3ra-68/22 — anularea actului administrativ, anularea actelor juridice, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-68/22 — anularea actului administrativ, anularea actelor juridice, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-68/22

2-18110292-01-3ra-25012022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: S.Slobodzean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, Gr.Dașchevici, A.Bostan)

DECIZIE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Elena Mamaliga,

Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga împotriva Primăriei

satului Vorniceni, Consiliului sătesc Vorniceni, Mihaelei Vioară și Mariei Timotin

privind anularea actului administrativ individual defavorabil, anularea actelor

juridice și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și,

la acțiunea reconvențională intentată de Mihaela Vioară și Maria Timotin

împotriva Consiliului sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga și a fost menținută hotărârea din 20 decembrie

2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 10 ianuarie 2018, Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei satului Vorniceni, Consiliului sătesc Vorniceni, Mihaelei Vioară și

Mariei Timotin privind anularea actului administrativ, a actelor juridice și

obligarea emiterii actului administrativ, de transmitere în proprietate comună în

diviziune a terenului aferent casei de locuit.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au invocat că la data

de 17 iunie 2016 au devenit proprietarii apartamentului 2 situat în raionul xxxx,

satul xxxx, str. xxxx, nr. cadastral xxxx în urma privatizării acestuia.

1

După perfectarea actelor menționate, s-au adresat la Primăria satului

Vorniceni în vederea privatizării terenului aferent casei de locuit, însă au fost

informați că vecinul lor, Ion Timotin a privatizat toată suprafața terenului aferent

casei cu 2 apartamente în care locuiesc.

Au menționat că, ulterior, acest teren a fost moștenit de către soția sa, Maria

Timotin, care la rândul său în anul 2015 l-a donat Mihaelei Vioară.

În continuare, reclamanții au susținut că în vederea anulării titlului de

proprietate și a actelor premergătoare emiterii acestuia, s-au adresat organelor

emitente cu cerere, însă prin răspunsul Primăriei satului Vorniceni, au primit refuz

cu indicarea de a se adresa în instanța de judecată.

În opinia lor, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cât și

decizia de transmitere în proprietate au fost emise ilegal, contrar prevederilor art.

11 din Codul Funciar, deoarece casa în care locuiesc este constituită din 2

apartamente, prin urmare terenul aferent urma a fi transmis în proprietate comună

în diviziune.

Respectiv și actele juridice care au fost încheiate ulterior în temeiul unor acte

ilegale sunt nule, deoarece contravin legii, ordinii publice și bunelor moravuri, or,

potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, după eliberarea titlului de

proprietate, instituțiile competente fără a cunoaște situația reală au eliberat

certificatul de moștenitor nr. 7673 din 22 octombrie 2015 (8001/15/20976), iar la 6

noiembrie 2015 a fost încheiat contractul de donație nr 8107, care la fel urmează a

fi anulate în parte în care a fost transmis cu titlu de proprietar terenul aferent casei

în care locuiesc.

Din aceste considerente, reclamanții Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga,

Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga au depus prezenta cerere de chemare în

judecată, solicitând: anularea titlului de autentificare a dreptului asupra terenului cu

nr. cadastral xxxx eliberat de Primăria satului Vorniceni; obligarea Consiliului

sătesc Vorniceni și Primăriei satului Vorniceni de a le transmite în proprietate

comună în diviziune terenul aferent casei de locuit amplasat în raionul xxxx, satul

xxxx, str. xxxx, nr. cadastral xxxx, conform prevederilor art. 11 din Codul funciar;

anularea certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietatea comună nr. 7671 din 22 octombrie 2015 (8001/15/20976) eliberat

pârâtei Maria Timotin; anularea certificatului de moștenitor nr. 7673 din 22

octombrie 2015 (8001/15/20976) în partea în care Maria Timotin a dobândit

dreptul de proprietate asupra terenului litigios cu nr. cadastral xxxx; anularea

contractului de donație nr. 8107 din 6 noiembrie 2015 (8001/15/21787) în partea în

care Mihaela Vioară a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului litigios cu

nr. cadastral xxxx.

