3ra-831/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-831/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi , A. Malîi, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Consiliul Concurenței, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Cartnord” împotriva Consiliului Concurenței privind anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 02 iulie 2018, SRL „Cartnord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Concurenței privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Cartnord” a indicat că la 20 iunie 2018 de către Plenul Consiliului Concurenței a fost emisă dispoziția nr. 28, prin care s-a dispus inițierea investigației referitor la semnele încălcării Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderile care activează pe piața comercializării hârtiei pentru ziare în perioada 2016 - 2018. La 22 iunie 2018 de către Președintele Consiliului Concurenței a fost emis Ordinul nr. 23, prin care a fost dispusă efectuarea inspecției la sediul întreprinderii SRL „Cartnord”. Prin Delegația de inspecție nr. 26 din 22 iunie 2018, au fost împuterniciți și delegați, controlorii Consiliului Concurenței pentru efectuarea inspecției la sediul SRL „Cartnord”.

1 Reclamanta a relatat că la 22 iunie 2018, controlorii de stat ai Consiliului Concurenței s-au prezentat la sediul întreprinderii pentru efectuarea inspecției.

În urma inspecției petrecute, a fost întocmit procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 22 iunie 2018. La 25 iunie 2018 Plenul Consiliului Concurenței a emis Decizia nr. DA- 45, prin care a constatat încălcarea prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. d) al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderea SRL „Cartnord” prin refuzul de a se supune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012. Prin aceiași Decizie s-a aplicat SRL „Cartnord” amendă pentru refuzul de a se supune inspecției efectuate în conformitate cu art. 56 al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 în mărime de 818277, 03 lei, ceea ce reprezintă 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2017. Reclamanta consideră că decizia emisă este eronată, nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, urmând a fi anulată în totalitate, invocând ca suport legal prevederile art.art.1 alin.(2), 3 alin.(1) lit. a), 17 alin.(1), 24 alin.(3) ale Legii contenciosului administrativ, art.art.3, 32, 47 alin.(1) ale Legii concurenței.

Reclamanta a menționat că Plenul Consiliului Concurenței, în motivarea deciziei contestate, face de fapt o descriere a faptelor incluse în procesul-verbal al Consiliului Concurenței privind efectuarea inspecției din 22 iunie 2018, fapte care nu pot fi încadrate ca încălcări a Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012. Angajații Consiliului Concurenței, profitând de statutul și poziția net superioară față de subiectul supus inspecției, au contribuit la efectuarea unei inspecții pe care o consideră reclamantul superficială, care s-a soldat cu o decizie neîntemeiată. Reclamanta SRL „Cartnord” a relatat că nu a refuzat sub nici o formă să fie supusă inspecției conform art. 56 și 57 a Legii concurenței, a încercat de a oferi suportul necesar echipei de inspectori.

Cele invocate de către Plenul Consiliului Concurenței, precum că pe parcursul inspectării calculatorului administratorului, SRL „Cartnord” la ora 11:13 a fost deconectat de la distanță accesul la „GLAVBUH”, mai apoi la ora 11:15 pe ecranul monitorului acestuia s-a afișat o fereastra informativă cu conținutul „завершение работы”, drept urmare a acesteia calculatorul s-a deconectat. Reclamanta a precizat că nu există o bază de date „Главбух”, acesta este calculatorul local al contabilului-șef, în care este păstrată informația lucrativă, cu care operează în regim on-line: diferite registre, rapoarte, documente, scrisori etc. Acest calculator a fost accesat prin rețea de către inspectorul consiliului.

Mapa „Rapoarte 2018” se află pe acest calculator local. În această mapă se află fișierul cu raportul „Situații financiare 2017”. Faptul că, la ora 11:15 s-a deconectat notebook-ul administratorului, a fost o defecțiune tehnică, este defectat intrarea/firul care alimentează notebook-ul cu energie și dacă bateria este descărcată și se pierde conexiunea cu firul, notebook-ul se deconectează. Acest lucru s-a întâmplat nu o singură dată. Acest lucru este cunoscut de către administrator și a fost reparat, dar problema nu a fost rezolvată.

