2ra-1436/20 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului

Dosarul nr.2ra-1436/20 Prima instanță - Judecătoria Strășeni, sediul Central ( jud. : M. Grosu) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 21 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Bocan Nicolae, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bocan Nicolae către Primăria satului Vorniceni, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Strășeni, Consiliul satului Vorniceni, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Gaidău Angela, Budu Valentina, S.R.L.

,,Wine Agrotrade”, Mamaliga Andrei, Ursu Luiza, Triboi Dumitru, Budei Vasile, Tofan Nicolae, Cebanu Elizaveta, Ciobanu Elizaveta, Triboi Ion, Botnaru Alexandru, Tofan Andrei, Calmîș Vasile, Calmîș Elena, Răscoală Gheorghe, Luchian Ion, Triboi Ala, Triboi Nicolae, Miron Mihail, Miron Vasile, Miron-Baltaga Violeta, Gurghiș Nadejda, Tofan Petru, Zestrea Petru, Calestru Vera Vasile, Corobceanu Liubov, Anton Efimia, Gheorghieva Valentina, Zestrea Alexandru, Jomir Valentin, Rusu Nicolae și Cebotari Nina, privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020 prin care s-a admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 octombrie 2019, c o n s t a t ă : La 08 mai 2019, Bocan Nicolae s-a adresat în instanță cu o cerere de chemare în judecată către Primăria satului Vorniceni, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Strășeni, Consiliul s. Vorniceni, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Gaidău Angela, Budu Valentina, S.R.L.

,,Wine Agrotrade”, Mamaliga Andrei, Ursu Luiza, Triboi Dumitru, Budei Vasile, Tofan Nicolae, Cebanu Elizaveta, Ciobanu Elizaveta, Triboi Ion, Botnaru Alexandru, Tofan Andrei, Calmîș Vasile, Calmîș Elena, Răscoală Gheorghe, Luchian Ion, Triboi Ala, Triboi Nicolae, Miron Mihail, Miron Vasile, Miron- Baltaga Violeta, Gurghiș Nadejda, Tofan Petru, Zestrea Petru, Calestru Vera Vasile, Corobceanu Liubov, Anton Efimia, Gheorghieva Valentina, Zestrea Alexandru, 1 Jomir Valentin, Rusu Nicolae și Cebotari Nina, privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului. În motivare, a menționat că, că prin testamentul nr. 97 din 29 septembrie 1988, defuncta Andronic Vera i-a testat toată averea sa, care va fi la momentul decesului, unde nu s-ar afla și din ce nu ar fi compusă, inclusiv casa de locuit.

Astfel, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 1970 din 28 aprilie 2005, Bocan Nicolae este moștenitor testamentar al defunctei Andronic Vera În urma decesului defunctei a rămas averea ce se constituie inclusiv din casa de locuit și terenul aferent, cu suprafața de 0,10 ha, cu situat în satul Vorniceni, r-nul Strășeni, conform Extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor Primăriei Vorniceni. Potrivit certificatului de moștenitor testamentar nr. 1970 din 28 aprilie 2005, i-a fost transmisă în proprietate casa de locuit și terenul aferent cu suprafața de 0,0449 ha, cu, situat în satul Vorniceni, r-nul Strășeni. Reclamantul a indicat că, potrivit măsurărilor actualizate efectuate de S.R.L.

„Geomar-Grup” la 10 martie 2017, terenul cu nr. cadastral XXX, conform planului cadastral elaborat de OCT Strășeni la 05 aprilie 2005, constituie 0,0449 ha, fiind comisă o eroare tehnică de calculare a suprafeței din planul geometric, care mai apoi a și fost înregistrată incorect prin Certificatul de moștenitor testamentar nr. 1970 din 28 aprilie 2005, iar terenul lipsește din baza de date grafice Cadastru. Conform măsurărilor curente efectuate la 10 martie 2017 de către S.R.L. „Geomar-Grup”, s-a constatat că terenul are configurație similară planului geometric din 05 aprilie 2005 și suprafața de facto constituie 0,1094 ha. Necorespunderea datelor din planul cadastral a bunului imobil cu nr. cadastral XXX, cu amplasarea reală a terenului, se datorează erorilor la determinarea punctelor de cotitură a hotarelor în natură și calcularea eronată a suprafeței din planul geometric menționat.

Reclamantul a reiterat că, la Serviciul Cadastral Teritorial Strășeni, în Registrul bunurilor imobile, pe suprafața de 0,0645 ha care nu a fost trecută în planul cadastral, nu se deține informații asupra acestui sector de teren. Astfel, s-a adresat către Primăria satului Vorniceni de a corecta eroarea comisă, iar Primăria a comunicat că cererea înregistrată cu nr. 57 din 22.02.2019 cu privire la identitatea hotarului terenului aferent, a fost studiată de comisia creată cu ieșirea nemijlocit în teren.