La data de 18 mai 2019, până la începerea dezbaterilor judiciare, pârâtele

Mihaela Vioară și Maria Timotin au intentat împotriva Consiliului sătesc

Vorniceni o acțiune reconvențională pentru a fi judecată odată cu acțiunea inițială,

privind anularea actului administrativ, în motivarea căreia au invocat că prin

decizia nr. 7/8 din 8 noiembrie 2018 a Consiliului sătesc Vorniceni, a fost decisă

anularea pct. 2 al deciziei nr. 1/13 din 16 aprilie 2013 a Consiliului sătesc

Vorniceni, cu următorul conținut: se trece în proprietate comună cet. Timotin Ion și

2

Timotin Maria terenul aferent casei de locuit cu suprafața totală de 0,1056 ha, nr.

cadastral xxxx, din motiv că contravine prevederilor legislației funciare.

Pârâtele – reclamante Mihaela Vioară și Maria Timotin au pretins că dreptul

de proprietate asupra terenului a fost obținut de către soții Timotin prin acte absolut

legale, în corespundere cu prevederile privind atribuirea sectoarelor de teren din

intravilan pentru case, anexe gospodărești și grădini, prin decizia nr. 1/13 din 16

aprilie 2013 a Consiliului sătesc Vorniceni, fiind unicii proprietari a locuinței aflate

pe terenul xxxx din str. xxxx, raionul xxxx, satul xxxx, la aceea perioadă.

Au subliniat că din conținutul prevederilor art. 11 din Codul funciar, rezultă

că autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate: - trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de

teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în

conformitate cu legislația; - trec terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe

apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietate comună în

diviziune a proprietarilor apartamentelor proporționale suprafeței privatizate de

fiecare.

În opinia acestora, terenul aferent casei de locuit, cu nr. cadastral xxxx din

str. xxxx, raionul xxxx, satul xxxx, începând cu anul 2013 a fost transmis în

proprietate către unicii proprietari ai casei de locuit – soților Timotin, care ulterior

a fost donat legal către Mihaela Vioară, iar ultima începând cu data de 6 noiembrie

2015 a devenit proprietar legal a casei de locuit din str. xxxx și a terenului aferent

casei de locuit în mărime de 0,1056 ha, cu nr. cadastral xxxx, în baza contractului

de donație din 6 noiembrie 2015, prin care Maria Timotin a donat necondiționat în

proprietate deplină și posesie cet. Mihaela Vioară bunul imobil indicat.

Pârâtele – reclamante au precizat că încăperea pretinsă a fi în proprietatea

familiei Mamaliga, care le-ar fi dat dreptul să participe la atribuirea terenului de

rând cu familia Timotin a apărut abia la data de 17 iunie 2016, ca bun format, în

baza contractului de vânzare-cumpărare. Respectiv, la transmiterea terenului în

proprietate privată asemenea bun nici nu exista.

Mihaela Vioară și Maria Timotin au indicat că familia Mamaliga nu are și

nici nu a avut dreptul de a obține terenul în proprietate în temeiul art. 11 din Codul

funciar, or aceștia nu cad sub incidența condițiilor specificate de lege, din motiv că

după cum a fost iterat supra, la momentul obținerii în proprietate în 2016 de către

familia Mamaliga a încăperilor de locuit din str. xxxx, terenul deja nu era

proprietate publică, dar proprietate privată și nu mai poate fi divizat sau în alt mod

atribuit în temeiul Codului funciar, care reglementează situația terenurilor

proprietate de stat.

Conform pârâtelor – reclamante, decizia nr. 7/8 din 8 noiembrie 2018 a

Consiliului sătesc Vorniceni, este ilegală și neîntemeiată, deoarece prin adoptarea

acesteia a fost încălcat dreptul de proprietate, dobândit legal asupra terenului

aferent casei de locuit din str. xxxx, raionul xxxx, satul xxxx, deținut doar de

Mihaela Vioară.

Mihaela Vioară și Maria Timotin au solicitat anularea deciziei nr. 7/8 din 8

noiembrie 2018 a Consiliului sătesc Vorniceni și compensarea cheltuielilor de

judecată suportate în prezentul litigiu.

3

Prin hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

atât cererea de chemare în judecată depusă de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga,

Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga, cât și acțiunea reconvențională intentată

de Mihaela Vioară și Maria Timotin au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei

Mamaliga și a fost menținută hotărârea din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, la data de 27 octombrie 2021 Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga,

Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga le-au contestat cu recurs, care ulterior la

data de 6 ianuarie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând în final admiterea

acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs, cu

pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii de bază.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

acțiunea de bază și în motivarea apelului anexate la dosar, suplimentar invocându-

se că titlul de autentificare a dreptului asupra terenului cu nr. cadastral xxxx

eliberat de Primăria satului Vorniceni, lui Ion Timotin, cât și actele juridice care au

fost încheiate ulterior, sunt ilegale, deoarece recurenții au fost privați de acces la

propria gospodărie. Or, esența prezentei cauze rezidă în faptul că dânșii au fost

privați de dreptul la acces/folosință și posesie asupra terenului aferent imobilului

unde dețin în proprietate la moment apartamentul nr. xxxx, situat în raionul xxxx,

satul xxxx, str. xxxx.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat inclusiv în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în

prezenta speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor

Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea

materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul inițierii

procedurii prealabile și a procedurii administrative, și anume a Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie

2019).

