3ra-591/20 — anularea actelor administrative, constatarea perioadei ca vechime in munca si obligarea includerii acesteia la calcularea pensiei ca functionar publlic

3ra-591/20 — anularea actelor administrative, constatarea perioadei ca vechime in munca si obligarea includerii acesteia la calcularea pensiei ca functionar publlic (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-591/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Chirilenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale orașul Anenii Noi privind anularea actelor

administrative, constatarea perioadei ca vechime în muncă și obligarea includerii

acesteia la calcularea pensiei ca funcționar public,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cât și împotriva încheierii din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău privind

aplicarea sancțiunii procesuale,

c o n s t a t ă :

La 23 aprilie 2019 Tatiana Chirilenco a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale or. Anenii Noi privind anularea actelor administrative, constatarea perioadei

ca vechime în muncă și obligarea includerii acesteia la calcularea pensiei ca

funcționar public.

În motivare acțiunii reclamanta a invocat că începând cu 06 august 1999 până

la data de 30 aprilie 2018, a activat în funcție de traducător/interpret în cadrul

Judecătoriei Anenii Noi. În legătură cu faptul împlinirii vârstei de pensionare, la 12

februarie 2019 s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale or.

Anenii Noi privind stabilirea pensiei ca funcționar public, anexând documentele

necesare.

Prin decizia nr. 1456 din 13 martie 2019 privind calcularea pensiei ca

funcționar public, Casa Teritorială de Asigurări Sociale or. Anenii Noi a refuzat

1

admiterea cererii înaintate. Decizia de refuz în calcularea pensiei ca funcționar

public a recepționat-o personal în cadrul instituției Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale or. Anenii Noi la data de 13 martie 2019.

Potrivit deciziei contestate, în conformitate cu art. 47 al Legii privind pensiile

de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14.10.1998, stagiul special de cotizare

necesar în serviciul public este de cel puțin 15 ani, pentru acordarea dreptului la

pensie ca funcționar public se includ perioadele de activitate în funcțiile publice în

autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova conform

Nomenclatorului autorităților publice și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22.04.2004 și în funcțiile publice prevăzute

în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151

din 23.02.2001, iar funcția de translator al instanței judecătorești a fost inclusă în

clasificatorul dat prin Hotărârea Guvernului nr.1399 din 24.11.2003 în vigoare din

28.11.2003. Conform nomenclatorului sus-menționat activitatea în funcție publică

nu poate servi drept temei pentru calcularea pensiei ca funcționar public conform

cererii din 12 februarie 2019, deoarece la momentul adresării i s-a calculat stagiul

special în funcția publică de 13,1 ani.

La 15 martie 2019 s-a adresat personal Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

or. Anenii Noi și prin poștă electronică Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

cerere prealabilă privind anularea (revocarea) actului administrativ și anume a

deciziei nr. 1456 din 13 martie 2019 de refuz privind calcularea pensiei ca funcționar

public emise în privința sa.

Reclamanta a specificat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or.

Anenii Noi nr. 1456 din 13 martie 2019 de refuz privind calcularea pensiei ca

funcționar public, cât și răspunsul negativ al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

or. Anenii Noi și Casei Naționale de Asigurări Sociale la cererea prealabilă cu privire

la anularea (revocarea) actului administrativ în cauză, le consideră neîntemeiate,

ilegale și necesare de a fi anulate.

A solicitat reclamanta constatarea perioadei 06 august 1999 – 30 aprilie 2018

ca vechime în muncă ca funcționar public, perioadă în care Tatiana Chirilenco a

exercitat atribuții de interpret/traducător al instanței judecătorești; anularea deciziei

CTAS or. Anenii Noi din 13 martie 2019 de refuz privind calcularea pensiei ca

funcționar public; anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or.

