2ra-1066/20 — cu privire la apararea dreptului de proprietate, obligarea demolarii constructiei, repararea prejudiciului moral, declararea valabilitatii tranzactiei de vinzare-cumparare, recunoasterea dreptului de proprietate, anularea partiala a testamentului si a certificatului de mostenitor testamentar

2ra-1066/20 — cu privire la apararea dreptului de proprietate, obligarea demolarii constructiei, repararea prejudiciului moral, declararea valabilitatii tranzactiei de vinzare-cumparare, recunoasterea dreptului de proprietate, anularea partiala a testamentului si a certificatului de mostenitor testamentar (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1066/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. E. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

ÎNCHEIERE

7 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de

Tamara Popa și de Vasilii Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasilii Copaci,

reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă împotriva Tamarei Popa cu privire la apărarea

dreptului de proprietate, obligarea demolării construcției și repararea prejudiciului

moral și

la cererea reconvențională a Tamarei Popa împotriva lui Vasilii Copaci cu

privire la declararea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea

dreptului de proprietate, anularea parțială a testamentului și a certificatului de

moștenitor testamentar

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Vasilii Copaci și apelul declarat de Tamara Popa și

menținută hotărârea din 19 iulie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central

constată:

La 15 iunie 2017, Vasilii Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Popa cu privire la apărarea

dreptului de proprietate, obligarea demolării construcției și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut și a locuit în casa părintească din

sat. XXXXX r-nul XXXXX, iar de o perioadă îndelungată este cetățean al Federației

Ruse, domiciliind în această țară.

A comunicat că în anul 2010, tatăl său, Tudor Copaci i-a testat toată averea,

iar prin intermediul fraților săi, gestiona și dirija de la distanță cu toate treburile

referitoare la averea moștenită de la tatăl său.

La 25 februarie 2013 a fost întocmit notarial certificatul de calitate de

moștenitor, iar la 25 aprilie 2017 i-a fost eliberat și certificatul de moștenitor

testamentar.

1

În anul 2013, după decesul tatălui, a fost informat de către fratele său Mihail

Copaci că Tamara Popa, care deținea un bar în imediata apropiere a terenului aferent

casei de locuit ce i-a revenit prin moștenire, a început să-și extindă ilegal construcția

deja existentă, ocupând abuziv o porțiune din terenul respectiv cu dimensiunile de

25 x 10 m.

În scopul apărării dreptului său de proprietate, a contactat-o telefonic pe

Tamara Popa și i-a interzis categoric să facă acest lucru, solicitându-i să sisteze

construcția neautorizată pe porțiunea de teren ocupată abuziv.

A remarcat că atât după prima discuție telefonică, cât și după multe altele,

Tamara Popa a ignorat adresările și cerințele legale înaintate de el, în final,

construind anexa pe porțiunea de teren ocupată abuziv.

A comunicat că, prin hotărârea definitivă și irevocabilă din 13 ianuarie 2014

a Judecătoriei Telenești, Tamara Popa a fost declarată culpabilă de comiterea

contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional, fiindu-i aplicată o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale.

După mai bine de un an de zile de solicitări de sistare a construcției ilegale, la

17 februarie 2014, în baza plângerii depusă de el, Procuratura raionului Telenești a

pornit urmărirea penală conform art. 193 Cod penal, pe faptul că Tamara Popa în

mod abuziv a ocupat o parte din terenul de pe lângă casa ce-i aparține succesorului

defunctului Tudor Copaci.

Prin ordonanța din 19 iunie 2014 a procurorului în Procuratura raionului

Telenești, a fost scoasă de sub urmărire penală bănuita Tamara Popa, pe motiv că în

acțiunile ei nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 193 Cod penal,

cu clasarea cauzei penale.

Emiterea ordonanței menționate procurorul a motivat-o prin faptul că a fost

efectuată tranzacția, dovedită prin recipisa întocmită la 21 noiembrie 2011, prin care

se confirmă că Tudor Copaci a primit suma de 7 000 de lei de la Tamara Popa pentru

suprafața de 3 ari ce-i aparținea lui cu drept de proprietate.