Cu privire la faptul că, la ora 11:20 s-a închis accesul la internet și ar fi fost șterse toate documentele anuale/rapoartele pentru anul 2018, rapoarte cu cumpărătorii – 2 indică reclamanta a indicat că nu este clar cum s-au făcut așa concluzii deoarece la acel moment inspectorul analiza de la distanță, prin rețea, calculatorul contabilului-șef, în el se află mape cu diferită informație: bancară, contabilă, scrisori, extrase bancare etc., inclusiv și mapa „Rapoarte 2018” la care se face referire în procesul-verbal. Această mapă nu a conținut niciodată rapoarte cu cumpărătorii. Mai mult ca atât, ea nu a fost modificată din data de 23 martie 2018, dată la care a fost înscrisă în ea fișierul cu raportul „Situații financiare 2017”.

Cu privire la faptul că, s-ar fi șters careva fișiere, la acel moment, Corina Florea le-a propus să meargă la fața locului, adică la calculatorul „Glavbuh” și să cerceteze, să restabilească informația ștearsă, dacă aceasta a fost ștearsă, să facă tot posibilul pentru a clarifica ce a fost șters, din punctul lor de vedere. Inspectorii au refuzat, motivând că se vor clarifica. În acest caz, inspectorii care efectuau controlul nu au ținut cont de prevederile art. 56 alin. (10) al Legii concurenței, care statuează că pe parcursul efectuării inspecției, subiectul supus inspecției are următoarele drepturi: să prezinte probe în cadrul efectuării inspecției, să prezinte explicații înregistrate sub orice formă referitor la obiectul și scopul inspecției”.

Reclamanta a indicat că aceste drepturi ale subiectului supus inspecției au fost neglijate de către angajații Consiliului Concurenței, ceea ce nu a permis de a lua în considerație cele invocate de către reclamantă în apărarea sa. Reclamanta a explicat că calculatorul la care se pretinde că au fost efectuate „ștergeri” era în regim de lucru, nu a fost interzisă folosirea lui, în el se înscria, se modifica, se ștergea informație. La acel moment contabilul-șef încărca extrase bancare și fiindcă erau stocate în mapa „Contabilitate” prea multe fișiere cu extrase bancare, ce îngreuna lucrul și a șters o parte din fișiere cu extrase bancare. Această explicație a fost adusă inițial inspectorilor, însă nu a fost luată în considerație.

Lipsa conexiunii la internet la ora 13:20, a fost o defecțiune tehnică din cauza router-ului, însă aceasta nu se poate confirma cu precizie, fiindcă la alte calculatoare din companie nu a fost întrerupere. Notebook-ul administratorului are conexiune la internet prin WI-FI. Referitor la faptul că „Rapoarte 2018” se află în Departamentul comercial – reclamanta a explicat că reprezentanții întreprinderii nu au comunicat o asemenea informație, fiindcă această mapă nu a fost și nu putea fi în acest departament. Prin accesarea calculatorului „Glavbuh”, calculatorul contabilului-șef, de la calculatorul managerului Oxana Mîța, prin rețea, evident că era aceeași informație care a fost accesată și de la calculatorul administratorului reclamantului.

Reclamanta a reiterat că mapa „Rapoarte 2018” a fost intactă din 23 martie 2018. În decizia care constituie obiectul prezentului litigiu mai este invocat eronat că „Rapoartele pentru anul 2018 șterse din calculatorul administratorului lipsesc și din calculatorul managerului de vânzări”, reprezentanții întreprinderii au precizat că mapa „Rapoarte 2018” nu se afla nici într-un calculator decât în calculatorul contabilului-șef și nu a fost modificată din 23 martie 2018. Reclamanta a menționat că cele susținute de către angajații Consiliului Concurenței precum că accesul la mapa „Cartnord Doc” de la calculatorul managerului 3 a fost special tergiversat prin atribuirea unei parole, nu pot fi luate în considerație, urmând a fi apreciate critic, din considerentul că accesul la această mapă putea fi exercitat doar prin introducerea parolei deținute de către administratorul de sistem; respectiv acesta le-a oferit, prin SMS, deoarece el nu a avut posibilitatea să fie prezent și nici nu era obligat să fie prezent, la prima cerere.

