2ra-1285/20 — modificarea planului geometric al terenurilor, constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea rectificării hotarului dintre terenuri

2ra-1285/20 — modificarea planului geometric al terenurilor, constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea rectificării hotarului dintre terenuri (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1285//20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cozonac

Elena, reprezentată de avocatul Popovici Oleg,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cozonac Elena

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Costiuc Natan și Morari

Piotr cu privire la modificarea planului geometric al terenurilor, constatarea nulității

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea rectificării

hotarului dintre terenuri,

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Elena Cozonac, reprezentată de avocatul Popovici Oleg și a

fost menținută hotărârea din 16 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 28 aprilie 2015 Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Popovici Oleg în baza

mandatului seria MA nr. 0551360 din 04 martie 2015, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți

accesorii Costiuc Natan și Morari Liudmila cu privire la modificarea planului geometric

al terenurilor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 30 ianuarie 1996 a încheiat cu

Primăria mun. Chișinău contract de dare în folosință pe termen nelimitat a lotului de

pământ cu suprafața de 700 m.p. pentru construcții și exploatare individuală a casei de

locuit cu drept de proprietate din XXXXX, la care a fost anexat planul terenului

transmis în folosință.

A menționat că în luna octombrie 1997, la solicitarea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, în cauza civilă nr. 2-1656/97, Direcția funciară a Primăriei mun. Chișinău a

efectuat expertiza, cu ieșirea la fața locului, a terenurilor cu numerele XXXXX din

XXXXX, la acel moment aflate în litigiu. În rezultatul controlului pe teren, s-a stabilit

1

că construcția garajului, de către deținătorul terenului nr. XXXXX, a fost efectuată în

mod neautorizat, cu încălcarea hotarului, fiind amplasat parțial pe terenul XXXXX, pe o

suprafață cu dimensiunile 0,7m × 4,0m, cu acapararea de teren. Necătând la aceasta,

prin decizia nr. 6/13-2 din 22 februarie 2001 „Cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilelor construite în mod neautorizat pe teritoriul mun. Chișinău”

a Primăriei mun. Chișinău, a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra anexelor lit.

B2 și B3, inclusiv garajul în cauză încorporat, la casa de locuit din XXXXX, cu

suprafața totală de 64,8 m.p., suprafața locativă de 37,6 m.p., construite neautorizat de

către Liudmila Morari.

A susținut că la acel moment, cât și anterior, conform documentelor oficiale,

hotarul dintre imobilele XXXXX, avea o configurație de linie dreaptă și era trasat pe

peretele construcției auxiliare cu subsol situate în partea de nord a lotului nr. XXXXX,

ce mărginea cu perimetrul lotului nr. XXXXX.

Reclamanta a afirmat că prin decizia nr. 54/24-94 din 03 august 2006 a Consiliului

mun. Chișinău i-a fost autentificat dreptul de proprietate privată asupra lotului de

pământ cu suprafața de 512 m.p. din XXXXX inclusiv 162 m.p., ca urmare a vânzării-

cumpărării la preț normativ pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare,

fiindu-i eliberat titlu de autentificare al dreptului deținătorului de teren, în care era

indicat planul terenului fără schema coordonatelor cu dimensiuni. Hotarul din acest plan

între imobilele XXXXX, schematic coincidea cu cel din teren, fiindu-i explicat că

privatizarea terenului din str. XXXXX se efectuează cu respectarea dimensiunilor

terenului de fapt existente în natură la acel moment.

În anul 2005, pentru a delimita terenurile imobilelor XXXXX, a construit un gard

capital din piatră, care a rămas nemodificat până în prezent, cedând o porțiune de teren

vecinei Liudmila Morari, doar pentru a-și putea privatiza terenul său. Însă, pentru

edificarea acestui gard, în lipsa autorizației de construire, prin hotărârea Comisiei

administrative a Preturii sect. Ciocana, mun. Chișinău nr. 697 din 14 decembrie 2006, a

fost sancționată în baza art. 149, 37 din Codul cu privire la contravenții administrative.