Recipisa a fost semnată din numele lui Tudor Copaci și martorii Serghei

Copaci, Valentina Copaci, Natalia Suruceanu, Rodica Băț și Natalia Sinegur, care,

fiind audiați în calitate de martori, au confirmat veridicitatea recipisei.

De asemenea, în motivarea ordonanței a fost indicat și faptul că, fiind audiată

în calitate de bănuită, Tamara Popa a declarat că într-adevăr a construit o anexă la

sala de manifestații pe care o deține în sat. XXXXX r-nul XXXXX, fără să dețină

actele care i-ar confirma acest drept. Terenul pe care a construit l-a procurat în anul

2011 de la Tudor Copaci printr-o recipisă, în baza căreia a decis să extindă

construcția.

A relatat reclamantul că, revenind în țară în luna aprilie 2017 și făcând

cunoștință cu ordonanța de scoatere a Tamarei Popa de sub urmărire penală, a

solicitat explicații de la presupușii martori la întocmirea recipisei, care categoric au

negat faptul precum că ei au fost martori la 21 noiembrie 2011, când Tamara Popa

i-a transmis lui Tudor Copaci suma de 7 000 de lei, ci doar la rugămintea Tamarei

Popa au semnat recipisa din 21 noiembrie 2011, menționând că nu au văzut dacă

Tamara Popa i-a transmis careva bani lui Tudor Copaci.

Cel puțin doi dintre presupușii martori - Serghei Copaci și Valentina Copaci,

categoric au negat acest lucru, menționând că au fost chemați de Tamara Popa numai

2

pentru a semna recipisa, dar careva bani în prezența lor Tamara Popa nu a transmis

lui Tudor Copaci.

De asemenea, conform constatării din ordonanța din 19 iunie 2014, reiese că

recipisa a fost semnată din numele lui Tudor Copaci de martorii Serghei Copaci,

Valentina Copaci, Natalia Suruceanu, Rodica Băț și Natalia Sinegur și nu este clar

care a fost necesitatea ca martorii nominalizați să semneze din numele lui Tudor

Copaci, atunci când pe recipisă este aplicată și semnătura acestuia.

A menționat că starea sănătății lui Tudor Copaci în vârstă de 83 ani la data

semnării recipisei din 21 noiembrie 2011 nu era satisfăcătoare. Drept confirmare

poate servi informația verbală a asistentului social Iulia Drăguș, care i-a comunicat

că în perioada 2011-2012, l-a vizitat la domiciliu pe Tudor Copaci, care era într-o

stare gravă, aflându-se la pat și care psihologic nu reacționa la cele ce se întâmplă în

jurul său.

De asemenea, fratele său, Mihail Copaci, care avea grijă de Tudor Copaci și

căruia i-a fost încredințată gestionarea averii succesorale testate, nu a fost prezent la

semnarea recipisei din 21 noiembrie 2011, cu toate că se afla acasă, în sat. XXXXX

r-nul XXXXX.

A relevat că Tamara Popa a negociat cu Mihail Copaci posibilitatea

înstrăinării porțiunii de teren litigioase, însă ultimul, neavând împuterniciri, a refuzat

categoric încheierea tranzacției.

A menționat că la 5 mai 2017, a expediat Tamarei Popa o cerere prealabilă,

cu solicitarea de a soluționa litigiul apărut pe cale amiabilă, însă, după mai multe

discuții cu pârâta, nu au ajuns la un consens, iar vreun răspuns în scris de la Tamara

Popa nu a parvenit.

