2ra-1084/20 — încasarea prejudiciului material si moral

2ra-1084/20 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1084/20

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. E. Bulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, O. Cojocaru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Galina Corsacova, reprezentată

de avocatul Ion Batrîncea și de către Inspectoratul de Poliție Hîncești,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina Corsacova

împotriva Inspectoratului General de Poliție, Inspectoratului de Poliție Hîncești și

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 februarie 2019, Galina Corsacova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General de Poliție, Inspectoratului de Poliție Hîncești și

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în perioada anilor 2017 – 2018 în

privința ei au fost întocmite mai multe procese contravenționale de către angajații

Inspectoratului de Poliție Hîncești, și anume: procesele verbale cu privire la

contravenție nr. MAI03 569678 din 23 noiembrie 2016, nr. MAI03 5693 27 din 2

ianuarie 2017, nr. MAI03 569239 din 10 ianuarie 2017, nr. MAI03 569330 din 17

ianuarie 2017, nr. MAI03 569250 din 18 ianuarie 2017, nr. MAI03 269230 din 27

ianuarie 2017, nr. MAI03 640567 din 17 februarie 2017, nr. MAI03 640835 din 7

martie 2017, nr. MAI03 947599 din 24 iulie 2017, procesul-verbal întocmit la 2 iunie

2017, nr. MAI04 347335 din 14 iunie 2018, care ulterior prin hotărîrile Judecătoriei

Hîncești, sediul Central au fost anulate și încetate.

A menționat că, prin hotărârile Judecătoriei Hîncești, sediul Central anexate la

cererea de chemare în judecată, toate procesele-verbale cu privire la contravenție, au

fost anulate, fiind considerate intentate ilegal în privința acesteia de către Inspectoratul

de Poliție, cauzîndu-i reclamantei un prejudiciu moral, manifestat prin stare de stres,

de frică pentru viață și sănătate, fiind nevoită aceasta de a se adresa medicului cu

diferite diagnoze.

1

Reclamanta a afirmat că prin tragerea ilegală la răspundere contravențională, prin

intentarea ilegală a proceselor-verbale cu privire la contravenție, precum și prin

aplicarea sancțiunilor contravenționale a fost prejudiciată atît material, cît și moral.

A specificat că, în urma acțiunilor ilegale menționate i-a fost cauzat prejudiciu

material, calculat ulterior și prezentat instanței prin cerere suplimentară la data de 28

februarie 2019, prin care a solicitat încasarea, în mod solidar, din contul pîrîților în

beneficiul reclamantei a sumei de 663,60 lei cu titlu de de prejudiciu material,

constituit din cheltuielile de deplasare în Judecătoria Hîncești pentru examinarea

cauzelor date. Prejudiciul material solicitat de către reclamantă fiind calculat în baza

certificatului eliberat de Întreprinderea de Stat „Gările si Stațiile Auto”, filiala

Hîncești, conform căruia o deplasare pe ruta Hîncești-Cărpineni constituie 15.80 de lei,

astfel o deplasare tur-retur constituie 31,60 lei, suma care fiind înmulțită de către

reclamantă la 21 deplasări pentru participare în 21 ședințe de judecată confirmate prin

procesele-verbale ale ședințelor de judecată anexate la cererea de chemare în judecată.

A adăugat că, la fel i-a fost cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de

100 000 de lei, sumă care nu poate fi echivalată cu suferințele și lipsurile de care a avut

parte.

A susținut că mărimea prejudiciului moral a stabilit-o reieșind din faptul că, în

privința sa ilegal au fost emise decizii de sancționare de către agenții constatatori din

cadrul Inspectoratului de Poliție Hîncești prin care i se aplicau sancțiuni sub formă de

amendă în mărime de 1 000 de lei, 4 500 de lei, muncă neremunerată în folosul

comunității, i-au fost puse și cătușe precum și a fost ținută la poliție 2 ore cu picioarele

goale.

Reclamanta Galina Corsacova a solicitat din contul pârâților Inspectoratul de

Poliție Hîncești, Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a sumei de 663,60 de lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 100 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile judiciare.

Prin încheierea din 8 mai 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost atras în

calitate de copîrît Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncesti, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Galina Corsacova. S-a încasat de la

Galina Corsacova în beneficiul Statului, taxa de stat în mărime de 250 de lei.