Anenii Noi nr. 1175 din 26 martie 2019 de respingere a cererii prealabile cu privire

la anularea (revocarea) deciziei CTAS or. Anenii Noi din 13 martie 2019; anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 11 aprilie 2019 de respingere

a cererii prealabile cu privire la anularea (revocarea) deciziei CTAS or. Anenii Noi

din 13 martie 2019, precum și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

includă vechimea în muncă de interpret/traducător al instanței judecătorești,

perioada 06 august 1999 – 30 aprilie 2018 la calcularea pensiei ca funcționar public

pentru Tatiana Chirilenco, cu stabilirea pensiei ca funcționar public.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Chirilenco a fost admisă integral,

cu anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or. Anenii Noi nr. 1456

din 13 martie 2019, răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or. Anenii

Noi nr. 1175 din 26 martie 2019 și răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale

din 11 aprilie 2019.

2

A fost constatată perioada 06 august 1999 până la 30 aprilie 2018 ca vechime

în muncă în calitate de funcționar public, perioadă în care Tatiana Chirilenco a

exercitat atribuții de interpret/traducător al instanței de judecată.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să includă vechimea în

muncă de interpret/traducător al instanței de judecată, perioada 06 august 1999 până

la 30 aprilie 2018 la calcularea pensiei ca funcționar public pentru Tatiana Chirilenco

și stabilirea pensiei ca funcționar public.

Manifestând dezacordul cu hotărârea menționată Casa Națională de Asigurări

Sociale la 23 septembrie 2019 a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 05

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit

părții apelante un termen de 15 zile din momentul comunicării încheierii, pentru

prezentarea motivării apelului (f.d. 113-115).

Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat încheierea din 24 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău la 06 noiembrie 2019 (f.d. 121), iar la 12 noiembrie

2019 a depus apelul motivat (f.d. 118-120).

Prin urmare, apelantul Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenul

prevăzut de lege pentru contestarea hotărârii.

Prin încheierea protocolară din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în privința reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Glijin Vadim, a

fost aplicată sancțiune procesuală sub formă de amendă, în mărime de 10 unități

convenționale, din motivul neprezentării nejustificate a acestuia în ședința de

judecată (f.d. 141-142, 143-144).

Prin decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 05

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 09 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi și anularea încheierii

protocolare din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău privind aplicarea

sancțiunii procesuale reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și a aplicat eronat

normele dreptului material.

A menționat recurentul despre faptul că perioada de activitate în funcție de

translator al instanței judecătorești se consideră funcție publică doar începând cu

data de 24 noiembrie 2003, (funcția de translator al instanței judecătorești a fost

introdusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice prin Hotărârea Guvernului nr.

1399 din 24.11.2003). Până la această dată funcția de translator era inclusă în

Nomenclatorul categoriilor de lucrători care efectuează deservirea tehnică și asigură

funcționarea autorităților publice.

Consideră recurentul că perioada de activitate din 06 august 1999 până la 23

noiembrie 2003, nu poate fi luată în calcul ca stagiu special în funcția publică,

deoarece stagiul de cotizare în funcție în serviciul public se calculează doar de când

funcția de translator al instanței judecătorești a fost introdusă în Clasificatorul unic

al funcțiilor publice prin Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003. Respectiv,

în urma calculării stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei ca funcționar public,

3

intimata confirmă un stagiu special în serviciul public de numai 13 ani 1 lună,

necesar fiind 15 ani.

A mai invocat recurentul că instanțele inferioare la examinarea cauzei, nu au

aplicat prevederile art. 73 alin. (3) a Legii nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele

normative, care prevede că actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și,

de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.

De asemenea a relatat recurentul că norma de drept prin care funcția de

translator al instanței judecătorești a fost introdusă în Clasificatorul Unic al funcțiilor

publice (Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003) produce efecte doar din

momentul adoptării, și nicidecum nu poate avea efect retroactiv.

Referitor la încheierea din 10 decembrie 2019 a instanței de apel, recurentul a

indicat că la 25 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a fost notificată

prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău despre stabilirea

examinării cererii de apel pentru 10 decembrie 2019, ora 14.30, cât și despre

posibilitatea examinării și soluționării cererii de apel în procedură scrisă. La 29

noiembrie 2019, cu 10 zile înainte de ședința de judecată, prin cerere a comunicat

acordul său la examinarea și soluționarea cererii de apel în procedură scrisă.

