3ra-385/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-385/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-385/21
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. Iana Talmaci)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
09 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către avocatul Andrei Mațco, în
interesul Societății cu Răspundere Limitată „Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc
Vorniceni r. Strășeni,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Cucu Boris,
Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu
Petru, Tutunaru Valentin împotriva Consiliul sătesc Vorniceni, terț Societatea cu
Răspundere Limitată „Wine Agrotrade” cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 24 septembrie 2018, reclamanții Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga
Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin s-au
adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Vorniceni cu privire
la anularea actului administrativ.
În motivarea pretențiilor sale au invocat că, au făcut cunoștință cu decizia
Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 ,,Cu privire la aprobarea listei
persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte valorică din proprietate comună în
fracție sau procente”: Cucu Boris la data de 03 iulie 2018 prin intermediul oficiului
poștal, remisă de pârât; Mamaliga Victor și Luchian Constantin la 17 iulie 2018;
Bondarenco Timofei, Tutunaru Valentin, Lupu Gheorghe și Cazacu Petru la 19 iulie
2018.
Reclamanții constatând că sunt lezați într-un drept al său recunoscut de lege
(dreptul de proprietate) au adresat către Consiliul sătesc Vorniceni o petiție comună
(cerere prealabilă), recepționată de către ultimul la 30 iulie 2018, prin care s-a solicitat,
1
revocarea în tot a actului administrativ menționat, cu includerea reclamanților în lista
persoanelor care dispun de dreptul la cotă-parte valorică din bunurile agricole proprietate
comună în fracții și sau procente în Fabrica de vin, reieșind din hotărârea consemnată în
procesul verbal nr. 5 din 04 mai 2001 al Comisiei de privatizare a bunurilor
întreprinderii agricole CAPC ,,Vorniceni” din s. Vorniceni r-nul Strășeni, și lista
persoanelor decedate, ale căror drepturi de proprietate comună pe cote-părți vor fi
preluate de către stat în caz de patrimoniu vacant și nu există succesori testamentari, nici
legali și nici unul din succesorii nu a acceptat succesiunea, sau toți succesorii sunt privați
de dreptul de succesiune.
Menționează că, prin procesul - verbal nr. 5 din 04 mai 2001 al Comisiei de
privatizare a bunurilor întreprinderii agricole Cooperativa Agricolă de Producție și
Comerț ,,Vorniceni” din s. Vorniceni r-nul Strășeni (Președinte Gavrilița Mihail), s-a
atestat consemnat, calcularea și atribuirea cu drept de proprietate privată a cotei-părți
valorice, fiecărui lucrător și pensionar din întreprinderea agricolă Cooperativa Agricolă
de Producție și Comerț ,,Vorniceni”, printre care s-a divizat cotele-părți valorice din
proprietate comună din Fabrica de vin și repartizate în proprietate privată după cum
urmează: Cucu Boris – 1192 lei; Bondarenco Timofei – 1195 lei; Mamaliga Victor –
1636 lei; Lupu Gheorghe – 6337 lei; Luchian Constantin – 3178 lei; Cazacu Petru – 256
lei; Tutunaru Valentin – 503 lei. Comisia de privatizare a bunurilor întreprinderii
agricole (Președinte Gavrilița Mihail) la cererea reclamanților împroprietăriți cu cota-
parte valorică din bunurile agricole a completat și eliberat certificate de proprietate
privată, înscriindu-le în registrul certificatelor de proprietate privată sub nr. 881 Cucu
Boris; nr. 38 Bondarenco Timofei; nr. 1766 Mamaliga Victor; nr. 269 Lupu Gheorghe;
nr. 237 Luchian Constantin; nr. 1854 Cazacu Petru; nr. 656 Tutunaru Valentin.
Reclamanții consideră că decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din
19.01.2018 cu anexele corespunzătoare este emisă contrar legii și cu încălcarea
procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 93 din 05 februarie 2009 pentru
aprobarea regulamentului cu privire la transformarea cotelor-părți valorice din
proprietatea comună în fracție sau procente, deoarece reclamanții deținând cu drept de
proprietate privată cotele-părți valorice din Fabrica de vin, iar comisia Consiliului sătesc
Vorniceni nu i-a inclus în lista persoanelor care dispun de dreptul de cotă parte valorică
din bunurile agricole proprietate comună în fracții și sau procente în Fabrica de vin,
aprobat prin decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018, Anexa nr.
