3r-284/20 — constatarea faptului si obligarea emiterii actului administrativ

3r-284/20 — constatarea faptului si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-284/20

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr.Dașchevici, A.Bostan, M.Guzun)

D E C I Z I E

11 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Partidul Liberal Democrat din Moldova,

reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Partidul Liberal

Democrat din Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

constatarea faptului și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva încheierii din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care acțiunea înaintată de Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost declarată

inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 5 octombrie 2020, Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus

în temeiul art. 71 și 72 Cod electoral în Curtea de Apel Chișinău acțiune

(contestație) în ordinea contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând constatarea faptului că Comisia Electorală Centrală nu a

examinat în termenul prevăzut de lege demersul Partidului Liberal Democrat din

Moldova privind înregistrarea persoanelor de încredere ale concurentului electoral

la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și obligarea Comisiei Electorale

Centrale de a examina demersul Partidului Liberal Democrat din Moldova privind

înregistrarea persoanelor de încredere ale concurentului electoral la alegerile

prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

Prin încheierea din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea

înaintată de Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost declarată inadmisibilă,

în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu

poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul

art.17.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 9 octombrie 2020, Partidul

Liberal Democrat din Moldova, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii

1

recurate cu adoptarea unei noi încheieri, prin care cererea de chemare în judecată

să fie declarată admisibilă și admisă în sensul formulat.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, prima instanță urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție. La fel, a invocat că instanța de fond nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

În acest context a menționat că declararea acțiunii ca inadmisibilă pe motiv că

lipsește încălcarea a unui drept prevăzut de art. 17 Cod administrativ, deoarece

Partidul Liberal Democrat din Moldova nu este concurent electoral și respectiv nu

are dreptul să înainteze persoane de încredere constituie în esență un refuz din

partea Curții de Apel Chișinău de a examina în fond cauza, fapt ce constituie o

violare a articolului 6 §1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, în situația în care definiția ,,concurenți electorali”

prevăzută de art. 1 Cod electoral este o noțiune dată de lege și nu reprezintă o

prevedere imperativă. Or, această noțiune statuează doar faptul că candidații pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova înregistrați de Comisia Electorală

Centrală sunt concurenți electorali, însă nu și faptul că partidele politice le este

interzis de a fi concurenți electorali.

În continuare, recurentul a evidențiat că în aceiași noțiune de ,,concurent

electoral” la alegeri locale, dar și la parlamentare unde funcția de primar, consilier,

dar și deputat este deținută tot de persoană fizică și nu de partidul politic, exact ca

și la funcția de Președinte al Republicii Moldova, concurenți electorali pe lângă

candidat mai sunt considerate și partidele politice, organizațiile social-politice și

blocurile electorale, iar neinlcuderea partidelor ca concurenți electorali este o

scăpare a legiuitorului decât o interdicție imperativă după cum greșit a interpretat

Comisia Electorală Centrală.

A mai subliniat că Partidul Liberal Democrat din Moldova nu a primit o

hotărâre întemeiată a Comisiei Electorale Centrale, fapt ce-i permite să înainteze o

acțiune în contencios administrativ în conformitate cu art. 189 alin. (2) Cod

administrativ, însă instanța de fond aplicând eronat normele juridice a constatat că

Comisia Electorală Centrală prin scrisoarea nr. CEC-8/2986 din 3 octombrie 2020

a soluționat demersul Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Sub un alt aspect, recurentul a relatat opinia Curții Supreme de Justiție expusă

într-o decizie irevocabilă pronunțată într-un litigiu analogic în această perioadă

electorală, prin care a recunoscut dreptul încălcat partidelor politice din perspectiva

participării în alegeri ca concurent electoral în susținerea candidatului său.

Prin urmare, restricția impusă accesului la o instanță de judecată de către

Curtea de Apel Chișinău, în speță nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, or,

recurentul a respectat condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios

administrativ, demonstrând inclusiv și pretinsul drept vătămat, pe când motivarea

Curții de Apel Chișinău nu reprezintă altceva decât invocarea formală a unui temei

de inadmisibilitate a acțiunii, care nu este urmată de o motivare corespunzătoare.