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Galina Corsacova, s-a casat hotărîrea din 9 octombrie 2019 a

Judecătoriei Hîncesti, sediul Central și s-a pronunțat pe caz o nouă hotărîre după cum

urmează: s-a admis parțial acțiunea depusă de către Galina Corsacova. S-a încasat de la

Inspectoratul de Poliție Hîncesti în beneficiul Galinei Corsacova suma de 2 200 de lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 663,60 de lei cu titlu de prejudiciu material. În

rest cerințele reclamantei ce exced sumele date au fost respinse ca neîntemeiate. S-au

respins cerințele Galinei Corsacova împotriva Inspectoratului General de Poliție și

Ministerului Justiției al Republicii Moldova ca fiind neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că judecând cauza și constatând

netemeinicia cererii de chemare în judecată, instanța de fond, într-un mod neînțeles,

trecând cu vederea circumstanțele de drept pe care reclamanta și-a întemeiat pretențiile

sale, au supus examinarea cauzei doar prin prisma prevederilor Legii nr. 1545 din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, dat fiind

că Galina Corsacova nu este îndreptățită să solicite repararea prejudiciului, în

2

condițiile în care în cadrul examinării cauzei nu au fost constatate circumstanțele

expres prevăzute de lege care ar justifica dreptul acestuia de a pretinde repararea

prejudiciului. Or, în speță este cert că Galina Corsacova și-a întemeiat acțiunea,

susținută de altfel fără modificări pe parcursul examinării cauzei în fond, inclusiv și pe

prevederile art. 384 alin. (2) lit. u) Cod contravențional, care prevăd că persoana în a

cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească

despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Instanța inferioară a notat cu certitudine că Inspectoratul de Poliției Hîncești a

încălcat principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă

la răspundere și judecată, împrejurare ce generează angajarea răspunderii patrimoniale

a Statului pentru prejudiciul material și moral cauzat prin această încălcare.

Instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii și necesitatea

încasării prejudiciului moral în mărime de 2 200 de lei. Or, suma dispusă spre încasare

este una rezonabilă și echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat Galinei Corsacova

prin tragere ilicită la răspundere contravențională.

Instanța ierarhic inferioară a considerat că sunt întrunite condițiile necesare de

survenire a răspunderii Inspectoratului de Poliție Hîncesti de reparare a prejudiciului

material și moral cauzate Galinei Corsacova.

La data de 22 iunie 2020, Galina Corsacova, reprezentată de avocatul Ion

Batrîncea a declarat recurs împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea ce

ține de prejudiciul moral cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată în

partea ce ține de încasarea prejudiciului moral, deoarece instanța de apel nu a luat în

considerare gravitatea cauzării suferințelor psihice la care a fost supusă. De asemenea,

nu a luat în considerare datele obiective care certifică acest fapt – nivelul (gradul)

suportării de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice.

A menționat că instanțele de judecată sunt în drept să ia în considerare și alte

circumstanțe probatoare prin actele cauzei, în particular, situația persoanei juridice care

poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate etc., ceea ce

demonstrează netemeinicia soluției date de instanța de apel la stabilirea prejudiciului

moral.

A opinat că prejudiciul moral a fost diminuat de către instanța de apel nejustificat,

în comparație cu suferințele psihice suportate la întocmirea proceselor și examinarea

contestațiilor contravenționale.

La data de 6 august 2020, Inspectoratul de Poliție Hîncești a declarat recurs

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia și casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a interpretat, aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

A specificat că instanța de apel făcând referire la dispozițiile art. 386 alin. (1) Cod

de procedură civilă, conform cărora hotărârea primei instanțe se casează sau se

modifică de către instanța de apel, dacă circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, concluziile primei instanțe sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept material sau normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, nu a indicat care circumstanțe

3

importante nu au fost constatate/elucidate, or care din concluziile instanței de fond sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A explicat că instanța de apel eronat a concluzionat că Inspectoratul de Poliție

Hîncești a încălcat principiul general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată poate

fi trasă la răspundere și judecată, întrucât prin hotărârile instanței de fond prin care au

fost anulate procesele verbale cu privire la contravenție nu s-a constatat nevinovăția

intimatei cu dispunerea repunerii în drepturi a acesteia.

A afirmat că instanța de apel nu a determinat corect temeinicia cererii de apel

declarată de Galina Corsacova, precum și nu a ținut cont de legalitatea hotărârii

instanței de fond.

Prin referința depusă la data de 6 august 2020 Inspectoratul General al Poliției a

solicitat ca recursul declarat de către Galina Corsacova, reprezentată de avocatul Ion

Batrîncea să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 6 mai 2020 (f.d.172), însă careva date ce ar confirma

recepționarea acesteia de către recurenți la actele cauzei lipsesc.

Prin urmare, recursurile din 22 iunie 2020 și respectiv 6 august 2020, sunt

declarate în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Galina Corsacova, reprezentată de

avocatul Ion Batrîncea și de către Inspectoratul de Poliție Hîncești, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Galina Corsacova,

reprezentată de avocatul Ion Batrîncea și de către Inspectoratul de Poliție Hîncești nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate

de Galina Corsacova, reprezentată de avocatul Ion Batrîncea și de către Inspectoratul

de Poliție Hîncești urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Galina Corsacova, reprezentată

de avocatul Ion Batrîncea și de către Inspectoratul de Poliție Hîncești.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5