3.
La 19 martie 2019 reclamanții, prin intermediul reprezentantului, avocatului Șaban
Alexandru, au depus cerere privind completarea temeiurilor acțiunii, prin care au
comunicat că, prin răspunsul nr. 03-1/95 din 03.04.1995 și nr. 355 din 19 mai 2011 al
Departamentului înregistrare și licențiere a unității de drept al Î.P. ,,Agenției Servicii
Publice” se atestă că, conform Hotărârii Guvernului RM nr. 413 din 08 august 1991,
Sovhozul ,,Țvetușeaia Moldavia” a fost reorganizată prin transformare în Colhozul-
firmă ,,Vorniceni”, iar ulterior conform Hotărârii Guvernului nr. 50 din 29 ianuarie1992
a fost reorganizată în Cooperativa Agricolă de Producție ,,Firma Agricolă Vorniceni”.
Cooperativa Agricolă de Producție ,,Firma Agricolă Vorniceni” la 11.02.2000 a fost
2
reorganizată în Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” cu numărul
de înregistrare xxxxx.
Potrivit datelor din Registrul de Stat al persoanelor juridice la data de 05 martie
2009 au fost înregistrate modificări privind schimbul denumirii din Cooperativa
Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” în Cooperativa de Producție ,,Vorniceni”
cu numărul unic de identificare și codul fiscal xxxxx (numărul de înregistrare precedent
xxxxx).
La 29 ianuarie 2001, Adunarea generală a Cooperativei Agricole de Producție și
Comerț ,,Vorniceni” (procesul verbal nr.1) a adoptat decizia de privatizare a
patrimoniului cooperativei agricole prin intermediul Programului Național ,,Pământ”
conform prevederilor Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de
privatizare nr. 392-XIV din 13 mai1999. Adunarea a aprobat rezultatele inventarierii și
evaluării patrimoniului cooperativei la data de 01 ianuarie 2001 în sumă de 22 234 780
lei, metodologia de determinare și distribuire a cotelor valorice din patrimoniul
privatizat, participanților la privatizare (lucrători și pensionari ai întreprinderii agricole
privatizate, lucrători din sfera socială, alte categorii).
Mai mult, comisia de privatizare a bunurilor Cooperativei Agricole de Producție și
Comerț ,,Vorniceni” a fost creată și completată la 26 aprilie 2001 prin ordinul
directorului general al Agenției teritoriale pentru privatizare Chișinău al
Departamentului Privatizării și Administrării Proprietății de Stat. A fost întocmit
procesul verbal nr. 5 din 04 mai 2001 privind calcularea și atribuirea fiecărui participant
la privatizare a patrimoniului întreprinderii agricole, conform listelor anexate într-un
număr de 2406 persoane a cotelor-părți valorice ideale și în baza căruia la cerere a
eliberat certificate de proprietate privată, înregistrate în Registrul certificatelor de
proprietate privată.
Au precizat că, distribuirea cotelor-părți valorice ideale participanților la
privatizate a fost efectuată în baza procurilor colective semnate de fiecare cotași și
autentificate de Primarul satului Vorniceni, prin care au împuternicit persoanele de
încredere (conducătorii brigăzilor și grupurilor colective), să participe la concursul de
distribuire, primire, păstrare și înregistrare a cotelor-părți valorice pe numele său în
organele de stat respective, după cum urmează: Cooperativei Agricole de Producție și
Comerț ,,Vorniceni Agrovin” – 14 689 248 lei, pentru 719 cotași; Brigada nr. 1 – 2 231
029 lei pentru 99 cotași; Brigada nr. 2 – 3 172 022 lei, pentru 160 cotași; Brigada nr. 3
– 3 041 022 lei, pentru 146 cotași; Brigada nr. 4 – 3 142 634 lei, pentru 170 cotași;
Brigada nr, 5 – 3 102 541 lei, pentru 144 cotași; Grupul Tofan Constantin – 1 828 004
lei, pentru 128 cotași; Grupul Miron Vasile – 1 609 005 lei, pentru 95 cotași; Grupul
Angheliu Vladimir – 598 005 lei, pentru 39 cotași; Grupul Andronic V. -160 438 lei,
pentru 9 cotași; Grupul Triboi P. – 1 926 669 lei, pentru 97 cotași; Grupe adăugătoare –
1 182 171 lei, pentru 930 cotași; Sfera socială – 223 072 lei, pentru 357 cotași; Alte
persoane – 18 168 lei, pentru 32 cotași și în total 22 234 780 lei, pentru 2406 cotași.