2

La data de 9 octombrie 2020, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi a participanților la proces, în

adresa intimatei Comisia Electorală Centrală a fost expediat pentru informație și

cunoștință copia cererii de recurs depusă de Partidul Liberal Democrat din

Moldova, reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc împotriva încheierii din 8

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, oferindu-i-se posibilitatea depunerii

referinței, însă în apărarea sa, până la data examinării recursului, intimata Comisia

Electorală Centrală nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a formulat

referință.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, la caz, se contestă inacțiunile Comisiei Electorale Centrale

în perioada electorală în cazul alegerilor prezidențiale.

Respectiv, speței în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la

actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva încheierii

judecătorești sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul

administrativ sunt norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de

raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Colegiul reține că, ținând cont de domeniul specific de activitate a legislației

electorale, actul judecătoresc împotriva căruia poate fi depus apel sau recurs în

temeiul art. 74 alin. (6) Cod electoral, urmează a fi privit lato sensu. Aceasta

deoarece legislația electorală stabilește termene restrânse de examinare și

soluționare a litigiilor electorale, de aceea atât recursul împotriva încheierii

judecătorești, cât și cel depus împotriva hotărârii instanței de fond sau a deciziei

instanței de apel se vor depune în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de

8 octombrie 2020 (f.d.32). Astfel, recursul depus la data de 9 octombrie 2020

(f.d.39) de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, reprezentat de avocatul

Sergiu Arhiliuc, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Partidul Liberal Democrat din Moldova, reprezentat de avocatul

Sergiu Arhiliuc au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

3

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 8 octombrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Partidul Liberal Democrat din Moldova,

reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc, rezultă că recurentul nu este de acord cu

încheierea din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea

înaintată de ultimul a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e)

Cod administrativ (f.d.39-41).

Totodată, din motivarea actului judecătoresc ce constituie obiectul

prezentului recurs, se desprinde că reclamanul Partidul Liberal Democrat din

Moldova nu a putut revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17, motiv pentru care acțiunea depusă împotriva Comisiei

Electorale Centrale a fost declarată inadmisibilă (f.d.32-37).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate

cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de fond la

acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

Colegiul reține că, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin

lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu

privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea

procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) și (2) din același cod, statuează expres că

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci

cînd autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

La caz, reclamantul a înaintat o acțiune în obligare în conformitate cu

prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) Cod administrativ. Totodată, conform art. 5 Cod

administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea actelor

administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea. Iar potrivit art. 39 alin. (2) Cod administrativ coroborat cu art. 17

Cod administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o

autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

4

La acest capitol, Colegiul reține la caz și art. 207 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ, potrivit căruia acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în obligare.

În acest context, Colegiul reține că unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat

prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează

acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual

pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se

aduce atingere prin activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității

administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările sus-

menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia

inadmisibilității acțiunii înaintate de recurenul-reclamant împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la constatarea faptului și obligarea emiterii actului

administrativ.

Aceasta deoarece reieșind din dispozițiile art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare

cu art. 39 alin. (2), 17 și 189 alin. (1) și (2) Cod administrativ, sesizarea instanței

de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui

drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul

autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică

existența obligatorie a două condiții, și anume: existența vătămării unui drept

recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-

un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în

termenul legal o cerere.

Cu toate acestea, la caz, recurentul Partidul Liberal Democrat din Moldova

atât în prima instanță, cât și în ordine de recurs nu a prezentat nici un argument

fondat prin care să motiveze și să justifice explicit în plan procesual care sunt în

concret drepturile acestuia atinse prin pretinsele inacțiuni ale Comisiei Electorale

Centrale.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) și (2) Cod electoral, concurenții electorali

pot avea persoane de încredere în fiecare circumscripție electorală. Persoanele de

încredere îi ajută pe concurenții electorali la desfășurarea campaniilor electorale

ale acestora, fac agitație electorală în favoarea lor și le reprezintă interesele în

relațiile cu autoritățile publice, cu alegătorii, cu consiliile și birourile electorale.

