3ra-385/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-385/21 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. Iana Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 09 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Andrei Mațco, în interesul Societății cu Răspundere Limitată „Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni r. Strășeni, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin împotriva Consiliul sătesc Vorniceni, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Wine Agrotrade” cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 24 septembrie 2018, reclamanții Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Vorniceni cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea pretențiilor sale au invocat că, au făcut cunoștință cu decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 ,,Cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte valorică din proprietate comună în fracție sau procente”: Cucu Boris la data de 03 iulie 2018 prin intermediul oficiului poștal, remisă de pârât; Mamaliga Victor și Luchian Constantin la 17 iulie 2018; Bondarenco Timofei, Tutunaru Valentin, Lupu Gheorghe și Cazacu Petru la 19 iulie 2018. Reclamanții constatând că sunt lezați într-un drept al său recunoscut de lege (dreptul de proprietate) au adresat către Consiliul sătesc Vorniceni o petiție comună (cerere prealabilă), recepționată de către ultimul la 30 iulie 2018, prin care s-a solicitat, 1 revocarea în tot a actului administrativ menționat, cu includerea reclamanților în lista persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și sau procente în Fabrica de vin, reieșind din hotărârea consemnată în procesul verbal nr. 5 din 04 mai 2001 al Comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderii agricole CAPC ,,Vorniceni” din s. Vorniceni r-nul Strășeni, și lista persoanelor decedate, ale căror drepturi de proprietate comună pe cote-părți vor fi preluate de către stat în caz de patrimoniu vacant și nu există succesori testamentari,

nici legali și nici unul din succesorii nu a acceptat succesiunea, sau toți succesorii sunt privați de dreptul de succesiune. Menționează că, prin procesul - verbal nr. 5 din 04 mai 2001 al Comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderii agricole Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” din s. Vorniceni r-nul Strășeni (Președinte Gavrilița Mihail), s-a atestat consemnat, calcularea și atribuirea cu drept de proprietate privată a cotei-părți valorice, fiecărui lucrător și pensionar din întreprinderea agricolă Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni”, printre care s-a divizat cotele-părți valorice din proprietate comună din Fabrica de vin și repartizate în proprietate privată după cum urmează: Cucu Boris – 1192 lei; Bondarenco Timofei – 1195 lei; Mamaliga Victor – 1636 lei; Lupu Gheorghe – 6337 lei; Luchian Constantin – 3178 lei; Cazacu Petru – 256 lei; Tutunaru Valentin – 503 lei.

Comisia de privatizare a bunurilor întreprinderii agricole (Președinte Gavrilița Mihail) la cererea reclamanților împroprietăriți cu cota- parte valorică din bunurile agricole a completat și eliberat certificate de proprietate privată, înscriindu-le în registrul certificatelor de proprietate privată sub nr. 881 Cucu Boris; nr. 38 Bondarenco Timofei; nr. 1766 Mamaliga Victor; nr. 269 Lupu Gheorghe; nr. 237 Luchian Constantin; nr. 1854 Cazacu Petru; nr. 656 Tutunaru Valentin.

Reclamanții consideră că decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19.01.2018 cu anexele corespunzătoare este emisă contrar legii și cu încălcarea procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 93 din 05 februarie 2009 pentru aprobarea regulamentului cu privire la transformarea cotelor-părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente, deoarece reclamanții deținând cu drept de proprietate privată cotele-părți valorice din Fabrica de vin, iar comisia Consiliului sătesc Vorniceni nu i-a inclus în lista persoanelor care dispun de dreptul de cotă parte valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și sau procente în Fabrica de vin, aprobat prin decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018, Anexa nr. 3. La 19 martie 2019 reclamanții, prin intermediul reprezentantului, avocatului Șaban Alexandru, au depus cerere privind completarea temeiurilor acțiunii, prin care au comunicat că, prin răspunsul nr. 03-1/95 din 03.04.1995 și nr. 355 din 19 mai 2011 al Departamentului înregistrare și licențiere a unității de drept al Î.P.