A specificat că la 09 decembrie 2019 a fost anunțat telefonic de către grefierul

instanței despre faptul că intimatul nu a prezentat acordul la examinarea și

soluționarea cererii de apel în formă scrisă, respectiv este necesară prezența părților

în ședința de judecată numită pentru 10 decembrie 2019, ora 14.30. Din motivul că

nu avea posibilitatea de a se prezenta în ședință a depus cerere de examinare a cauzei

în lipsa reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Consideră sancțiunea procesuală aplicată sub formă de amendă ca fiind

abuzivă, neîntemeiată și ilegală, deoarece cauza a fost examinată conform Codului

administrativ, care în art. 218 lit. d) prevede că neprezentarea la ședința de judecată,

fără motive temeinic justificate, a participanților și/sau a reprezentanților lor nu

împiedică soluționarea acțiunii în contenciosul administrativ, pe când instanța de

apel a stabilit amenda conform art. 161 Cod de procedură civilă, pentru neprezentare

în ședința de judecată.

Susține că Codul administrativ, nu prevede aplicarea amenzii participanților la

proces în cazul neprezentării la ședința de judecată, din care considerent încheierea

instanței de apel în acest sens urmează a fi anulată.

La 07 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces

copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei

din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 29 mai 2020 (data de pe plicul poștal), Tatiana Chirilenco a depus

referință la cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

care a solicitat menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel, or recurentul nu a

invocat nici un argument care nu ar fi fost obiect de examinare în instanța de apel.

Instanța de recurs verifică în baza cererii de recurs și referinței doar legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra dovezi noi, recurentul însă nu a indicat în ce temei

legal a depus cererea de recurs, invocând doar formal aplicarea eronată a dreptului

material.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

4

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta cauză urmează a fi judecată

prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, pe când în

partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul

emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10.02.2000 (abrogată la 01.04.2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

expediată participanților la proces la 05 februarie 2020 (f.d. 173), fiind recepționată

de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 07 februarie 2020 (f.d. 181).

Prin urmare, recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, la

data de 09 martie 2020, a fost depus în termenul prevăzut de lege (f.d. 186-190).

Totodată art. 241 alin. (2) Cod administrativ prevede că, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate

odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile

judecătorești nicio cale de atac. Prin urmare, și recursul declarat împotriva încheierii

din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus în termenul stabilit

de lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

examinând admisibilitatea recursului, a numit recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de respingere a recursului.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

5

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că potrivit extrasului din carnetul

de muncă al Tatianei Chirilenco, aceasta a fost angajată în calitate de translator în

cadrul Judecătoriei Anenii Noi la 06 august 1999, iar la 01 aprilie 2004 i-a fost

conferit gradul de calificare a funcționarului public de rangul III, consilier de stat de

clasa III-a în baza Legii serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995 și rezultatelor

atestării din 01 aprilie 2004. La 01 decembrie 2006 Tatianei Chirilenco i-a fost

conferit gradul de calificare a funcționarului public de rangul II, consilier de clasa

II-a, în baza Legii serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995, iar la 30 ianuarie

2012 i-a fost conferit gradul de calificare consilier de clasa I-a, în conformitate cu

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din

04.07.2008 (f.d. 9-15).

La 12 februarie 2019 Tatiana Chirilenco a adresat cerere CTAS or. Anenii Noi,

prin care a solicitat stabilirea pensiei ca funcționar public (f.d. 16), iar prin decizia

nr. 1456 din 13 martie 2019 privind calcularea pensiei ca funcționar public, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale or. Anenii Noi, a adus la cunoștința intimatei, că

Comisia pentru stabilirea pensiilor și indemnizațiilor în conformitate cu articolul 47

al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156-XVI din 14.10.1998, a decis a

refuza în calcularea pensiei ca funcționar public, deoarece stagiul special de cotizare

necesar în serviciul public este de cel puțin 15 ani, pentru acordarea dreptului la

pensie ca funcționar public se includ perioadele de activitate în funcțiile publice în

autorităților publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova conform

Nomenclatorului autorităților publice și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22.04.2004 și în funcțiile publice prevăzute

în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151

din 23.02.2001, funcția de translator al instanței judecătorești a fost inclusă în

clasificatorul dat prin Hotărârea nr. 1399 din 24.11.2003 în vigoare din 28 noiembrie

2003 (f.d. 17).