Reclamanta a explicat că parolele le mai deține și directorul comercial, care la moment se afla în concediu, peste hotarele țării. Imediat ce a primit parolele, ele au fost puse la dispoziția inspectorilor, care au putut accesa toată informația de pe servere. Atribuirea parolelor la asemenea categorii de date este un lucru util și necesar, din motivul că sunt informații care nu pot fi accesate de către toții angajații întreprinderii. Referitor la faptul că mapa „Cartnord Dос/Логистика” a fost modificată la data de 22 iunie 2018 la ora 13:23, iar fișierul ce se afla în el „Слежение” (în acest fișier managerii înscriu informația despre ce mașini cu marfa sunt în drum, când se așteaptă, care au sosit deja, etc.) a fost modificată la ora 09:38, explică că modificări în această mapă au fost efectuate la ora 13:23, deoarece pe server este instalată programă сare șterge fișierele temporare (*.tmp).

Deci, ea depistează fișierele temporare și le șterge, astfel această oră și se înregistrează ca oră când s-a modificat o mapă sau altă. Programul respectiv a fost instalat cu mult timp în urmă pentru a nu încărca serverul. Acest program se activează la ora 13:20, așa a fost setat atunci când a fost instalată și așa lucrează până în prezent. Deoarece programul face modificări în mape, respectiv, la momentul inspectării colaboratorii reclamantului nu au putut să aducă explicații, fiindcă nu sînt specialiști și nu țineau minte că este instalat respectivul program, însă acest fapt nu dovedește că au făcut ceva cu rea intenție.

Cu atât mai mult că, din cei prezenți în oficiu la acea dată nu era nici un specialist сarе ar fi avut cunoștințe necesare pentru a face ceea ce li se incriminează, adică - să conecteze calculatorul, să șteargă fișiere din alte calculatoare, să facă modificări în mape, etc.. Reiterează că, reprezentanții întreprinderii au încercat să se manifeste cât mai deschis cu membrii delegației de inspecție și au propus ca cei din urmă să meargă și în contabilitate, unde se păstrează toată informația referitor la achiziții, la vânzări, la recontări, etc., atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie, însă inspectorii nu au acceptat. Mai ales că, la contabilitate puteau fi obținute probe care ar fi restabilit pretinsele „ilegalități formale” invocate de către delegația de inspecție.

Reclamanta consideră că drept apreciere a argumentelor invocate supra poate fi constatată lipsa încălcării prevederilor art. 68 alin. (1) lit. d) al Legii concurenței de către întreprinderea SRL „Cartnord” prin refuzul de a se supune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din aceiași Lege. Reclamanta a indicat că netemeinicia sancțiunii stabilite de către Consiliul Concurenței poate fi desprinsă și din art. 56 alin. (3) al Legii concurenței, care reglementează expres drepturile angajaților Consiliului Concurenței, care au fost pe deplin satisfăcute de către întreprinderea supusă investigării. Reclamanta consideră că în asemenea caz nu poate fi vorba despre refuzul întreprinderii de a se supune inspecției.

Chiar dacă unele documente nu au fost posibil 4 de accesat de la unele calculatoare, în schimb accesul a fost posibil de exercitat de pe alte dispozitive ale întreprinderii.

Reclamanta SRL „Cartnord” a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului Concurenței nr.DA-45 din 25 iunie 2018, prin care a fost aplicată întreprinderii „Cartnord” SRL amendă pentru refuzul de a se supune inspectării, efectuate în conformitate cu art. 56 al Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 în mărime de 818277, 03 lei, ceea ce reprezintă 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2017. Prin hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Cartnord” împotriva împotriva Consiliului Concurenței privind anularea deciziei, s-a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-45 din 25 iunie 2018 și s-a dispus întoarcerea executării deciziei Plenului Consiliului Concurenței nr. DA-45 din 25 iunie 2018. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Consiliul Concurenței și s-a menținut hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Cartnord” împotriva Consiliului Concurenței privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că SRL „Cartnord” a fost supusă controlului la 22 iunie 2018, fiind întocmit procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 22 iunie 2018. Iar, la 25 iunie 2018 Plenul Consiliului Concurenței a emis decizia nr. DA-45, prin care a constatat încălcarea prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. d) al Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderea SRL „Cartnord” prin refuzul de a se supune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind lipsa încălcărilor imputate părții reclamante, or, nu s-a demonstrat că acesta a comis încălcarea în baza căruia i s-a aplicat amenda.