Mai menționează că, comisia de privatizare, conducându-se de prevederile art. 5
alin. (1) lit. a) al Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare
nr. 392 din 13 mai 1999, a atribuit în natură doar partea activă din patrimoniu,
3
participanților la privatizare prin intermediul persoanelor de încredere, proporțional
cotelor-părți valorice care le aparțin (instalații de irigare și plantații multianuale
amplasate pe terenurile din fondul de privatizare, tractoare, combine, alte mașini și
echipamente agricole, mijloace de transport folosite la obținerea de producție agricolă,
fond semincer, vite de muncă și vite productive, producție agricolă în stadiu
nedeterminat) și care după perfectarea actelor de transmitere-primire a părții active din
patrimoniu de la balanța Cooperativei Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni” la
balanța brigăzilor și grupurilor colective au ieșit din componența Cooperativei Agricole
de Producție și Comerț ,,Vorniceni”.
Comisia de privatizare, conducându-se de art. 5 alin. (1) lit. b) și alin. (6) legii sus
menționate, în procesul de privatizare nr. 392 nu a atribuit în natură participanților la
privatizare, partea pasivă din patrimoniu, necesar cultivării și creșterii producției
agricole (clădii, construcții, edificii, etc.) deoarece nu erau stinse toate datoriile
întreprinderii și partea activă și pasivă din Fabrica de vin, deoarece era necesară
organizarea compactă a procesului de producție la întreprinderile private create în
procesul de privatizare, acest patrimoniu rămânând la balanța întreprinderii, reflectate în
rapoartele financiare, dările de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea
operațională prezentate organelor fiscale, etc. și care aparține până în prezent
întreprinderii agricole cu titlu de proprietate privată colectivă, până la încetarea
proprietății comune pe cote-părți valorice.
Totodată, indică că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni nr. 2e-3789/2006 din 19
septembrie 2006 și hotărârea suplimentară nr. 2e-3789/2006 din 23 martie 2009,
înregistrată în Registrul bunurilor imobile, ținut de SCT Strășeni a fost recunoscut
dreptul de proprietate după Cooperativa Agricole de Producție și Comerț ,,Vorniceni”,
asupra clădirilor, construcțiilor, edificiilor, etc. (partea pasivă din patrimoniu).
Notează reclamanții că, Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni”,
deține la balanța întreprinderii, reflectată în rapoartele financiare prezentate organelor
fiscale, partea pasivă a întregului patrimoniu privatizat, inclusiv partea pasivă și activă
a Fabricii de vin.
Au precizat că la fel sunt deținători a cotelor-părți valorice atribuite din
întreprinderea agricolă privatizată. La rândul său, Cooperativa de Producție ,,Vorniceni”
este unica persoană juridică de drept privat colectiv, legal înregistrată, care întrunește
2406 de membri ai cooperativei, deținători ai cotelor - părți valorice din partea pasivă a
patrimoniului și partea activă și partea pasivă a Fabricii de vin.
Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” a cărei bunuri agricole
au fost privatizate nu a încetat să funcționeze și nu este lichidată în modul stabilit de
legislație, doar adusă în conformitate cu legea, prin schimbul denumirii în actuala
Cooperativă de Producție ,,Vorniceni” și cel abilitat cu dreptul de a elibera certificate de
proprietate privată asupra cotelor-părți valorice din bunurile privatizate, aparține
comisiei de privatizare a întreprinderii agricole existente (CP ,,Vorniceni”), care
urmează să soluționeze problema încetării proprietății comune pe cote-părți prin
împărțirea în natură făcută prin înțelegerea părților.