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

4

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul

judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea

dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost depusă în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 28 septembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă ca instanță de apel, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ. Totodată, cererea

de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind depusă de către părțile în proces –

reclamanții Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei

Mamaliga.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, completul reține

prevederile art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 28 septembrie 2021

(vol.I,f.d.108) și recepționată de către recurenți în data de 20 decembrie 2021

(vol.I, f.d.127).

Astfel, recursul depus la data de 27 octombrie 2021, cât și motivarea

acestuia prezentată la data de 6 ianuarie 2022 sunt în termen.

La data de 2 martie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de

Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, completul de

admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil a remis intimaților copia recursului, creându-le

astfel condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și

le-a acordat posibilitatea de a interveni cu concluzii scrise.

La rândul său, Mihaela Vioară și Maria Timotin fiind notificate privitor la

depunerea recursului depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga, prin referința înaintată la data de 1 martie 2022, au

solicitat respingerea recursului cu menținerea actului judecătoresc contesat.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, Colegiul nu

consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatele au depus referință

prin care și-au expus opinia referitor la temeinicia recursului.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

5

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia

instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată

de instanțele de judecată ierarhic inferioare și confirmată de părți, precum că prin

contractul de vânzare-cumpărare din 3 martie 1976, Maria Timotin împreună cu

soțul ei, Ion Timotin (la moment decedat) au cumpărat bunul imobil – casa de

locuit compusă dintr-o cameră, situată în raionul xxxx, satul xxxx, str. xxxx

(vol.I,f.d.75-76).

La fel, s-a constatat că, în anul 1978, în urma reconstrucției drumului din

satul Vorniceni, bunul imobil respectiv, proprietarii cărora au fost Ion Timotin și

Maria Timotin, a fost demolat, iar în schimbul acestuia, dânșii au obținut dreptul

de folosință asupra casei de locuit din raionul xxxx, satul xxxx, str. xxxx

(actualmente str. xxxx).

Aceste circumstanțe se confirmă prin decizia Consiliului sătesc Vorniceni nr.

2.5 din 29 iulie 1999, anexată la dosar (vol.I,f.d.77).

Tot actele cauzei atestă că ulterior, la data de 19 decembrie 2012, în baza

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietare

privată nr. 7182, Ion Timotin și Maria Timotin au dobândit dreptul de proprietate

asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, situat în raionul xxxx, satul xxxx, str.

xxxx, ap. 1, cu suprafața de 39,9 m.p. (vol.I,f.d.10-11).

La fel, din actele cauzei mai rezultă că prin decizia nr. 1/13 din 16 aprilie

2013 emisă de Consiliul sătesc Vorniceni ,,Cu privire la schimbarea statutului

spațiului locativ” s-a decis schimbarea statutul spațiului locativ privatizat de cet.

Ion Timotin și Maria Timotin situat în satul xxxx, str. xxxx, ap. xxxx din

6

„apartament” în „casă de locuit”, cu suprafața totală de 39.9 m.p., inclusiv cea

locativă de 35,4 m.p. A fost trecută în proprietate comună a cet. Ion Timotin și

Maria Timotin terenul aferent casei de locuit cu suprafața totală de 0,1056 ha, cu

nr. cadastral xxxx (vol.I,f.d.83).

Întru executarea acestei decizii, Primăria satului Vorniceni, a perfectat și la

data de 31 mai 2013 a eliberat lui Ion Timotin, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu suprafața de 0,1056 ha, cu destinație pentru construcții, cu

numărul cadastral xxxx, cu indicarea planului sectorului atribuit, care la data de 5

iunie 2013 a fost înregistrat în Registrul bunurilor immobile al OCT Strășeni

(vol.I,f.d.107).