,,Agenției Servicii Publice” se atestă că, conform Hotărârii Guvernului RM nr. 413 din 08 august 1991, Sovhozul ,,Țvetușeaia Moldavia” a fost reorganizată prin transformare în Colhozul- firmă ,,Vorniceni”, iar ulterior conform Hotărârii Guvernului nr. 50 din 29 ianuarie1992 a fost reorganizată în Cooperativa Agricolă de Producție ,,Firma Agricolă Vorniceni”. Cooperativa Agricolă de Producție ,,Firma Agricolă Vorniceni” la 11.02.2000 a fost 2 reorganizată în Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” cu numărul de înregistrare xxxxx. Potrivit datelor din Registrul de Stat al persoanelor juridice la data de 05 martie 2009 au fost înregistrate modificări privind schimbul denumirii din Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” în Cooperativa de Producție ,,Vorniceni” cu numărul unic de identificare și codul fiscal xxxxx (numărul de înregistrare precedent xxxxx).

La 29 ianuarie 2001, Adunarea generală a Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni” (procesul verbal nr.1) a adoptat decizia de privatizare a patrimoniului cooperativei agricole prin intermediul Programului Național ,,Pământ” conform prevederilor Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392-XIV din 13 mai1999. Adunarea a aprobat rezultatele inventarierii și evaluării patrimoniului cooperativei la data de 01 ianuarie 2001 în sumă de 22 234 780 lei, metodologia de determinare și distribuire a cotelor valorice din patrimoniul privatizat, participanților la privatizare (lucrători și pensionari ai întreprinderii agricole privatizate, lucrători din sfera socială, alte categorii).

Mai mult, comisia de privatizare a bunurilor Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni” a fost creată și completată la 26 aprilie 2001 prin ordinul directorului general al Agenției teritoriale pentru privatizare Chișinău al Departamentului Privatizării și Administrării Proprietății de Stat. A fost întocmit procesul verbal nr. 5 din 04 mai 2001 privind calcularea și atribuirea fiecărui participant la privatizare a patrimoniului întreprinderii agricole, conform listelor anexate într-un număr de 2406 persoane a cotelor-părți valorice ideale și în baza căruia la cerere a eliberat certificate de proprietate privată, înregistrate în Registrul certificatelor de proprietate privată.

Au precizat că, distribuirea cotelor-părți valorice ideale participanților la privatizate a fost efectuată în baza procurilor colective semnate de fiecare cotași și autentificate de Primarul satului Vorniceni, prin care au împuternicit persoanele de încredere (conducătorii brigăzilor și grupurilor colective), să participe la concursul de distribuire, primire, păstrare și înregistrare a cotelor-părți valorice pe numele său în organele de stat respective, după cum urmează: Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni Agrovin” – 14 689 248 lei, pentru 719 cotași; Brigada nr. 1 – 2 231 029 lei pentru 99 cotași; Brigada nr. 2 – 3 172 022 lei, pentru 160 cotași; Brigada nr. 3 – 3 041 022 lei, pentru 146 cotași; Brigada nr. 4 – 3 142 634 lei, pentru 170 cotași; Brigada nr, 5 – 3 102 541 lei, pentru 144 cotași; Grupul Tofan Constantin – 1 828 004 lei, pentru 128 cotași; Grupul Miron Vasile – 1 609 005 lei, pentru 95 cotași; Grupul Angheliu Vladimir – 598 005 lei, pentru 39 cotași; Grupul Andronic V. -160 438 lei, pentru 9 cotași; Grupul Triboi P. – 1 926 669 lei, pentru 97 cotași; Grupe adăugătoare – 1 182 171 lei, pentru 930 cotași; Sfera socială – 223 072 lei, pentru 357 cotași; Alte persoane – 18 168 lei, pentru 32 cotași și în total 22 234 780 lei, pentru 2406 cotași.

Mai menționează că, comisia de privatizare, conducându-se de prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) al Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392 din 13 mai 1999, a atribuit în natură doar partea activă din patrimoniu, 3 participanților la privatizare prin intermediul persoanelor de încredere, proporțional cotelor-părți valorice care le aparțin (instalații de irigare și plantații multianuale amplasate pe terenurile din fondul de privatizare, tractoare, combine, alte mașini și echipamente agricole, mijloace de transport folosite la obținerea de producție agricolă, fond semincer, vite de muncă și vite productive, producție agricolă în stadiu nedeterminat) și care după perfectarea actelor de transmitere-primire a părții active din patrimoniu de la balanța Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni” la balanța brigăzilor și grupurilor colective au ieșit din componența Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni”.