4
Reclamanții solicită revocarea deciziei Consiliului Vorniceni nr. 1/5 din 19 ianuarie
2018 cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți
valorice din proprietatea comună în fracție sau procente cu anexele corespunzătoare,
deoarece nu se regăsesc în actul administrativ contestat, fiindcă se face trimitere la
Hotărîrea Guvernului nr. 93 din 05.02.2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la transformarea cotelor-părți valorice din proprietate comună în fracție sau procente,
care se referă la bunurile fostelor întreprinderi agricole și care a servit drept temei
stingerea ilegală din Registrul bunurilor imobile dreptului de proprietate a reclamanților.
Mai mult ca atât, Consiliul local în scopul realizării prevederilor regulamentului
prenotat, nu poate fi împuternicit cu atribuții de repartizare a bunurilor, dar numai cu
transformarea cotelor-părți valorice în procente sau fracție în baza analizei proceselor
verbale ale ședinței comisiei de privatizare a întreprinderii agricole.
Reclamanții solicită: - declararea nulă a deciziei nr. 1/5 din 19 ianuarie 2018 a
Consiliului sătesc Vorniceni „ cu privire la aprobarea listei persoanelor care dispun de
dreptul la cota- parte valorică din proprietatea comună în fracție sau procente” cu
anexele corespunzătoare; - obligarea Comisiei Consiliului sătesc Vorniceni de a
transforma cotele –părți valorice din proprietatea comună în fracție sau procente, să-i
includă pe Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe,
Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru Valentin în lista persoanelor care despun
de dreptul la cota –parte valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și
sau procente în Fabrica de vin; -încasarea de la pârât în beneficiul reclamanților a
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni a fost atras în proces
în calitate de intervenient Societatea cu Răspundere Limitată ,,Wine Agrotrade”.
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Boris, Bondarenco Timofei,
Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu Petru, Tutunaru
Valentin către Consiliul sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ, ca
neîntemeiată.
Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, în termenul prevăzut de
lege, la 29 noiembrie 2019, avocatul Alexandru Șaban, în interesele lui Cucu Boris,
Bondarenco Timofei, Mamaliga Victor, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin, Cazacu
Petru, Tutunaru Valentin, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin
care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri noi de
admitere a acțiunii, iar la 24 martie 2021 au prezentat motivarea apelului.
Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23
decembrie 2019 s-a admis cererea depusă de intervenientul SRL „Wine Agrotrade” cu
privire la emiterea hotărârii suplimentare și s-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii
aplicate prin încheierea Judecătoriei Strășeni sediul central din 27 mai 2019 și anume –
s-a anulat sechestrul asupra bunurilor imobile nr. cadastral xxxxx, xxxxx, xxxxx, xxxxx,
xxxxx, xxxxx, xxxxx și xxxxx (f.d.61-64, vol. II).
La 22 ianuarie 2020, Mamaliga Victor, Cazacu Petru au declarat apel împotriva
hotărârii suplimentare din 23 decembrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
5
La 19 martie 2020 Cooperativa Agricolă de Producție și Comerț ,,Vorniceni” a
depus cerere de apel împotriva hotărârii suplimentare din 23 decembrie 2019 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central. (f.d. 88-89, vol. II)
Prin decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost casate
hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și hotărârea
suplimentară a Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 23 decembrie 2019, emisă o
nouă decizie, prin care acțiunea înaintată de Mamaliga Victor și Cazacu Petru s-a admis
și s-a anulat decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr. 1/5 din 19.01.2018 cu privire la
aprobarea listei persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți valorice din proprietatea
comună în fracție sau procente. S- a admis renunțul reclamanților Cucu Boris,
Bondarenco Timofei, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin și Tutunaru Valentin la
acțiune și s-a încetat procedura în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Cucu Boris, Bondarenco Timofei, Lupu Gheorghe, Luchian Constantin și Tutunaru
Valentin către Consiliul sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ.
Instanța de apel consideră că, prin decizia contestată - decizia nr. 1/5 din 19 ianuarie
2018 a Consiliului sătesc Vorniceni a fost aprobată lista persoanelor care dispun de
dreptul la cota-parte valorică din proprietate comună în fracție sau procente a bunurile
agricole proprietate comună, fabrica de vin. Astfel, Consiliul sătesc Vorniceni a dispus
asupra unor bunuri care nu reprezintă proprietatea acestuia, dar proprietate privată a
Cooperativei de producție „Vorniceni” și persoanelor fizice.