A evidențiat reclamantul că pe lângă prejudiciul material care i-a fost cauzat

în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtei, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral

imens, deoarece în ultimii 3 ani permanent a fost nevoit să apeleze la diferite

instituții abilitate pentru a-și apăra dreptul său de proprietate, iar în rezultat, fiind

pensionar și veteran al războiului din Afganistan și cu XXXXX, permanent simte un

disconfort moral, fiind nevoit să apeleze frecvent la serviciile XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 10, 11, 374, 607 Cod civil,

art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtei să elibereze porțiunea de teren

cu suprafața de 25 x 10 m, ocupată ilegal din terenul aferent casei de locuit din

sat. XXXXX r-nul XXXXX, nr. cadastral XXXXX, obligarea pârâtei să demoleze

anexa construită ilegal pe porțiunea de teren ocupată ilegal, încasarea din contul

pârâtei în beneficiul lui a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

La 11 octombrie 2017, Tamara Popa a depus cerere reconvențională împotriva

lui Vasilii Copaci cu privire la declararea valabilității tranzacției de vânzare-

cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate, anularea parțială a testamentului

și a certificatului de moștenitor testamentar.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 21 noiembrie 2011, a

încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Tudor Copaci, materializat sub formă

de recipisă, prin care a procurat de la acesta lotul de teren cu suprafața de 25 x l0 m,

cu nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

3

A evidențiat că a achitat lui Tudor Copaci, în prezența martorilor Serghei

Copaci, Valentina Copaci, Natalia Suruceanu, Rodica Băț și Natalia Sinegur, costul

cerut în sumă de 7 000 de lei.

Astfel, tranzacția se confirmă prin recipisă, însă părțile nu s-au mai prezentat

la notar din motiv că Tudor Copaci a decedat.

A remarcat că în calitate de cumpărător, și-a onorat obligațiunea de achitare a

prețului lotului de teren procurat, Tudor Copaci i-a transmis în proprietate lotul de

teren, dar nu a reușit să efectueze actele necesare la notar și OCT Telenești.

Având în vedere prevederile art. 213 alin. (2) și 320 alin. (2) Cod civil, a

menționat că nu este obligată să perfecteze actele necesare pentru autentificarea

contractelor notariale.

Referitor la anularea parțială a certificatului de moștenitor testamentar, a

indicat că acesta este rezultatul unui acord între moștenitorii participanți la procedura

succesorală și acest acord trebuie să fie neafectat de vicii de consimțământ sau cauze

de nulitate absolută.

Așadar, la 17 iunie 2010, la biroul notarului Ludmila Iliescu a fost înregistrat

testamentul nr. 5056 a lui Tudor Copaci, care a testat toată averea sa lui Vasilii

Copaci.

La 21 noiembrie 2011, după întocmirea testamentului, Tudor Copaci, în

prezența martorilor, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub formă de

recipisă, prin care i-a vândut din averea sa, care deja era testată și despre care dânsa

nu cunoștea, un lot de teren cu suprafața de 25 x 10 m, cu nr. cadastral XXXXX din

sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Prin urmare, certificatul de moștenitor testamentar nr. 4526 din 25 aprilie

2017, eliberat pe numele lui Vasilii Copaci, conține vicii, or la testament au survenit

schimbări, dat fiind faptul că Tudor Copaci a înstrăinat lotul de teren cu suprafața de

25 x 10 m, cu nr. cadastral XXXXX, expus în testament, dar deoarece a decedat nu

a înregistrat actele necesare la notar.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 213, 315-320, 321 Cod civil,

art. 4, 5, 166, 172 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, declararea valabilității

tranzacției de vânzare-cumpărare a lotului de teren cu suprafața de 25 x 10 m, cu

nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX, încheiată între ea și Tudor

Copaci, recunoașterea dreptului ei de proprietate asupra lotului de teren cu suprafața

de 25 x 10 m, cu nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX, anularea

parțială a testamentului nr. 5056 din 17 iunie 2010 întocmit de Tudor Copaci și

anularea parțială a certificatului de moștenitor testamentar nr. 4526 din 25 aprilie

2017, eliberat pe numele lui Vasilii Copaci în partea ce ține de terenul cu suprafața

de 25 x 10 m, nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Prin hotărârea din 2 martie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Telenești, a fost

admisă acțiunea înaintată de Vasilii Copaci.