Iar, în baza contractelor de donație cu abitație și uz viager nr. 8105 și 8107

din 6 noiembrie 2015, Mihaela Vioară a obținut dreptul de proprietate asupra bunul

imobil cu nr. cadastral xxxx – ap. xxxx și a terenului aferent casei de locuit cu

suprafața de 0,1056 ha, cu numărul cadastral xxxx, situate în raionul xxxx, satul

xxxx, str. xxxx (vol.I,f.d.10-11, vol.II,f.d.12-13).

Ulterior, la data de 16 iunie 2016, Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga, în calitate de cumpărători, au încheiat cu Consiliul

raional Strășeni, care a acționat în calitate de vânzător, contractul de vînzare-

cumpărare, transmitere primire a locuinței în proprietate privată nr. 3079, prin care

primii au devenit proprietarii apartamentului nr. xxxx, cu suprafața totală de 30,40

m.p., inclusiv suprafața locativă de 22,30 m.p., situat în raionul xxxx, satul xxxx,

str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx (vol.I,f.d.7-9,89).

După perfectarea actelor menționate, s-au adresat la Primăria satului

Vorniceni în vederea privatizării terenului aferent casei de locuit, însă au fost

informați că vecinul lor, Ion Timotin a privatizat toată suprafața terenului aferent

casei cu 2 apartamente în care locuiesc (vol.I,f.d.6).

Considerând că decizia organului autorității publice este neîntemeiată și îi

lezează dreptul la proprietate consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din

Constituția Republicii Moldova, precum și dreptul la privatizarea terenului aferent

casei de locuit, reclamanții Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și

Serghei Mamaliga s-au adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a

drepturilor pretins încălcate, privind anularea actului administrativ, a actelor

juridice și obligarea emiterii actului administrativ, de transmitere în proprietate

comună în diviziune a terenului aferent casei de locuit (vol.I,f.d.1-2,106).

Între timp, prin decizia nr. 7/8 din 8 noiembrie 2018 a Consiliului sătesc

Vorniceni a fost decisă anularea pct. 2 al deciziei nr. 1/13 din 16 aprilie 2013 a

Consiliului Sătesc Vorniceni, prin care s-a dispus trecerea în proprietate comună a

cet. Ion Timotin și Maria Timotin a terenului aferent casei de locuit cu suprafața

totală de 0,1056 ha, nr. cadastral xxxx, din motiv că contravine prevederilor

legislației funciare (vol.I,f.d.83).

Din aceste considerente, la data de 18 mai 2019, până la începerea

dezbaterilor judiciare, Mihaela Vioară și Maria Timotin au intentat împotriva

Consiliului sătesc Vorniceni o acțiune reconvențională pentru a fi judecată odată cu

acțiunea inițială, privind anularea deciziei nr. 7/8 din 8 noiembrie 2018 a

Consiliului sătesc Vorniceni, în temeiul căreia a fost anulată decizia nr. 1/13 din 16

aprilie 2013 emisă de Consiliul sătesc Vorniceni ,,Cu privire la schimbarea

7

statutului spațiului locativ”, prin care Primăria satului Vorniceni, a perfectat și la

data de 31 mai 2013 a eliberat lui Ion Timotin, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu suprafața de 0,1056 ha, cu destinație pentru construcții, cu

numărul cadastral xxxx, cu indicarea planului sectorului atribuit, care la data de 5

iunie 2013 a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile al OCT Strășeni.

Tot din actele cauzei rezultă că ulterior, în timpul examinării cauzei în fond,

în urma controlului obligatoriu de legalitate a Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, în temeiul atribuțiilor ce îi revin, Consiliul sătesc Vorniceni a

adoptat decizia nr. 1/5 din 18 ianuarie 2019, prin care a fost abrogată decizia nr.

7/8 din 8 noiembrie 2018 a Consiliului sătesc Vorniceni (vol.I,f.d.202).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

anularea actului administrativ individual defavorabil, anularea actelor juridice și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunilor, pe care le-a respins ca fiind neîntemeiate (vol.I,f.d.225-

230).

La rândul său, soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel

Chișinău, care în susținerea motivării sale a constatat că actele prin care Ion

Timotin și Maria Timotin au obținut dreptul de proprietate asupra terenului aferent

casei de locuit sunt legale, iar temei de anulare acestora nu este, or în perioada

anului 2013 (când s-a atribuit terenul), Ion Timotin și Maria Timotin au fost unicii

proprietari ai locuinței aflate pe terenul cu nr. cadastral xxxx.