Argumentele apelantului, precum că, reclamantul a comis încălcarea sub formă de refuz de a se supune inspectării, invocând circumstanțele de fapt legate de deconectarea calculatorului, închiderea accesului la internet, modificarea și lipsa unor mape, accesul restricționat la o mapă (prin solicitarea parolei și username), just au fost calificate de instanță de fond ca fiind circumstanțe obiective, legate atât de funcționalitatea tehnicii, neimputabile reclamantului. Cu privire la argumentul apelantului, precum că, pe parcursul inspectării calculatorului administratorului „Cartnord” SRL, la ora 11:13 a fost deconectat la distanță accesul la „главбух”, mai apoi la ora 11:15 pe ecranul monitorului acestuia s- a afișat o fereastră informativă, drept urmare a acesteia, calculatorul s-a deconectat.

La actele cauzei nu a fost anexată nici o probă ce ar demonstra că, deconectarea notebook- ului administratorului, a avut loc ca urmare a intervenției colaboratorilor „Cartnord” 5 SRL. Mai mult, faptul dat nu este unul neobișnuit, ori erorile de sistem ce ar putea duce la închiderea de sine stătătoare a computerelor, sunt un lucru comun, care se pot întâmpla la orice calculator. Cu privire la faptul că la ora 11:20 s-a închis accesul la internet și ar fi fost șterse toate documentele anuale/rapoarte 2018, rapoarte cu cumpărătorii, după cum corect a reținut și instanța de fond, mapa dată nu a conținut rapoarte cu cumpărătorii, ea nu a fost modificată din data de 23 martie 2018, dată la care a fost înscrisă în ea fișierul cu raportul „Situații financiare 2017”.

La invocarea adusă de către inspectori că, s-ar fi șters careva fișiere, la acel moment, li s-a propus inspectorilor să meargă la fața locului, adică la calculatorul „главбух” și să cerceteze, să stabilească informația ștearsă, dacă aceasta a fost ștearsă, la care inspectorii, au comunicat că se vor clarifica. Instanța de apel a reținut că apelantul nu și-a onorat obligația legală de a proba că, mapa respectivă a fost ștearsă de către colaboratorii reclamantului, în special având în vedere faptul că, activitatea companiei pe durata controlului nu a fost stopată și colaboratorii nu au fost somați să nu lucreze la calculator, adică să nu opereze careva modificări/schimbări în mapele pe care le dețin în calculator, exercitându-și atribuțiile sale funcționale.

Astfel, instanța de fond întemeiat a reținut că chiar și în ipoteza în care vre-un colaborator al companiei reclamante a șters o mapă sau a modificat o mapă existentă, acțiunea dată nu poate fi încadrată în noțiunea de refuz de a se supune inspecției, urmând să fie probat că, colaboratorul respectiv a acționat în mod intenționat sau din neglijență, așa cum prevede art. 68 alin.(1) din Legea concurenței. Cu privire la faptul că, la ora 13:15 a fost supus inspectării calculatorul managerului de vânzări al întreprinderii SRL „Cartnord” și s-a identificat că din accesul „главбух” lipsesc „rapoartele anul 2018”, care inițial erau prezente în calculatorul administratorului, se rețin următoarele.

După cum s-a constatat, atât în instanța de fond, cât și instanța de apel, mapa nominalizată – „Rapoarte pentru anul 2018” nu se afla nici într-un calculator decât în calculatorul contabilului-șef și a fost intactă din 23 martie 2018. Or, reclamantul este învinuit că o informație nu se afla într-un anumit calculator, deși aceasta nici nu trebuia să se afle acolo. În partea ce ține de accesul la mapa „cartnord/doc” și faptul că acesta este restricționat și este necesar de a introduce „User name și Password” pentru a putea fi accesată mapa respectivă, după cum s-a constatat, persoana responsabilă de IT al companiei, la moment era în concediu, fiind însă, asigurat accesul în aproximativ 20 de minute.