La 15 martie 2019 Tatiana Chirilenco a adresat cerere Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale or. Anenii Noi și Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a

solicitat anularea deciziei privind refuzul în calcularea pensiei ca funcționar public

(f.d. 18-19, 20-23).

Prin răspunsul nr. 1175 din 26 martie 2019 Casa Teritorială de Asigurări

Sociale or. Anenii Noi, și prin răspunsul nr. C-716/19; C-752/19 din 11 aprilie 2019,

6

Casa Națională de Asigurări Sociale au respins cererile prealabile înaintate de

Tatiana Chirilenco (f.d. 24, 25).

În aceste circumstanțe și având în vedere faptul că răspunsurile menționate, cât

și corectitudinea examinării cererii sale cu privire la stabilirea pensiei ca funcționar

public au fost considerate de reclamantă a fi ilegale, Tatiana Chirilenco a depus

prezenta acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale orașul Anenii Noi,

solicitând constatarea perioadei 06 august 1999 – 30 aprilie 2018 ca vechime în

muncă ca funcționar public, perioadă în care Tatiana Chirilenco a exercitat atribuții

de interpret, traducător al instanței judecătorești; anularea deciziei CTAS or. Anenii

Noi din 13 martie 2019 de refuz privind calcularea pensiei ca funcționar public;

anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale din 26 martie 2019 de

respingere a cererii prealabile cu privire la anularea (revocarea) deciziei CTAS or.

Anenii Noi din 13 martie 2019; anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale din 11 aprilie 2019 de respingere a cererii prealabile cu privire la anularea

(revocarea) deciziei CTAS or. Anenii Noi din 13 martie 2019, precum și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă vechimea în muncă de interpret,

traducător al instanței judecătorești, perioada 06 august 1999 – 30 aprilie 2018 la

calcularea pensiei ca funcționar public pentru Tatiana Chirilenco, cu stabilirea

pensiei ca funcționar public (f.d. 2-7).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în

favoarea temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o integral (f.d. 98, 99-106).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 24

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Casa Națională

de Asigurări Sociale și a menținut hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 159, 160-172).

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că stagiul de cotizare în serviciul

public include perioadele de activitate în funcții publice în autoritățile publice

centrale și locale prevăzute în anexa nr.1 la Legea serviciului public nr. 443-XIII din

04.05.1995 și în anexa nr.1 la Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, precum și în funcții publice în autoritățile

publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova până la data intrării în

vigoare a Legii serviciului public nr. 443 din 04.05.1995 (abrogată la 01.01.2009),

conform modului stabilit de Guvern.

Conform art. 29 alin. (2) al Legii serviciului public nr. 443 din 04.05.1995 (în

vigoare până la 01.01.2009), în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de

asemenea, și perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au

funcționat pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei

legi.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele părții apelante

referitoare la faptul că funcția de traducător/interpret al instanței de judecată a fost

atribuită la categoria funcțiilor publice doar prin Hotărârea Guvernului nr. 1399 din

24.11.2003, deoarece acestea contravin conținutului cadrului legal precitat, potrivit

căruia în vechimea în serviciul public intră și perioadele de activitate în calitate de

funcționar public în autoritățile publice care au funcționat pe teritoriul Republicii

Moldova până la punerea în aplicare a legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, consideră că instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii,

cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate,

corect a conchis asupra necesității respingerii apelului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale și menținerea hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În susținerea concluziei date, Colegiul lărgit învederează că, în conformitate cu

art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrative nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în

vigoare până la 01.04.2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept

al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din

structurile specificate la lit.a) și b).

Noțiunea de „act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare până la

01.04.2019), cât și în Rezoluția (77) 31 cu privire la protecția individului față de

actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului

Europei la 28 septembrie 1997.

Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică

unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități

publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul

administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul

exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau

interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul

exercitării unei funcții judiciare.

În temeiul art. 14 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-

o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea

nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior,

cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent,

fie organului ierarhic superior dacă legislația nu prevede altfel.

Din normele legale precitate supra rezultă că, respectarea procedurii prealabile

de soluționare a litigiului este obligatorie, în cazul contenciosului administrativ, dacă

legea nu dispune altfel. Respectiv, dacă o persoană se consideră a fi vătămată într-

un drept al său și dorește restabilirea acestuia, ea are dreptul de a iniția o procedură

în ordinea contenciosului administrativ, doar cu respectarea unei procedure

prealabile.

8

În context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că Tatiana Chirilenco a respectat procedura

prealabilă, adresând la 15 martie 2019, cererea prealabilă atât Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale or. Anenii Noi, cât și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale prin

care a solicitat anularea deciziei privind refuzul în calcularea pensiei ca funcționar

public.

Articolul 15 alin. (1) al aceleiași Legi statuează că, cererea prealabilă se

examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de

la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă

legislația nu prevede altfel.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale or. Anenii Noi nr. 1175

din 26 martie 2019 și prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-

716/19, C-752/19 din 11 aprilie 2019 a fost respinsă cererea prealabilă adresată de

către Tatiana Chirilenco.

În temeiul art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), cererea prin care se solicită anularea

unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen

de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data

primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de

lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de soluționare a unei

cereri, prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

Coroborând prevederile normelor legale citate anterior, cu circumstanțele de

fapt ale cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că acțiunea înaintată de Tatiana Chirilenco la 23

aprilie 2019, a fost depusă în instanța de contencios administrativ în termen, cât și

cu respectarea procedurii prealabile.

Colegiul lărgit remarcă că, controlul judecătoresc al legalității actelor

administrative, presupune apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor,

împotriva abuzurilor administrației publice, în condițiile legii contenciosului

administrativ, instanța având prerogativa de a anula actul administrativ în tot sau în

parte sau poate obliga autoritatea publică la emiterea unui act întru realizarea

dreptului încălcat doar în cazul în care acesta se plasează sub incidența

reglementărilor art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), care prescrie condițiile de anulare

și anume: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii – în contextul

în care autorității publice i se poate imputa încălcarea principiului legalități; b) este

9

ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței – în cazul în care actul a fost emis sau

adoptat de către autoritatea publică cu încălcarea competenței materiale sau

teritoriale; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite – actul nu a

fost emis în forma stabilită, nu cuprinde elemente de formă care să confirme că actul

a fost emis sau adoptat cu respectarea legii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține prevederile art. 42 alin. (2) din Legea cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, prin care funcționarul

public beneficiază de pensie în condițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale

de stat.

Conform art. 41 alin. (1), (2), (3) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, vechimea în serviciul

public include perioadele de exercitare efectivă a funcțiilor publice specificate în

Clasificatorul unic al funcțiilor publice.

În sensul prezentei legi, vechimea în serviciul public se calculează cumulativ,

indiferent de întreruperile pe care le-a avut funcționarul public în serviciul public.

În vechimea în serviciul public intră și perioadele de activitate în calitate de

funcționar public în autoritățile publice care au funcționat pe teritoriul Republicii

Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi.

Raportând cadrul legal la circumstanțele de fapt ale cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

reține că, potrivit extrasului din carnetul de muncă al Tatianei Chirilenco, ultima a

activat în calitate de traducător în cadrul Judecătoriei Anenii Noi din 06 august 1999,

iar din 01 aprilie 2004 acesteia s-a conferit gradul de calificare a funcționarului

public de rangul III, în baza Legii serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995

(abrogată la 01.01.2009) (f.d. 9-15, 81).