Cu referire la acțiunea reconvențională, instanțele de judecată au constatat că

aceasta urmează a fi respinsă, deoarece a decăzut obiectul examinării acțiunii

reconvenționale, or, Consiliul sătesc Vorniceni a adoptat decizia nr. 1/5 din 18

ianuarie 2019, prin care a abrogat decizia nr. 7/8 din 8 noiembrie 2018 a

Consiliului sătesc Vorniceni, ce se solicită a fi anulată în acțiunea reconvențională

(vol.I,f.d.202).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată

de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației

de fapt sub toate aspectele. Mai mult, concluziile instanței de apel sunt bazate pe o

apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție

cu normele de drept procedural.

Reieșind din limitele judecării apelului, care presupune că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, precum și

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces, instanța de recurs reține că, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina

8

legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu

regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Colegiul reține că înaintând la data de 10 ianuarie 2018 prezenta acțiune în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei satului Vorniceni,

Consiliului sătesc Vorniceni, Mihaelei Vioară și Mariei Timotin, reclamanții Elena

Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga au solicitat:

anularea titlului de autentificare a dreptului asupra terenului cu nr. cadastral xxxx

eliberat de Primăria satului Vorniceni; obligarea Consiliului sătesc Vorniceni și

Primăriei satului Vorniceni de a le transmite în proprietate comună în diviziune

terenul aferent casei de locuit amplasat în raionul xxxx, satul xxxx, str. xxxx, nr.

cadastral xxxx, conform prevederilor art. 11 din Codul funciar; anularea

certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea

comună nr. 7671 din 22 octombrie 2015 (8001/15/20976) eliberat pârâtei Maria

Timotin; anularea certificatului de moștenitor nr. 7673 din 22 octombrie 2015

(8001/15/20976) în partea în care Maria Timotin a dobândit dreptul de proprietate

asupra terenului litigios cu nr. cadastral xxxx; anularea contractului de donație nr.

8107 din 6 noiembrie 2015 (8001/15/21787) în partea în care Mihaela Vioară a

dobândit dreptul de proprietate asupra terenului litigios cu nr. cadastral xxxx

(vol.I,f.d.1-2,106).

Aici, instanța de recurs menționează că neindicarea în cererea de chemare

în judecată a solicitării privind anularea deciziei nr. 1/13 din 16 aprilie 2013

emisă de Consiliul sătesc Vorniceni ,,Cu privire la schimbarea statutului spațiului

locativ” prin care s-a decis schimbarea statutul spațiului locativ privatizat de cet.

Ion Timotin și Maria Timotin situat în satul xxxx, str. xxxx, ap. xxxx din

„apartament” în „casă de locuit”, cu suprafața totală de 39.9 m.p., inclusiv cea

locativă de 35,4 m.p. și prin care a fost trecută în proprietate comună a cet. Ion

Timotin și Maria Timotin terenul aferent casei de locuit cu suprafața totală de

0,1056 ha, cu nr. cadastral xxxx (vol.I,f.d.83), în temeiul căreia ulterior a fost emis

titlul de autentificare a dreptului asupra terenului cu nr. cadastral xxxx eliberat de

Primăria satului Vorniceni, care se solicită a fi anulat, nu înseamnă necontestarea

actului administrativ individual defavorabil enunțat, în situația în care din

cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă cu certitudine că reclamanții nu

sunt de acord cu transmiterea în exclusivitate a pârâților, în proprietate a întregului

terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,1056 ha, amplasat în raionul xxxx,

satul xxxx, str. xxxx, nr. cadastral xxxx, invocând în acest sens motive de fapt și de

drept în susținerea poziției sale, precum că titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cât și decizia de transmitere în proprietate au fost emise

ilegal, contrar prevederilor art. 11 din Codul Funciar, deoarece casa în care

locuiesc este constituită din 2 apartamente, motiv pentru care terenul aferent urma

a fi transmis în proprietate comună în diviziune.

Ca urmare, examinarea litigiului enunțat sub aspectul încălcării dreptului la

proprietate și la privatizarea terenului aferent casei de locuit, a persoanei ce invocă

privarea de acces/folosință/posesie la propria gospodărie, precum și ilegalitatea

transmiterii în exclusivitate a pârâților, în proprietate a întregului teren aferent

casei de locuit cu suprafața de 0,1056 ha și care se prezumă că urma a fi transmis

în proprietate comună în diviziune în coroborare cu argumentele invocate în acest

9

sens, presupune obligativitatea pozitivă a instanțelor de judecată de a se

pronunța cu privire la aceste aspecte, adică la caz în virtutea respectării principiului

securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil, instanțele de

judecată ierarhic inferioare urmau să examineze litigiul dedus judecății și toate

aspectele invocate în legătură cu acesta, inclusiv să verifice legalitatea deciziei nr.