Comisia de privatizare, conducându-se de art. 5 alin. (1) lit. b) și alin. (6) legii sus menționate, în procesul de privatizare nr. 392 nu a atribuit în natură participanților la privatizare, partea pasivă din patrimoniu, necesar cultivării și creșterii producției agricole (clădii, construcții, edificii, etc.) deoarece nu erau stinse toate datoriile întreprinderii și partea activă și pasivă din Fabrica de vin, deoarece era necesară organizarea compactă a procesului de producție la întreprinderile private create în procesul de privatizare, acest patrimoniu rămânând la balanța întreprinderii, reflectate în rapoartele financiare, dările de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională prezentate organelor fiscale, etc. și care aparține până în prezent întreprinderii agricole cu titlu de proprietate privată colectivă, până la încetarea proprietății comune pe cote-părți valorice.

Totodată, indică că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni nr. 2e-3789/2006 din 19 septembrie 2006 și hotărârea suplimentară nr. 2e-3789/2006 din 23 martie 2009, înregistrată în Registrul bunurilor imobile, ținut de SCT Strășeni a fost recunoscut dreptul de proprietate după Cooperativa Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni”, asupra clădirilor, construcțiilor, edificiilor, etc. (partea pasivă din patrimoniu). Notează reclamanții că, Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni”, deține la balanța întreprinderii, reflectată în rapoartele financiare prezentate organelor fiscale, partea pasivă a întregului patrimoniu privatizat, inclusiv partea pasivă și activă a Fabricii de vin.

Au precizat că la fel sunt deținători a cotelor-părți valorice atribuite din întreprinderea agricolă privatizată. La rândul său, Cooperativa de Producție ,,Vorniceni” este unica persoană juridică de drept privat colectiv, legal înregistrată, care întrunește 2406 de membri ai cooperativei, deținători ai cotelor - părți valorice din partea pasivă a patrimoniului și partea activă și partea pasivă a Fabricii de vin.

Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” a cărei bunuri agricole au fost privatizate nu a încetat să funcționeze și nu este lichidată în modul stabilit de legislație, doar adusă în conformitate cu legea, prin schimbul denumirii în actuala Cooperativă de Producție ,,Vorniceni” și cel abilitat cu dreptul de a elibera certificate de proprietate privată asupra cotelor-părți valorice din bunurile privatizate, aparține comisiei de privatizare a întreprinderii agricole existente (CP ,,Vorniceni”), care urmează să soluționeze problema încetării proprietății comune pe cote-părți prin împărțirea în natură făcută prin înțelegerea părților.

4 Reclamanții solicită revocarea deciziei Consiliului Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente cu anexele corespunzătoare, deoarece nu se regăsesc în actul administrativ contestat, fiindcă se face trimitere la Hotărîrea Guvernului nr. 93 din 05.02.2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la transformarea cotelor-părți valorice din proprietate comună în fracție sau procente, care se referă la bunurile fostelor întreprinderi agricole și care a servit drept temei stingerea ilegală din Registrul bunurilor imobile dreptului de proprietate a reclamanților.

Mai mult ca atât, Consiliul local în scopul realizării prevederilor regulamentului prenotat, nu poate fi împuternicit cu atribuții de repartizare a bunurilor, dar numai cu transformarea cotelor-părți valorice în procente sau fracție în baza analizei proceselor verbale ale ședinței comisiei de privatizare a întreprinderii agricole.

Reclamanții solicită: - declararea nulă a deciziei nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 a Consiliului sătesc Vorniceni „ cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cota- parte valorică din proprietatea comună în fracție sau procente” cu anexele corespunzătoare; - obligarea Comisiei Consiliului sătesc Vorniceni de a transforma cotele –părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente, să-i includă pe Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin în lista persoanelor care despun de dreptul la cota –parte valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și sau procente în Fabrica de vin; -încasarea de la pârât în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni a fost atras în proces în calitate de intervenient Societatea cu Răspundere Limitată ,,Wine Agrotrade”. Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin către Consiliul sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ, ca neîntemeiată.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de lege, la 29 noiembrie 2019, avocatul Alexandru Șaban, în interesele lui Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi de admitere a acțiunii, iar la 24 martie 2021 au prezentat motivarea apelului. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 decembrie 2019 s-a admis cererea depusă de intervenientul SRL „Wine Agrotrade” cu privire la emiterea hotărârii suplimentare și s-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Strășeni sediul central din 27 mai 2019 și anume – s-a anulat sechestrul asupra bunurilor imobile nr. cadastral xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx (f.d.61-64, vol. II).