A fost obligată Tamara Popa să elibereze porțiunea de teren cu dimensiunile

de 25 x 10 m, ocupată ilegal din terenul aferent casei de locuit din sat. XXXXX

r-nul XXXXX, nr. cadastral XXXXX care a fost moștenită de către Vasilii Copaci

după decesul tatălui său Fiodor Copaci.

4

A fost obligată Tamara Popa să demoleze anexa construită ilegal pe porțiunea

de teren ocupată nelegitim cu nr. cadastral XXXXX cu dimensiunile de 25 x 10 m

la barul existent din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Au fost încasate din contul Tamarei Popa în beneficiul lui Vasilii Copaci

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei, taxa de stat în mărime de

150 de lei achitată la momentul depunerii cererii și prejudiciul moral în mărime de

5 000 de lei.

A fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională a Tamarei Popa

cu privire la declararea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare a lotului de

teren.

A fost respinsă ca fiind nefondată cererea reconvențională a Tamarei Popa cu

privire la anularea parțială a testamentului și a certificatului de moștenitor legal.

Prin decizia din 7 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Tamara Popa, casată hotărârea din 2 martie 2018 a Judecătoriei

Orhei sediul Telenești, cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare, în aceeași instanță,

în alt complet de judecători.

Prin încheierea protocolară din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul

central, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public

Ludmila Iliescu.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Vasilii Copaci, reprezentat

de avocatul Vasile Stăvilă a depus cerere de modificare a pretențiilor, prin care a

solicitat obligarea Tamarei Popa să elibereze porțiunea de teren cu suprafața de

118,3 m2, ocupată ilegal din terenul aferent casei de locuit din sat. XXXXX r-nul

XXXXX, nr. cadastral XXXXX, care a fost moștenită de către el după decesul tatălui

său Tudor Copaci și obligarea Tamarei Popa să demoleze anexa construită ilegal pe

porțiunea de teren, ocupată nelegitim de către aceasta, cu nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 118,3 m2 la localul existent, amplasat în sat. XXXXX r-nul XXXXX

ce-i aparține pârâtei, în rest, cerințele au rămas fără modificări.

În motivarea acesteia a precizat că în urma inspectării bunului imobil litigios

de către OCT Telenești, prin actul de constatare din 14 iulie 2017, a fost stabilit că

suprafața ocupată de construcția bunului imobil adiacent este de 118,3 m2.

Prin hotărârea din 19 iulie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Vasilii Copaci.

A fost obligată Tamara Popa să elibereze porțiunea de teren cu suprafața de

118,3 metri, prin demolarea construcției cu suprafața de 118,3 metri de pe terenul cu

nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Vasilii Copaci.

A fost încasată de la Tamara Popa în beneficiul lui Vasilii Copaci suma de

150 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de plata taxei de stat și suma de

3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral și a excedentului

cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Tamara Popa ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Vasilii Copaci și apelul declarat de Tamara Popa și menținută

hotărârea primei instanțe.

5

Întru consolidarea soluției adoptate, cu referire la acțiunea reconvențională

înaintată de Tamara Popa, instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că

Tamara Popa a omis să explice ce impedimente au existat pentru autentificarea

notarială a contractului, având în vedere că Tudor Copaci a decedat abia în anul 2013

și că pretinsul vânzător s-a eschivat de la autentificarea notarială a contractului.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au stabilit că autorul actului juridic,

a cărui valabilitate se solicită a fi recunoscută (recipisa din 21 noiembrie 2011), nu

este proprietarul Tudor Copaci, ci nora acestuia Valentina Copaci, care nu deține

careva drepturi asupra terenului litigios.

La fel, a fost menționat că semnătura aplicată pe recipisa din 21 noiembrie

2011 din numele lui Tudor Copaci este vizibil diferită de semnătura acestuia aplicată

pe testamentul din 17 iunie 2010.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au mai stabilit că în recipisă este

indicat doar faptul că Tudor Copaci a primit de la Tamara Popa suma de 7 000 de

lei pentru porțiunea de teren, nefiind specificat scopul.