1/13 din 16 aprilie 2013 emisă de Consiliul sătesc Vorniceni ,,Cu privire la

schimbarea statutului spațiului locativ”.

În speță, aceste circumstanțe lipsesc, or, analizând conținutul deciziei și a

hotărârii contestate în raport cu prevederile legale sus-menționate, Colegiul

conchide că instanțele de judecată au trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra argumentelor invocate de

reclamanții Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei

Mamaliga în acest sens.

Având în vedere că aceste argumente au rămas fără o apreciere juridică, deși

urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului,

instanța de recurs urmează să admită recursul și să remită cauza la rejudecare, or,

instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se

expune asupra tuturor solicitărilor invocate de reclamanții Elena Mamaliga, Ilia

Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga.

Un aspect important prezintă și faptul că instanța de apel examinând litigiul

dedus judecății nu a elucidat și nu s-a expus în privința faptului dacă

transmiterea/atribuirea în exclusivitate a pârâților, în proprietate a întregului teren

aferent casei de locuit cu suprafața de 0,1056 ha, amplasat în raionul xxxx, satul

xxxx, str. xxxx, nr. cadastral xxxx, a fost contrar legislației în vigoare și dacă acest

fapt nu încalcă dreptul de acces/folosință al reclamanților la propria gospodărie.

Or, după cum denotă actele cauzei, casa în care locuiesc recurenții-

reclamanți Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei

Mamaliga și intimații – pârâți Mihaela Vioară și Maria Timotin situată în raionul

xxxx, satul xxxx, str. xxxx are statut de bloc de locuit și este constituită din 2

apartamente: apartamentul nr. xxxx, cu nr. cadastral xxxx, situat în satul xxxx, str.

xxxx, proprietar al căreia este Mihaela Vioară în baza contractelor de donație cu

abitație și uz viager nr. 8105 și 8107 din 6 noiembrie 2015 și apartamentul nr.

xxxx, cu nr. cadastral xxxx, situat în raionul xxxx, satul xxxx, str. xxxx, proprietari

ai cărora sunt Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei

Mamaliga, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare, transmitere primire a

locuinței în proprietate privată nr. 3079 din 16 iunie 2016 (vol.I,f.d.164,

vol.II,f.d.12).

Respectiv, în aceste circumstanțe nu este clar dacă terenul în litigiu cu

suprafața de 0,1056 ha, care a fost atribuit în exclusivitate pârâților în proprietate

ca aferent casei de locuit, constituie o parte componentă a terenului asupra cărora

reclamanții urmează să aibă acces la apartamentul/blocul locativ în care locuiesc.

Cu alte cuvinte, instanța de apel nu a stabilit/determinat dacă apartamentul

nr. xxxx, cu nr. cadastral xxxx, proprietari ai cărora sunt recurenții Elena

Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga este situat pe

același teren care a fost atribuit în exclusivitate pârâților-intimați în proprietate ca

aferent casei lor de locuit sau este situat pe un alt teren din vecinătate.

10

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi

determinate cert, or, de aceste circumstanțe depinde soluția litigiului dedus

judecății.

La rândul său, pornind de la ideea că orice persoană are dreptul de a deține

în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care le-a

dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o

cauză de utilitate publică, în cazurile și condițiile prevăzute de lege și în schimbul

unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o.

Folosința bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul

general, omiterea aspectelor menționate, direct indică la examinarea superficială a

apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de

prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

Date fiind cele relatate se constatată că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe o apreciere greșită a probelor din dosar, încălcând în așa mod

dreptul părților la un proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special

și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat

acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil

(speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir Mamaliga

și Serghei Mamaliga, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza la

rejudecare instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Elena Mamaliga, Ilia Mamaliga, Vladimir

Mamaliga și Serghei Mamaliga.

Se casează decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Elena Mamaliga, Ilia

Mamaliga, Vladimir Mamaliga și Serghei Mamaliga împotriva Primăriei satului

Vorniceni, Consiliului sătesc Vorniceni, Mihaelei Vioară și Mariei Timotin privind

anularea actului administrativ individual defavorabil, anularea actelor juridice și

11

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și, la acțiunea

reconvențională intentată de Mihaela Vioară și Maria Timotin împotriva

Consiliului sătesc Vorniceni privind anularea actului administrativ, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

12