Conform art. 481 alin. (2) al Legii privind organizarea judecătorească nr. 514

din 06 iulie 1995, în redacția Legii nr. 191 din 08 mai 2003, grefierul, interpretul,

traducătorul instanței judecătorești au statut de funcționar public.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003, funcțiile de interpret,

traducător al instanței judecătorești, au fost incluse în Clasificatorul unic al funcțiilor

publice de rangul III, aprobat prin Hotărârea Guvernului despre aprobarea

Clasificatorului unic al funcțiilor publice nr. 151 din 23.02.2001 la poziția 01.03.27.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție remarcă că Casa Teritorială de Asigurări Sociale or. Anenii Noi a refuzat

Tatianei Chirilenco în stabilirea și calcularea pensiei ca funcționar public în

conformitate cu art. 47 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XVI din

14.10.1998, deoarece stagiul special de cotizare necesar în serviciul public este de

cel puțin 15 ani. Totodată au invocat că pentru acordarea dreptului la pensiei ca

funcționar public se includ perioadele de activitate în funcțiile publice în autorităților

publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova conform Nomenclatorului

autorităților publice și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 412 din 22.04.2004 și în funcțiile publice prevăzute în Clasificatorul

unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151 din 23.02.2001,

funcția de translator al instanței judecătorești fiind inclusă în clasificatorul dat prin

10

Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003 în vigoare din 28 noiembrie 2003

(f.d. 17).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea privind sistemul public de

pensii nr.156 din 14.10.1998, în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate

perioadele contributive.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din

14.10.1998, dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal,

gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public al asigurărilor sociale.

Conform art. 47 lit. b) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.

156 din 14.10.1998, stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele de

activitate în funcții publice care, până la data intrării în vigoare a Legii serviciului

public, au activat pe teritoriul Republicii Moldova conform nomenclatorului

autorităților publice și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat de Guvern.

Prevederi similare se conțin și în pct. 13 lit. b) al Regulamentului cu privire la

modul de stabilire și plata pensiilor funcționarilor publici, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 412 din 22.04.2004.

Stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele de activitate în funcții

publice în autoritățile publice centrale și locale prevăzute în anexa nr.1 la Legea

serviciului public nr. 443-XIII din 04.05.1995 și în anexa nr.1 la Legea nr. 158-XVI

din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum

și în funcții publice în autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii

Moldova până la data intrării în vigoare a Legii serviciului public nr. 443-XIII din

04.05.1995 (abrogată la 01.01.2009), conform modului stabilit de Guvern.

Conform art. 29 alin. (2) al Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 (în

vigoare pînă la 01.01.2009), în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de

asemenea, și perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au

funcționat pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei

legi.

Raportînd normele lergale enunțate la circumstanțele cauzei deduse judecății,

Colegiul reține că instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au stabilit că actele

administrative contestate contravin prevederilor legale sus-enunțate, din care

considerent întemeiat și corect au dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale or. Anenii Noi nr. 1456 din 13 martie 2019, răspunsului Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale or. Anenii Noi nr. 1175 din 26 martie 2019 și

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 11 aprilie 2019. Totodată,

corect a fost constatată perioada 06 august 1999 până la 30 aprilie 2018 ca vechime

în muncă în calitate de funcționar public, perioadă în care Tatiana Chirilenco a

exercitat atribuții de interpret, traducător al instanței de judecată, fiind obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să includă vechimea în muncă de interpret, traducător

al instanței de judecată, perioada 06 august 1999 până la 30 aprilie 2018 la calcularea

pensiei ca funcționar public pentru Tatiana Chirilenco și stabilirea pensiei ca

funcționar public.

În acest context, argumentele recurentului referitor la faptul că funcția de

traducător/interpret al instanței de judecată a fost atribuită la categoria funcțiilor

publice doar prin Hotărîrea Guvernului nr. 1399 din 24.11.2003, care produce efecte

doar din momentul adoptării și nicidecum nu poate avea efect retroactiv, instanța de

11

recurs le respinge ca neîntemeiate, or aceste alegații contravin conținutului cadrului

legal sus-menționat, potrivit căruia în vechimea în serviciul public intră și perioadele

de activitate în calitate de funcționar public în autoritățile publice care au funcționat

pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a legii cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, fapt corect apreciat de către

instanțele ierarhic inferioare.