A se reține și faptul că, controlul a fost unul inopinat, astfel, apelantul nu poate imputa reclamantului lipsa din oficiu a persoanelor ce dețineau parola de acces. Mai mult, instanța de apel a menționat că în activitatea sa, orice întreprindere dispune de informații confidențiale, secret comercial, informație sensibilă ce nu urmează a fi accesibilă oricărui angajat al întreprinderii, fiind o normă protejarea acesteia prin instituirea unei parole de acces, pentru a asigura integritatea acestora. Faptul asigurării securității informatice a documentației deținute în mod electronic, în nici un fel nu poate fi calificat ca un refuz de prezentare a 6 informației/refuz de la control, fiind o necesitate, cât și o regulă pentru companii.

Astfel, instanța de apel a constatat că nu a fost respectată de către apelant, norma pct.64 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței. Dat fiind faptul că, deciziile Consiliului Concurenței se execută imediat, în temeiul prevederilor art.224 alin.(2) din Codul administrativ al RM, instanța de fond întemeiat a dispus, întoarcerea executării. Din considerentele menționate, instanța de apel nu poate reține argumentele apelantului, deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor.

Conform pct. 64 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului Concurenței, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data ședinței Plenului, ordinea de zi a ședinței Plenului și, după caz, lista invitaților se prezintă membrilor Plenului și conducătorilor subdiviziunilor Consiliului Concurenței, funcționarii cărora urmează să participe la ședința respectivă.

În cauza dedusă judecății, SRL „Cartnord” a fost supusă controlului la 22 iunie 2018, fiind întocmit procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 22 iunie 2018. Iar, la 25 iunie 2018 Plenul Consiliului Concurenței a emis decizia nr. DA-45, prin care a constatat încălcarea prevăzută la art. 68 alin.(1) lit. d) al Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderea SRL „Cartnord” prin refuzul de a se supune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 16 iulie 2020, Consiliul Concurenței a contestat-o cu recurs, prin intermediul oficiului poștal, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de SRL „Cartnord”.

Recurentul Consiliul Concurenței, în motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și faptul că normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat. Recurentul Consiliul Concurenței a specificat că la 20 iunie 2018 de către Plenul Consiliului Concurenței a fost emisă dispoziția nr. 28, prin care s-a dispus inițierea investigației referitor la semnele încălcării Legii concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 de către întreprinderile care activează pe piața comercializării hârtiei pentru ziare în perioada 2016 - 2018. La 22 iunie 2018 de către Președintele Consiliului Concurenței a fost emis Ordinul nr. 23, prin care a fost dispusă efectuarea inspecției la sediul întreprinderii SRL „Cartnord”.

Prin Delegația de inspecție nr. 26 din 22 iunie 2018, au fost împuterniciți și delegați, controlorii Consiliului Concurenței pentru efectuarea inspecției la sediul SRL „Cartnord”. Recurentul a relatat că pe parcursul inspecției, s-au întîmplat mai multe fapte consecutive, ce nu pot fi puse pe seama unor simple coincidențe, însă au fost constatate 7 și apreciate de către Plenul Consiliului Concurenței ca refuz de a se supune inspecției. Calculatorul directorului „Cartnord” S.R.L., Victor Morgun, la ora 11:13 a fost deconectat de la distanță conexiunea la accesul „GLAVBUH”, mai apoi la ora 11:15 pe ecranul monitorului acestuia s-a afișat o fereastra informativă cu conținutul „Завершение работы”, drept urmare acesteia calculatorul s-a deconectat.