Numărul persoanelor de încredere se stabilește de către Comisia Electorală

Centrală sau de consiliul electoral de circumscripție respectiv. Concurenții

electorali își selectează în mod independent persoanele de încredere, îi prezintă

organului electoral respectiv care îi înregistrează și le eliberează legitimații.

5

Totodată, conform art. 71 alin. (1) coroborat cu art. 72 alin. (3) Cod electoral,

alegătorii și concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile

consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali.

Contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale

Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii

prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data

săvârșirii acțiunii sau adoptării hotărârii.

În corespundere cu pct. 6 din Regulamentul cu privire la activitatea

persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 382 din 12 decembrie 2006 cu modificările

ulterioare, pentru înregistrarea persoanelor de încredere, concurenții electorali

depun la organul electoral respectiv un demers (conform modelului din Anexa nr.1

la prezentul regulament), însoțit de lista persoanelor desemnate. Lista va conține:

numele și prenumele, data, luna, anul nașterii a candidaturilor pentru a fi

înregistrate în calitate de persoane de încredere, precum și distribuția acestora per

circumscripție. Lista persoanelor desemnate se prezintă organului electoral atât pe

suport de hârtie, cât și în formă electronică.

Iar potrivit pct. 7 din același Regulament, demersul concurentului electoral se

examinează de către organul electoral, în termen de 3 zile de la depunere, cu

adoptarea unei hotărâri cu privire la înregistrarea sau refuzul de a înregistra

persoanele de încredere.

În acest context, nu pot fi reținute și se resping argumentele recurentului

Partidul Liberal Democrat din Moldova, precum că demersul privind înregistrarea

persoanelor de încredere urmează poate fi depus inclusiv și de către Partidele

politice care participă prin înaintarea și susținerea candidaților săi la alegeri.

Aceasta deoarece din conținutul dispozițiilor legale citate rezultă cert că

persoanele de încredere sunt prezentate organului electoral de către concurentul

electoral. Respectiv, demersul privind înregistrarea persoanelor de încredere se

depune nemijlocit de către concurentul electoral. Acest fapt se confirmă

suplimentar și prin modelul demersului de înregistrare a persoanelor de încredere

(Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale

concurenților electorali), din care rezultă că demersul se depune din numele

concurentului electoral.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că candidatul la funcția de Președinte al Republicii

Moldova desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, este Tudor Deliu.

Cu toate acestea, contrar art. 50 alin. (2) Cod electoral coroborat cu pct. 6 din

Regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale concurenților

electorali, demersul privind înregistrarea persoanelor de încredere nu a fost depus

de către candidatul Tudor Deliu, ci de către președintele Partidului Liberal

Democrat din Moldova, dl Vladimir Filat, care nu deține însă calitatea de

concurent electoral la alegerile prezidențiale.

La rândul său, ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din

sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie

6

citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una

pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la

caz și prevederile articolului 1 Cod elecoral, conform cărora, în cazul alegerilor

prezidențiale, concurenții electorali sunt candidații pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova, înregistrați de Comisia Electorală Centrală.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs relevă că în

cazul alegerilor prezidențiale, calitatea de concurent electoral o are candidatul

pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și nicidecum partidul politic

care a desemnat candidatul.

Corespunzător, dreptul de a selecta și prezenta persoanele de încredere îl are

doar candidatul la funcția de Președinte, ca persoană fizică, sau reprezentantul cu

drept de vot consultativ la Comisia Electorală Centrală. Deci, doar candidatul poate

revendica încălcarea unui drept de către organul electoral.

Din aceste raționamente, prin scrisoarea nr. CEC-8/2986 din 3 octombrie

2020, Comisia Electorală Centrală a restituit demersul Partidului Liberal Democrat

din Moldova fără a fi examinat, deoarece nici Partidul Liberal Democrat din

Moldova și nici președintele acestuia nu au calitatea de concurent electoral la

alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, deci aceștea nu pot solicita

înregistrarea persoanelor de încredere.

Pe cale de consecință, partidul politic nu poate nici să conteste în instanță

acțiunile sau inacțiunile organului electoral, deoarece nu poate face dovada

revendicării unui drept al său, pentru a parcurge testul de admisibilitate.