Concomitent, Colegiul lărgit reține că Tatiana Chirilenco a îndeplinit aceleași

atribuții în calitatea sa de traducător/interpret, începând cu angajarea acesteia în

funcție la 06 august 1999 și până la 30 aprilie 2018. Prin urmare, se va respinge ca

neîntemeiat și argumentul recurentului precum că până la data intrării în vigoare a

Hotărârii Guvernului nr.1399 din 24.11.2003, traducătorul se ocupa cu deservirea

tehnică a instanței de judecată, din care considerent perioada de până la anul 2003

nu poate fi luată în calcul ca stagiu de cotizare în serviciul public. Or, atribuțiile și

activitatea desfășurată nemijlocit de traducător/interpret în instanța judecătorească

și nemijlocit în ședințele de judecată erau aceleași, nefiind modificate după anul

2003.

Alte argumente invocate de recurent în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute

de către completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă

la circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele de

judecată, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Colegiul notează că, în jurisprudența sa, CtEDO a statuat cu valoare de

principiu că pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 al Primului

Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și se constată o

discriminare în sensul art. 14 din Convenție, dacă lipsește o justificare obiectivă

rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că prin decizia și răspunsurile contestate,

Tatianei Chirilenco i-a fost lezat dreptul la pensie, aceasta fiind îndreptățită de a

beneficia de pensia în mărimea calculată din stagiul complet de cotizare în funcția

publică, inclusiv în perioada de activitate în calitate de traducător/interpret în cadrul

instanței judecătorești în perioada pretinsă de aceasta.

La caz, din considerentele menționate, se reține că instanța de apel a examinat

principalele întrebări juridice puse în prezenta acțiune și s-a pronunțat în mod

detaliat în privința fiecărui argument invocat pe marginea cererii de chemare în

judecată. Totuși, pentru a nu ignora observațiile recurentei și circumstanțele speciale

ale cauzei (a se vedea, în contrast, Bochan vs Ucraina, 3 mai 2007, parag. 84),

instanța de judecată a reexaminat problema de drept și a fost de acord cu

raționamentul instanței de apel, care a fost completat în faza de recurs pentru a

înlătura orice dubiu cu privire la legalitatea actelor judecătorești.

În esență, punctul de vedere al recurentului Casa Națională de Asigurări Sociale

oferit în această fază nu a putut modifica concluziile anterioare.

Pe baza celor prezentate, instanța de recurs constată că instanța de apel a

determinat corect caracterul raportului juridic dintre părți și legile aplicabile

soluționării pricinii, cu completările de rigoare.

12

Prin urmare, observațiile recurentului au fost ascultate, iar instanța de apel a

răspuns la toate argumentele esențiale ale cauzei (a se vedea deciziile de

inadmisibilitate în cauzele Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008;

Fundația pentru Copii Speranța vs Moldova, 17 octombrie 2017 sau Calancea și alții

vs Moldova, 6 februarie 2018, parag. 20, 34–35).

Referitor la solicitarea Casei Naționale de Asigurări privind anularea încheierii

din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău privind aplicarea sancțiunii

procesuale sub formă de amendă, studiind materialele dosarului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în acest sens

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului depus de reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale, rezultă că recurenta nu este de acord cu încheierea din 10 decembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost aplicată amenda judiciară în mărime de

10 unități convenționale, pentru neprezentarea nejustificată în ședința de judecată

din 10 decembrie 2019 (f.d. 141-142).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut

faptul că completul judiciar a insistat că reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale urmează să se prezinte în ședința din 10 decembrie 2019, dat fiind faptul că

pentru administrarea probelor care au fost depuse de apelant la 29 noiembrie 2019

era necesară prezența părții apelante. Ca rezultat reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale a ignorat solicitarea instanței, motiv pentru care ședința de

judecată a fost nelucrativă, fiind amânată până la data de 23 ianuarie 2020, ora 10.00

(f.d. 142).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră justă concluzia instanței de apel despre necesitatea aplicării

amenzii judiciare pentru neprezentarea în ședința de judecată a reprezentantului

apelantului Vadim Glijin.