Ulterior, reconectării calculatorului directorului „Cartnord” S.R.L., Victor Morgun, la 11:20 s- a închis accesul la rețeaua de internet și conexiunea la accesul „GLAVBUH”, iar rapoartele cu cumpărătorii, anul 2018 lipseau. Recurentul a menționat că la ora 13:15 a fost supus inspectării calculatorul managerului de vânzări al întreprinderii -SRL „Cartnord”, Oxana Mîța și s-a constatat, că accesul la mapa „cartnord/doc” este restricționat și este necesar de a introduce „User name și Password”, parola pentru a putea accesa mapa respectivă. La solicitarea angajatului Consiliului Concurenței adresată reprezentantului întreprinderii „Cartnord” S.R.L., Corina Florea de a asigura accesul la mapa respectivă, aceasta a comunicat că „User name-ul și Password-ul”, parola nu o cunoaște, deoarece responsabil de serviciul IT al companiei este Vădim Vișnevschi și Vitalie Erulevici, care la moment este plecat în concediu de odihnă.

După aproximativ 20 minute de discuții cu administratorul întreprinderii și cu șefa Departamentului Economic Financiar, ultima a pus la dispoziția angajaților Consiliului Concurenței parola de acces la mapa respectivă. Recurentul a relatat că Șeful Departamentului Economic Financiar, Corina Florea a comunicat că parola de acces de la calculatorul DESKTOP-MOVFLON a primit-o prin sms la telefonul său mobil de la administratorul de sistem, Vadim Vișnevschi, cu care întreprinderea „Cartnord” SRL a încheiat la 01 februarie 2018 contract de prestare a serviciilor de administrare a sistemei informaționale nr. 1. La accesarea mapei de pe server de către angajatul Consiliului Concurenței, s-a deschis accesul la calculatorul DESKTOP-MOVFLON și s-a constatat existența mapei „cartnord/doc”, în mapa „cartnord/doc” o altă mapa „Логистика”, iar în aceasta este documentul „Слежение 2018”.

Este de menționat faptul că ultimele modificări efectuate în mapa „cartnord/doc” și mapa „Логистика” au avut loc la ora 13:23, timp în care „Cartnord” SRL tergiversa accesarea mapei date de către angajații Consiliului Concurenței, motivând că nu cunosc care este „Password-ul si User name-ul” de acces. Recurentul a menționat că la inspectarea telefonului mobil al șefului Departamentului Economic Financiar, Corina Florea s-a constatat, că la orele: 11:09, 11:10, 11:22, 12:55, 13:41, data 22 iunie 2018 au avut loc discuții telefonice între administratorul de sistem al întreprinderii SRL „Cartnord”, Vadim Vișnevschi și Corina Florea. Fiecare discuție la telefon corespunde cu ora săvîrșirii fiecărei fapte care a fost apreciată ca refuz tacit al „Cartnord” S.R.L de a se supune inspecției.

Prin acțiunile de închidere la distanță a conexiunii la accesul „GLAVBUH” și de deconectare a calculatorului administratorului întreprinderii „Cartnord” S.R.L., Morgun Victor și prin acțiunile de închidere a accesului la mapa „cartnord/doc”, de operare a modificărilor în mapa „cartnord/doc”, de operare a modificărilor în documentul „Слежение 2018” din calculatorul managerului de vânzări Mîța Oxana, s- 8 a limitat accesul la informații și s-au creat condiții de distrugere a informațiilor, fapt ce a împiedicat examinarea documentelor aflate în raport cu obiectul și scopul investigației, păstrate pe suportul electronic și obținerea informațiilor necesare și relevante investigației inițiate prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 20.06.2018, ceea ce constituie obstrucționarea inspecției prin refuzul tacit al întreprinderii de a se supune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012. La 30 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL „Cartnord” copia recursului declarat de Consiliul Concurenței împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

95). Completul specializat relevă că intimata SRL „Cartnord” a recepționat copia recursului expediat de Consiliul Concurenței, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 99). Intimata SRL „Cartnord” nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la recursul declarat de Consiliul Concurenței împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 17 iunie 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Consiliului Concurenței, la data de 01 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 62) În aceste circumstanțe recursul depus de Consiliul Concurenței la 16 iulie 2020, se consideră a fi depus în termen. (f.d. 65-89) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 9 reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 10 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus Consiliul Concurenței este inadmisibil. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Consiliul Concurenței se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 11