A relatat că la 03 ianuarie 2014 Liudmila Morari s-a adresat cu acțiune în judecată

împotriva ei, solicitând apărarea dreptului de proprietate asupra terenului situat pe

XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate privată, invocând că a fost încălcat

hotarul dintre imobile, fără a prezenta probe în acest sens.

Între timp, efectuând investigații întru verificarea temeiniciei pretențiilor formulate

de Liudmila Morari, solicitând de la Primăria mun. Chișinău copiile actelor care au stat

la baza privatizării terenului din XXXXX, a depistat că în cadrul privatizării imobilului

au fost comise erori. Astfel, hotarele dintre terenurile nr. XXXXX și respectiv, planurile

geometrice ale acestor terenuri au fost stabilite cu încălcarea art. 11 din Codul funciar,

pct. 50 din Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, art. 389 din Codul civil, art. 4 din

Legea cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.

1308 din 25 iulie 1997, art. 152 și art. 19 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543 din 25 februarie 1998.

2

Reclamanta a notat că în cadrul privatizării terenului din XXXXX, nu s-a efectuat

stabilirea hotarului fix la fața locului, nu s-a întocmit niciun act în acest sens, totul s-a

efectuat cu aproximație, hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral sau

în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor nr. XXXXX din str.

XXXXX.

A mai indicat că la momentul privatizării imobilului, Primăria mun. Chișinău nu a

avut niciun temei legal de a face modificări în planul cadastral și planul geometric al

imobilului din XXXXX, nefiind clar de unde și cum au fost stabilite coordonatele și

dimensiunile hotarului dintre imobile, or, planul geometric al terenului putea fi

modificat numai în rezultatul aducerii lui în corespundere cu posesiunea de fapt a

terenurilor elucidată în planul geometric din 25 martie 2015.

Cozonac Elena a explicat că la 27 martie 2015, s-a adresat Consiliului și Primăriei

mun. Chișinău cu cerere, solicitând efectuarea rectificărilor respective în planurile

geometrice ale terenurilor nr. XXXXX din str. XXXXX, în partea ce ține de hotarul

dintre aceste imobile în conformitate cu planul geometric din 25 martie 2015, la care

până la moment nu a primit răspuns.

În contextul expus, reclamanta a solicitat repunerea în termen și modificarea

planului geometric al terenurilor nr. XXXXX din str. XXXXX, în partea ce ține de

hotarul dintre aceste imobile în conformitate cu planul geometric din 25 martie 2015 în

limitele hotarelor de facto.

Prin încheierea protocolară din 08 octombrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost înlocuit în proces intervenientul accesoriu Morari Liudmila, decedată la

22 noiembrie 2014, cu succesorul său în drepturi Morari Piotr.

La 31 martie 2016 și 13 februarie 2017 Cozonac Elena, reprezentată de avocatul

Oleg Popovici, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiunea înaintată

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Costiuc Natan, Morari Piotr și Oficiului cadastral

teritorial Chișinău, solicitând repunerea în termen, modificarea planului geometric al

terenurilor nr. XXXXX din str. XXXXX, în partea ce ține de hotarul dintre aceste

imobile în conformitate cu planul geometric din 25 martie 2015 în limitele hotarelor de

facto, constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din

XXXXX, nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele Liudmilei Morari, în partea

suprafeței de suprapunere cu terenul din XXXXX, de 13,8 m.p., punctele 10-11-12-13,

hașurate din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015,

obligarea organului cadastral să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu nr.

cadastrale XXXXX, iar din planul sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX din str.

XXXXX, să fie exclusă suprafața de 13,8 m.p. cuprinsă în perimetrul laturilor 10-11-

12-13 hașurate din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015.

Reclamanta a indicat că la momentul privatizării imobilului, Primăria mun.

Chișinău nu a avut niciun temei legal de a face modificări în planul cadastral și planul

geometric al imobilului din str. XXXXX, nefiind clar de unde și cum au fost stabilite

coordonatele și dimensiunile hotarului dintre imobilele nr. XXXXX din str. XXXXX.

Or, planul geometric al terenului putea fi modificat numai în rezultatul aducerii lui în

corespundere cu posesiunea de fapt a terenurilor elucidată în planul geometric din 25

3

martie 2015. Mai mult ca atît, conform actualului plan geometric hotarele dintre

imobilele din XXXXX, este situat pe beciul capital din str. XXXXX, ce-i aparține cu

drept de proprietate, blocându-i accesul.