A mai invocat instanța de apel că, pentru a dispune de bunurile imobile, inclusiv
prin acte de dispoziție, cum ar fi deciziile Consiliului sătesc, autoritatea publică urmează
să confirme calitatea de proprietar asupra bunurilor. Or, conform materialului probatoriu
anexat la dosar, Consiliul a dispus asupra dreptului de proprietate a altor persoane, a
Cooperativei și persoanelor fizice, intervenind în acesta. Lipsa Competenței în acest sens
este probată și prin răspunsul APP nr. 02-05-139 din 02.02.2018, conform căruia,
comisia instituită de consiliul local, în scopul realizării prevederilor regulamentului
prenotat, nu poate fi împuternicită cu atribuții de repartizare a bunurilor.
La 11 februarie 2021, avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni, r-l Strășeni au
depus recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului, recurenții au invocat că potrivit pct. 11 din Regulament
listele întocmite în conformitate cu punctul 5 lit.g) din Regulament, pentru a fi aduse la
cunoștința publică, sunt afișate de către comisiile respective pe o perioadă de cel puțin
o lună. Or, nici un reclamant nu a contestat sau negat careva încălcări admise de comisia
de transformare la întocmirea listei persoanelor care dispun de dreptul de cotă-parte
valorică din bunurile agricole proprietate comună în fracții și/sau procente în Fabrica de
vin, aprobate prin procesul-verbal nr. 1 al comisiei de transformare care a fost prezentată
și aprobată prin decizia Consiliului s. Vorniceni, r-1 Strășeni nr. 1/5 din 19.01.2018.
Totodată, au menționat recurenții că instanța de apel în mod eronat și neîntemeiat a
ajuns la concluzia că Consiliul s. Vorniceni prin decizia nr. 1/5 din 19.01.2018 „ Cu
privire la aprobarea listelor persoanelor care dispun de dreptul la cote-părți valorice din
proprietatea comună în fracție sau procente ” a dispus repartizarea proprietății ce nu-i
6
aparțin acestuia, dar care aparține Cooperativei de Producere „Vorniceni” și persoanelor
fizice. Or, atît comisia de transformare cît și Consiliul s. Vorniceni, r-1 Strășeni în baza
datelor din procesul-verbal al comisiei de privatizare nr. 5 din 04.05.2001 au întocmit și
aprobat lista persoanelor care deja dispun în baza certificatelor de proprietate privată de
dreptul la cotă-parte volorică din proprietate comună în fracție sau în procente asupra
bunurilor agricole proprietate comună, fabrica de vin.
Recurenții notează că ținînd cont de prevederile art. 169 alin. (1) Cod administrativ
prin dispunerea anulării actului administrativ favorabil a făcut o imixtiune inadmisibilă
în activitatea comisiei de transformare din cadrul Primăriei s. Vorniceni, r-1 Strășeni și
a drepturilor și intereselor a 126 de persoanelor enumerate în lista aprobată prin decizia
Consiliului s. Vorniceni nr. 1/5 din 19.01.2018. or, persoanele fizice enumerate în listă
deja și-au înregistrat dreptul lor de proprietate în procente asupra construcțiilor din
fabrica de vin și le-au înstrăinat, ultimul proprietar la moment fiind SRL „Wine
Agrotrade”
Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu
respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardivă sau ca neîntemeiată.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 decembrie 2020, însă
date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, decizia
motivată din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade”, avocatul Andrei
Mațco la data de 12 ianuarie 2021, fapt confirmat prin notificare electronică și Consiliul
sătesc Vorniceni la data de 13 ianuarie 2021, confirmat prin avizul de recepție. (vol.II,
f.d.238, 249, 252)
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și
Consiliul sătesc Vorniceni s-au conformat prevederilor legale și a depus recursul la 11
februarie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, în termenul
prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
7
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii
din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
8
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că recursul depus de avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu
Răspundere Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni, este inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de avocatul Andrei Mațco, în interesele Societății cu Răspundere
Limitată „ Wine Agrotrade” și Consiliul sătesc Vorniceni se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
9