Or, după cum s-a menționat, dreptul de înainta demers de înregistrare a

persoanelor de încredere la alegerile prezedențiale, în condițiile art. 50 Cod

electoral și ale Regulamentului cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale

concurenților electorali, îl are doar concurentul electoral înregistrat în modul

stabilit de Comisia Electorală Centrală sau reprezentanul cu drept de vot

consultativ la Comisia Electorală Centrală.

Sub acest aspect, Colegiul subliniază necesitatea de a respinge și argumentele

recursului cu privire la faptul că definiția ,,concurenți electorali” prevăzută de art. 1

Cod electoral este o noțiune dată de lege și nu reprezintă o prevedere imperativă,

respectiv, această noțiune statuează doar faptul că candidații pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova înregistrați de Comisia Electorală Centrală sunt

concurenți electorali, însă nu și faptul că partidele politice le este interzis de a fi

concurenți electorali.

Or, argumentele enunțate denotă nihilism juridic în contextul în care art. 1

Cod electoral prevede expres, exhaustiv și fără loc de interpretare cine este

concurentul electoral în cazul alegerilor prezidențiale. Respectiv, o altă abordare și

interpretare este intolerabilă.

Cu referire la alegațiile recurentului în ceea ce privește faptul că în aceiași

noțiune de ,,concurenți electorali” prevăzută de art. 1 Cod electoral, la alegeri

locale, dar și la parlamentare unde funcția de primar, consilier, dar și deputat este

deținută tot de persoană fizică și nu de partidul politic, exact ca și la funcția de

Președinte al Republicii Moldova, concurenți electorali pe lângă candidat mai sunt

și partidele politice, organizațiile social-politice și blocurile electorale, Colegiul

7

menționează că acestea nu sunt relevante speței, având în vedere că la caz se

contestă inacțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală în cazul

alegerilor prezidențiale, pe când circumstanțele invocate de recurent se referă la

alegeri locale și la cele parlamentare.

La fel, neîntemeiate sunt și argumentele recursului precum că neinlcuderea

partidelor ca concurenți electorali este o scăpare a legiuitorului decât o interdicție

imperativă după cum greșit a interpretat Comisia Electorală Centrală, or,

legiuitorul a diferențiat calitatea și subiecții concurenților electorali în diferite

perioade electorale.

Referitor la argumentul recursului precum că instanța urmează să ia în

considerație și opinia Curții Supreme de Justiție expusă într-o decizie pronunțată

într-o cauză analaogică în această perioadă electorală, prin care a fost recunoscut

dreptul încălcat partidelor politice din perspectiva participării în alegeri ca

concurent electoral în susținerea candidatului său, acesta este neîntemeiat și care

urmează a fi respins, or, decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție la care se

face referire în recurs (dosar nr. 3r-261/20) este improprie obiectului diferit

judecății, deoarece prin decizia la care se face referire, s-a constatat cu certitudine

că ,,Circulara CEC nr. 2796 din 15 septembrie 2020 este adresată „concurenților

electorali, partidelor politice și persoanelor responsabile de finanțele concurenților

electorali”, prin urmare partidele își pot revendica dreptul său în sensul art.17 Cod

administrativ, în contencios administrativ”, ceea ce în prezenta speță nu s-a

constatat. Deci, obiectul litigiului în examinare nu este similar cu cel invocat în

decizia vizată.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat că Partidul Liberal

Democrat din Moldova, nu a revendicat încălcarea unui drept al său în sensul art.

17 în coroborare cu art. 39 alin. (2), 17 și 189 alin. (1) și (2) Cod administrativ,

motiv pentru care încheierea din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău este

legală și întemeiată.

Colegiul invocă în speță și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă,

acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității

survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple

bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state

membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în

Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul

interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici

persoanele particulare să se plîngă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar

pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția

respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului

Unit).

Or, prevederile legale precitate interzic apriori și inter alia înaintarea

acțiunilor în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de

felul acțiunii în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în obligare,

reclamantul trebuie să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea

declarării acțiunii inadmisibile.

8

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de fond.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. b), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de Partidul Liberal Democrat din Moldova,

reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc.

Se menține încheierea din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Partidul Liberal

Democrat din Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

constatarea faptului și obligarea emiterii actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9