Consideră că prin includerea în titlul deținătorului de teren al vecinului a unei

porțiuni din terenul său, ce-i aparține cu drept de proprietate privată, i-au fost încălcate

drepturile prevăzute de art. 27 din Codul funciar și art. 315 și 316 din Codul civil, fiind

tulburată posesia sa asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că

intenționează să demoleze hotarul existent, să ocupe porțiunea de teren la care pretinde

și pe care o consideră că îi aparține lui, cu stabilirea unui hotar nou în mod unilateral

între terenuri.

A declarat că, contrar dispozițiilor art. 11, art. 504 alin. (1), art. 505 alin. (2) din

Codul civil și art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, pârâtul nu i-a

solicitat consimțământul pentru corectarea greșelii ce ține de hotarul dintre terenurile cu

nr. XXXXX din str. XXXXX, această corectare poate fi efectuată doar în temeiul

hotărârii judecătorești, prin care i se va apăra și dreptul ei de proprietate prevăzut de art.

46 din Constituția Republicii Moldova și art. 1 din Primul Protocol adițional la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Prin încheierea din 25 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost înlocuit pârâtul Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu succesorul în drepturi

procesuale Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Cozonac Elena a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Elena Cozonac și a fost casată integral hotărârea din 12 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

La 30 mai 2019 Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Popovici Oleg, a depus

cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, îndreptată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Costiuc Natan și Morari Piotr, solicitând repunerea în termenul de prescripție,

modificarea planului geometric al terenurilor nr. XXXXX, nr. cadastral XXXXX și nr.

XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX din str. XXXXX, prin rectificarea hotarului dintre

aceste imobile în conformitate cu planul geometric din 25 martie 2015 în limitele

hotarelor de facto, cu excluderea din planul terenului nr. XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX a suprafeței de 13,8 m.p. cuprinsă în perimetrul hașurat a laturilor 10-11-12-13

din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015 și includerea

acestei suprafețe în planul terenului nr. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX din str.

XXXXX; constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

din str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele Liudmilei Morari în partea

hașurată a suprafeței de suprapunere cu terenul din str. XXXXX de 13,8 m.p., punctele

10-11-12-13 din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015.

Prin hotărârea din 16 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depus de Cozonac Elena a fost respinsă ca neîntemeiată.

4

La 08 august 2019 Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 04 decembrie 2019 a

prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 16 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Elena Cozonac și a fost menținută hotărârea din 16 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, potrivit

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015, întocmit de Centrul

de Expertize Independente, urmare a cercetării terenului aferent imobilului din XXXXX

(număr cadastral XXXXX) s-a concluzionat că hotarul dintre loturile de pământ cu

numărul cadastral XXXXX (proprietar Morari Liudmila) și lotul vecin cu numărul

cadastral XXXXX, din partea dreaptă a anexei nr. 1, între punctele 10-11-12-13, este

încălcat în partea proprietarului Morari Liudmila pe o lățime de la 2,37 m până la 0,9 m

și pe o suprafață de 13,8 mp; hotarul dintre loturile de pământ cu numărul cadastral

XXXXX (proprietar Morari Liudmila) și loturile vecine cu numerele cadastrale

XXXXX, din partea dreaptă a anexei nr. 1: - între punctele 4-5-6-7-8, este încălcat din

partea proprietarului vecin cu numărul cadastral XXXXX pe o lățime până la 0,84 m și

pe o suprafață de circa 5,3 mp; între punctele 8-9-10, este încălcat din partea

proprietarului vecin cu numărul cadastral XXXXX, pe o lățime până la 1,15 m și pe o

suprafață de circa 10,0 mp (f.d. 120-124, 131-136 vol. I).

În baza probatoriului administrat, instanțele de judecată au determinat că, deși este

constatată prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015

încălcarea hotarului legal în partea proprietarului Morari Liudmila pe o lățime de la

2,37 m până la 0,9 m și pe o suprafață de 13,8 mp, reclamanta Elena Cozonac a invocat

că această situație de facto este corectă și urmează să fie transpusă și în actele juridice

de proprietate a părților litigante.