În aceste condiții, este imposibil de a constata dacă între părți au existat

raporturi de vânzare-cumpărare, de arendă sau alt tip de raport juridic, nu se cunoaște

dacă consimțământul lui Copaci Tudor a fost exprimat cu intenția anume de a încheia

contract de vânzare-cumpărare, or din recipisă nu rezultă clar voința proprietarului

de a vinde terenul.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral din acțiunea

inițială, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că este susceptibil

reparației prejudiciul moral cauzat prin atingerea adusă doar drepturilor personale

nepatrimoniale, cât și în cazurile expres stabilite prin lege.

Astfel, prima instanță și instanța de apel au constatat că lui Vasilii Copaci i-a

fost adusă atingere dreptului de proprietate, care este un drept patrimonial.

Corespunzător, prejudiciul moral, care se pretinde a fi suportat, nu este pasibil

reparației.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de

a respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, aceasta fiind lipsită

de temei legal.

Totodată, instanța de apel a menționat că pe rolul instanței s-a aflat o cauză de

o complexitate medie, omogenă cu alte cauze examinate deja de către instanțele

judecătorești, în speță nefiind ridicate careva probleme juridice de importanță

deosebită, deci prima instanță întemeiat a redus cuantumul cheltuielilor pretinse,

acordând o compensație în mărime de 3 000 de lei. Or, aceste cheltuieli sunt reale,

necesare, nu depășesc limita rezonabilității și corespund volumului muncii prestate

de avocat.

La 5 iunie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasilii Copaci, reprezentat

de avocatul Vasile Stăvilă a declarat recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel în partea ce ține de respingerea

pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral și excedentului cheltuielilor

de judecată, cu modificarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

încasată din contul Tamarei Popa în beneficiul lui suma de 10 000 de lei cu titlu de

6

cheltuieli de asistență juridică și suma de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

în rest, menținută hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești în partea

contestată, considerându-le neîntemeiate și necesare de a fi casate parțial.

Referitor la solicitarea de încasare a prejudiciului moral, recurentul a explicat

că este veteran al războiului din Afganistan, aflându-se la o depărtare mare de casa

părintească care i-a revenit ca moștenire de la tatăl său, de mai bine de 3 ani este

nevoit să lupte pentru a i se întoarce ceea ce-i aparține după lege, atât prin discuții

interminabile cu Tamara Popa, cât și prin adresările către organele de urmărire

penală și instanțele de judecată naționale.

A relevat că încă de la etapa incipientă a adresărilor sale în instanțe, a propus

intimatei soluționarea cazului pe cale amiabilă, extrajudiciară, la ce ultima nu a

reacționat nici într-un fel.

Astfel, pe parcursul a unei perioade îndelungate, nu are posibilitatea să-și

gestioneze întru totul lotul de teren moștenit de la părinți, cu atât mai mult, că în

această perioadă a avut mai multe oferte în acest sens, însă nu le-a putut valorifica

din simplul motiv că acest teren mereu este în litigiu, în timp ce Tamara Popa

continuă să gestioneze ilegal această porțiune de teren, acumulând dividende

financiare constante din activitatea întreprinderii sale, o parte din sediul căreia este

amplasat ilegal pe terenul proprietate privată a lui.

A invocat dezacordul cu constatarea primei instanțe în sensul că nu este

justificată încasarea a unei sume atât de mari pentru compensarea cheltuielilor de

asistență juridică, precizând că avocatul său a făcut un volum mare de lucru pe acest

dosar.

Instanța de apel nu a intrat în esența motivelor invocate de el privind

dezacordul cu hotărârea primei instanțe în partea ce ține de respingerea pretențiilor

cu privire la încasarea prejudiciului moral și excendentului cheltuielilor de judecată,

considerând-o în această parte ilegală, neîntemeiată și necesară de a fi modificată.

La 16 iulie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Tamara Popa a declarat

recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi decizii de remitere a cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că a procurat terenul cu suprafața de trei ari

de la fostul proprietar Tudor Copaci, având recipisă și martori care au fost prezenți

la momentul semnării recipisei și transmiterii banilor.