La 22 ianuarie 2020, Mamaliga Victor, Cazacu Petru au declarat apel împotriva hotărârii suplimentare din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. 5 La 19 martie 2020 Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” a depus cerere de apel împotriva hotărârii suplimentare din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. (f.d. 88-89, vol. II) Prin decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost casate hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 decembrie 2019, emisă o nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Mamaliga Victor și Cazacu Petru s-a admis și s-a anulat decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19.01.2018 cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente.

S- a admis renunțul reclamanților Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin și Tutunaru Valentin la acțiune și s-a încetat procedura în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin și Tutunaru Valentin către Consiliul sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ. Instanța de apel consideră că, prin decizia contestată - decizia nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 a Consiliului sătesc Vorniceni a fost aprobată lista persoanelor care dispun de dreptul la cota-parte valorică din proprietate comună în fracție sau procente a bunurile agricole proprietate comună, fabrica de vin. Astfel, Consiliul sătesc Vorniceni a dispus asupra unor bunuri care nu reprezintă proprietatea acestuia, dar proprietate privată a Cooperativei de producție „Vorniceni” și persoanelor fizice.

A mai invocat instanța de apel că, pentru a dispune de bunurile imobile, inclusiv prin acte de dispoziție, cum ar fi deciziile Consiliului sătesc, autoritatea publică urmează să confirme calitatea de proprietar asupra bunurilor. Or, conform materialului probatoriu anexat la dosar, Consiliul a dispus asupra dreptului de proprietate a altor persoane, a Cooperativei și persoanelor fizice, intervenind în acesta. Lipsa Competenței în acest sens este probată și prin răspunsul APP nr. 02-05-139 din 02.02.2018, conform căruia, comisia instituită de consiliul local, în scopul realizării prevederilor regulamentului prenotat, nu poate fi împuternicită cu atribuții de repartizare a bunurilor. La 11 februarie 2021, avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni, r-l Strășeni au depus recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, recurenții au invocat că potrivit pct. 11 din Regulament listele întocmite în conformitate cu punctul 5 lit.g) din Regulament, pentru a fi aduse la cunoștința publică, sunt afișate de către comisiile respective pe o perioadă de cel puțin o lună. Or, nici un reclamant nu a contestat sau negat careva încălcări admise de comisia de transformare la întocmirea listei persoanelor care dispun de dreptul de cotă-parte valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și/sau procente în Fabrica de vin, aprobate prin procesul-verbal nr. 1 al comisiei de transformare care a fost prezentată și aprobată prin decizia Consiliului s. Vorniceni, r-1 Strășeni nr. 1/5 din 19.01.2018.

Totodată, au menționat recurenții că instanța de apel în mod eronat și neîntemeiat a ajuns la concluzia că Consiliul s. Vorniceni prin decizia nr. 1/5 din 19.01.2018 „ Cu privire la aprobarea listelor persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente ” a dispus repartizarea proprietății ce nu-i 6 aparțin acestuia, dar care aparține Cooperativei de Producere „Vorniceni” și persoanelor fizice. Or, atît comisia de transformare cît și Consiliul s. Vorniceni, r-1 Strășeni în baza datelor din procesul-verbal al comisiei de privatizare nr. 5 din 04.05.2001 au întocmit și aprobat lista persoanelor care deja dispun în baza certificatelor de proprietate privată de dreptul la cotă-parte volorică din proprietate comună în fracție sau în procente asupra bunurilor agricole proprietate comună, fabrica de vin.

Recurenții notează că ținînd cont de prevederile art. 169 alin. (1) Cod administrativ prin dispunerea anulării actului administrativ favorabil a făcut o imixtiune inadmisibilă în activitatea comisiei de transformare din cadrul Primăriei s. Vorniceni, r-1 Strășeni și a drepturilor și intereselor a 126 de persoanelor enumerate în lista aprobată prin decizia Consiliului s. Vorniceni nr. 1/5 din 19.01.2018. or, persoanele fizice enumerate în listă deja și-au înregistrat dreptul lor de proprietate în procente asupra construcțiilor din fabrica de vin și le-au înstrăinat, ultimul proprietar la moment fiind SRL „Wine Agrotrade” Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardivă sau ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 decembrie 2020, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade”, avocatul Andrei Mațco la data de 12 ianuarie 2021, fapt confirmat prin notificare electronică și Consiliul sătesc Vorniceni la data de 13 ianuarie 2021, confirmat prin avizul de recepție. (vol.II, f.d.238, 249, 252) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni s-au conformat prevederilor legale și a depus recursul la 11 februarie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul 7 administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor 8 respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 9