În corespundere cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 238 Cod administrativ, în procedura de apel nu pot fi

prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în

imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le

admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de apel este în drept să

solicite din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa

soluționare a cauzei.

Încheierea din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Vadim Glijin, i-a fost aplicată

amenda judiciară este indisolubil legată de faptul prezentării de către acesta a

probelor suplimentare în susținerea cererii de apel depuse, iar solicitarea instanței de

de apel de a fi prezent reprezentantul apelantului în ședința numită pentru data de 10

13

decembrie 2020, se datorează faptului necesității administrării probelor depuse în

intanța de apel, iar neprezentarea reprezentantului Vadim Glijin a dus la amânarea

ședinței de judecată până la 23 ianuarie 2020, ora 10.00, respectiv tergiversarea

examinării cauzei.

Faptul informării reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Vadim

Glijin, despre obligația de a se prezenta în ședința din 10 decembrie 2019, ora 14.30

se confirmă prin telefonograma anexată la materialele cauzei, acesta fiind înștiințat

inclusiv și despre faptul că în cazul neprezentării în ședință va fi aplicată sancțiune

sub formă de amendă (f.d. 136).

Ca rezultat, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Vadim Glijin,

a neglijat solicitarea instanței de judecată și nu s-a prezentat în ședința numită pentru

10 decembrie 2019, ora 14.30, dar la 09 decembrie 2019, ora 16.41 a expediat prin

poșta electronică cerere privind examinarea cauzei în lipsă, cu mențiunea că susține

integral cererea de apel, fără a indica motivele imposibilității prezentării în ședința

de judecată, cu anexarea probelor confirmative în acest sens (f.d. 137-139).

Astfel, art. 216 alin. (1) lit. c), d), e) din Codul administrativ, prevede că, pentru

pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale,

judecătorul raportor solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării

complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere

în care este stabilit termenul-limită de prezentare a acestora; efectuează orice alte

acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ,

după posibilitate într-o singură ședință de judecată; stabilește data și ora pentru

începutul dezbaterilor judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces.

Conform art. 195 Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

Articolul 16 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, hotărîrile, încheierile,

ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile,

delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt obligatorii

pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile

și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

Conform art. 161 Cod de procedură civilă, amenzile judiciare se aplică de către

instanța judecătorească, în cazurile și în proporțiile stabilite de prezentul cod,

persoanelor care au săvîrșit încălcări procedurale. O dată cu aplicarea sancțiunii, se

va constata încălcarea.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate, se

conchide că, la caz, instanța de apel corect a dispus aplicarea în privința

reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Vadim Glijin, a amenzii

judiciare pentru neprezentarea nejustificată în ședința de judecată or, recurenta nu s-

a conformat indicației instanței de apel, adică nu s-a prezentat în ședința de judecată

stabilită pentru data de 10 decembrie 2019, ora 14.30, fiind absolut necesară prezența

părții apelante, în vederea administrării probelor depuse de Casa Națională de

Asigurări Sociale la 29 noiembrie 2019.

14

Nu pot constitui temei pentru admiterea recursului și casarea încheierii recurate

argumentele precum că Codul administrativ nu prevede aplicarea amenzii în privința

participanților la proces în cazul neprezentării în ședința de judecată, amenda fiind

aplicată în temeiul art. 161 Cod de procedură civilă, or reieșind din prevederile art.

195 Cod administrativ, prevederile Codului de procedura civilă se aplică

corespunzător în cadrul examinării cauzei în contencios administrativ, cu excepția

art.169–171.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ respinge argumentele formulate în recurs, deoarece

aceastea sunt declarative și lipsite de suport legal.

Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b); 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art.

258 alin. (3) ale Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea

protocolară din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău adoptate în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Chirilenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale orașul Anenii Noi privind anularea actelor administrative,

constatarea perioadei ca vechime în muncă și obligarea de a include în vechimea în

muncă la calcularea pensiei ca funcționar public.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

15