candu a prejudiciului moral

în sumă de 100 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olga Cravțova împotriva

lui Artiom Candu cu privire la repararea prejudiciului moral.

A fost încasată de la Artiom Candu în beneficiul Olgăi Cravțova suma de 5 000

de lei cu titlu de prejudiciul moral, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de

10 660 de lei, iar în total suma de 15 560 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în hotărârea sa că,

suferințele, stresul, frustrarea și umilința, la care a fost supusă reclamanta în urma

expresiilor obscene și a cuvintelor necenzurate adresate de către pârâtul Artiom

Candu, care s-a manifestat prin intenție și cu scopul umilirii reclamantei, pot fi

reparate printr-o sumă bănească, însă nu acea cerută de reclamantă, care este una

exagerată, acordând o despăgubire mai redusă.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Candu Artiom, casată hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide respingerea acțiunii, instanța de apel a reținut că, din materialele

cauzei nu rezultă necesitatea reparării de către Artiom Candu a prejudiciului moral

în beneficiul Olgăi Cravțova, deoarece pentru acordarea unor daune morale este

necesar ca cel ce le pretinde să producă un minimum de argumente și indicii din care

să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate, fapt

care nu s-a respectat la caz. Or, sarcina dovezii revine celor care cer despăgubirea.

De vreme ce pretinde repararea prejudiciului, reclamanta urma să dovedească

existenta acestui drept, stabilind faptele care, prin reunirea lor, îi dau naștere și a

raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

La 07 februarie 2020, Cravțova Olga a declarat recurs împotriva deciziei din 12

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Astfel, aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a

litigiului.

Cravțova Olga a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței

de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

3

Cravțova Olga este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 12 decembrie 2019 și expediată participanților la proces la 30 ianuarie 2020 (f.d.

242, vol. I), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Totodată, potrivit recipisei (f.d. 248, vol.

I) semnată de avocatul Efratova Ecaterina, împuternicită de recurentă prin mandatul

din 13 decembrie 2019 (f.d. 244, vol. I), aceasta a luat cunoștință de materialele

cauzei și a primit copia deciziei din 12 decembrie 2019 la data de 30 ianuarie 2020.

Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 12

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 07 februarie 2020, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

4

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Cravțova Olga.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cravțova Olga.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5