Ce ține de neatribuirea a 0,0645 ha, Primăria i-a fost comunicat că la 08 noiembrie 2018 în baza cererii înregistrate cu nr. 536 din 22 octombrie 2018, la ședința Consiliului Sătesc a fost adoptată decizia nr. 7/7 cu privire la corectarea erorii cadastrale comise în rezultatul măsurărilor cadastrale din 2005. Prin Decizia nr. 1304/OT – 1051 din 12 noiembrie 2018, Cancelaria de Stat a abrogat decizia nr. 7/7 adoptată de Consiliul sătesc Vorniceni, în contextul lipsei documentelor ce confirmă apartenența de facto a suprafeței vizate. Reclamantul solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului cu destinație construcție cu suprafața de 0,0645 ha, nr. cadastral XXX, situat în r-nul Strășeni, satul Vorniceni, în parametrii hotarului indicat în Catalogul coordonatelor din Actul de constatare pe teren.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 octombrie 2019, 2 cererea de chemare în judecată înaintată de Bocan Nicolae a fost admisă, S-a recunoscut dreptul de proprietate după Bocan Nicolae asupra terenului cu destinație construcție cu suprafața de 0,0645 ha, cu nr. cadastral XXX, situat în satul Vorniceni, mun. Strășeni, conform parametrilor hotarului indicat în Catalogul coordonatelor din actul de constatare pe teren din 15 martie 2017. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 octombrie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 octombrie 2019, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020, s-a admis cererea de apel declarată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. S-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 octombrie 2019, și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Bocan Nicolae, s-a respins ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța a conchis că, la momentul adoptării deciziei Consiliului satului Vorniceni nr. 7/7 din 08.11.2018, actul de constatare pe teren nu a fost contrasemnat de toți proprietarii terenurilor adiacente, circumstanțe ce contrazic exigențelor art. 18 alin. (4) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

În circumstanțele în care administrația publică locală a considerat că decizia de corectare a erorilor a fost adoptată cu respectarea prevederilor legislației în vigoare și că argumentele Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în vederea abrogării deciziei nr. 7/7 din 08.11.2018, sunt neîntemeiate, Consiliul satului Vorniceni a fost îndreptățit să refuze abrogarea deciziei nr. 7/7 din 08.11.2018, însă acceptând cererea Cancelariei de Stat și abrogând actul respectiv, administrația publică locală, de fapt a recunoscut că actul de constatare la care face referire reclamantul în cererea de chemare în judecată, nu poate servi temei de modificare a datelor din Registrul bunurilor imobile în privința suprafeței terenului.

Instanța a reținut că, Bocan Nicolae, conform certificatului de moștenitor nr. 1970 din 2804.2005, a moștenit doar terenul cu suprafața de 0,0449 ha, iar în conformitate cu prevederile art. 11 Cod funciar, organele administrației publice locale trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația.

Bocan Nicolae nu este îndreptățit de a pretinde recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului cu destinație de construcție cu suprafața de 0,0645 ha, nr. cadastral XXX, situat în satul Vorniceni, ultimul nu dispune de actele ce ar confirma temeinicia pretenției formulate, respectiv care ar dovedi dobândirea licită a dreptului de proprietate asupra terenului litigios, cum ar fi actul de constatare pe teren, planul cadastral sau geometric nou și acordul scris al titularilor de drepturi ale căror interese sunt atinse, acord care urma fi anexat la documentul ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile.

La 19 august 2020, Bocan Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 octombrie 2019. În motivare a invocat că, instanța de fond corect și legal a reținut, că recurentul 3 a moștenit averea rămasă în urma decesului bunicii sale Andronic Vera, ce se constituie, inclusiv, din casa de locuit cu terenul aferent ei cu suprafața de 0,10 ha, astfel, solicitând recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului cu destinație construcție cu suprafața de o,0645ha.

Potrivit actului de constatare pe teren din 15 martie 2017, suprafața terenului cu numărul cadastral convențional conform planului cadastral elaborat de OCT Strășeni la 05 aprilie 2005 constituie 0,0645 ha, fiind comisă o eroare tehnică la calcularea suprafeței din planul geometric, care mai apoi a și fost înregistrată incorect, prin Certificatul de moștenitor testamentar terenul lipsește din baza de date grafice Cadastru. Drept temei pentru trecerea dreptului de proprietate asupra terenului cu destinație construcție cu suprafața de 0,06451 ha, este comiterea unor erori de calcul la determinarea dimensiunii (suprafeței) sectorului de teren și de stabilire a hotarelor acestuia, indicate eronat în actele ce confirmă dreptul asupra terenului litigios Recurentul consideră că, instanța de apel examinând cauza a reținut o situație inexactă de fapt și a interpretat în mod eronat legea.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 iunie 2020. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cererea de recurs a fost declarată la 19 august 2020, respectiv în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Astfel, la 10 septembrie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționat potrivit avizelor de recepție (f. d.16-52 Vol. III). Până la data examinării recursului, intimații referință nu au depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de 4 recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bocan Nicolae, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de 5 procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Bocan Nicolae. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6