A precizat recurenta că a procurat de la Tudor Copaci suprafața de teren de

trei ari, dar a construit bunul imobil numai pe suprafața de 108 m2, restul construcției

fiind edificat pe terenul ei, iar pe porțiunea rămasă din terenul procurat de la Tudor

Copaci, urma să construiască o terasă.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au hotărât că construcția urmează să

fie demolată pe suprafața de 118 m2, ceea ce este incorect, deoarece conform

măsurărilor efectuate de specialiști la fața locului a fost depistat că doar suprafața de

115 m2 din construcție este construită pe terenul ce aparținea lui Tudor Copaci,

cealaltă suprafață îi aparține, fapt ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile.

7

În lipsa unui act constator sau a unei concluzii a unui expert în domeniu

referitor la posibilitatea demolării unei părți din construcție pe suprafața de 118 m2

din construcția totală de 250 m2, a atenționat că această construcție constituie un tot

întreg și fiecare perete are o legătură putermică între ea, coloanele construcției sunt

unite între ele și face imposibilă demolarea unei părți din construcție.

Astfel, a propus instanței și intimatului ca să fie luată în considerație soluția

propusă de ea privitor la atribuirea în proprietatea lui Vasile Copaci a unei porțiuni

de teren cu suprafața de 118 m2 din terenul vecin ce-i aparține Lidiei Carauș, care

este învecinăt cu terenul lui Vasilii Copaci și este practic în aceiași grădină, deoarece

dânsa a negogiet cu Lidia Carauș ca să-i vândă această suprafață de teren pentru a-i

fi atribuită intimatului.

Prima instanță a dispus demolarea construcției pe suprafața de 118 m2 fără

nicio constatare conform normelor legale care ar constata dacă un așa bun imobil

poate fi demolat total sau parțial.

A reiterat că a depus în prima instanță o cerere prin care a solicitat să fie

dispusă efectuarea unei expertize în construcție care să dea o concluzie referitor la

demolarea unei porțiuni din construcție, fiindcă inițial Vasilii Copaci a solicitat

demolarea întregii construcții, însă ulterior și-a modificat pretențiile, solicitând

revendicarea suprafeței de 118 m2 și demolarea unei porțiuni din construcție.

Prin urmare, în cazul în care ar fi fost admisă cererea privind efectuarea unei

expertize în construcții, ar fi fost posibilă evitarea demolării întregii constucții,

deoarece pereții constucției și coloanele sunt unite între ele, fiind astfel evitată

încălcarea dreptului ei de proprietate asupra celeilalte porțiuni de construcție pe

suprafața de 132 m2.

La 27 iunie 2020, în adresa Tamarei Popa și notarului public Ludmila Iliescu

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Vasilii Copaci, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 37 vol. II), fiind recepționată de către notarul

public Ludmila Iliescu la 1 iulie 2020 și de Tamara Popa la 6 iulie 2020, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 44, 45 vol. II).

La 22 iulie 2020, în adresa lui Vasilii Copaci, avocatului Vasile Stăvilă și

notarului public Ludmila Iliescu a fost expediată copia cererii de recurs depusă de

Tamara Popa, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 37 vol. II),

fiind recepționată de către avocatul Vasile Stăvilă la 28 iulie 2020, de către notarul

public Ludmila Iliescu la 29 iulie 2020 și de Vasilii Copaci la 30 iulie 2020, ceea ce

se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 57-59 vol. II).

La 29 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, și ulterior, la 31 iulie

2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasilii Copaci, reprezentat de avocatul

Vasile Stăvilă a depus referință la recursul declarat de Tamara Popa, solicitând

respingerea acestuia ca fiind inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

8

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 24 martie 2020, ceea ce se atestă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 24

vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri la 5 iunie 2020 și respectiv, la 16 iulie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Tamara Popa și de Vasilii

Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Tamara Popa și de Vasilii

Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

9

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile

declarate de Tamara Popa și de Vasilii Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă

urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibile recursurile declarat de Tamara Popa și de Vasilii

Copaci, reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

10