Referitor la acest aspect s-a reținut că, dreptul de proprietate al Elenei Cozonac

asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX a apărut în baza deciziei nr. 54/24-94

din 03 august 2006 a Consiliului mun. Chișinău, prin care la pct. 2 din decizia

respectivă, s-a autentificat beneficiarei dreptul de proprietate privată asupra lotului de

pământ cu suprafața de 512 mp din XXXXX, inclusiv 162 m.p. ca urmare a vânzării-

cumpărării la preț normativ, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare,

conform planului anexat.

Iar, dreptul de proprietate a Liudmilei Morari (Morari Piotr) și a lui Natan Costiuc

a apărut în baza deciziei nr. 5/37-11 din 17 septembrie 2012 a Consiliului mun.

Chișinău, prin care la pct. 1 din acest act administrativ, s-a autentificat Liudmilei

Morari și lui Natan Costiuc dreptul de proprietate privată comună, (conform

suprafețelor deținute din imobil câte 50%), asupra lotului de pământ cu suprafața de

1270 m.p., pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare din XXXXX.

Instanțele de judecată au menționat că, examinând planurile loturilor aprobate prin

deciziile respective, planul inclus în contractul de vânzare-cumpărare a terenului

5

încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Cozonac Elena la 16 octombrie 2006,

precum și planurile loturilor expuse în Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 295

din 20 mai 2015 (în baza căruia reclamanta a formulat pretențiile examinate în speță), se

constatat că acestea coincid.

Mai mult ca atât, instanțele de judecată au determinat că la momentul stabilirii

suprafețelor și liniilor de hotar dintre loturile nr. XXXXX din XXXXX, Cozonac Elena

a cunoscut despre faptul includerii în terenul cu numărul cadastral XXXXX a suprafeței

de 13,8 m.p., cuprinsă în perimetrul hașurat al laturilor 10-11-12-13 din Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 295 din 20 mai 2015, însă tacit a acceptat acest fapt.

Or, aceasta nu a expus obiecții la momentul autentificării în privința sa a dreptului de

proprietate privată asupra terenului prin decizia nr. 54/24-94 din 03 august 2006 a

Consiliului mun. Chișinău. De asemenea, reclamanta nu și-a expus nici dezacordul la

momentul atribuirii terenului vecin Liudmilei Morari și lui Natan Costiuc prin decizia

nr. 5/37-11 din 17 septembrie 2012 a Consiliului mun. Chișinău.

Totodată, instanțele de judecată au remarcat că Elena Cozonac nu a prezentat

înscrisuri probatorii care să denote contestarea actelor administrative nominalizate

supra.

Referitor la termenul de prescripție, instanțele ierarhic inferioare au indicat că

Elena Cozonac a invocat nulitatea absolută a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat pe numele Liudmilei Morari, care este imprescriptibilă.

La 20 iulie 2020 Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16

iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a examinat superficial

prezenta speță, a apreciat arbitrar probele administrate, precum și a interpretat eronat

normele de drept material.

A indicat că, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că în cadrul

privatizării terenului din XXXXX, nu s-a efectuat stabilirea hotarului fix la fața locului,

nu s-a întocmit niciun act în acest sens, totul s-a făcut cu aproximație, hotarul general al

terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric, nu corespunde cu

posesiunea de fapt a terenurilor nr. XXXXX din str. XXXXX. În atare circumstanțe,

există cel puțin un temei legal pentru modificarea planului geometric al terenurilor nr.

XXXXX din str. XXXXX, prevăzut de art. 18 alin. (4) lit. e) din Legea cadastrului

bunurilor imobile, care în loc să fie aplicat, a fost interpretat în mod eronat de către

instanțele ierarhic inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 20 februarie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa Elenei Cozonac și avocatului Oleg Popovici la 13 mai 2020 (f.d. 132, vol. II),

6

însă nu se atestă date când a fost recepționată de ultimii. Totodată, în cererea de recurs

avocatul Oleg Popovici a menționat că a recepționat copia deciziei la 21 mai 2020.

Astfel, recursul declarat la 20 iulie 2020, este în termen.

La 10 august 2020 în adresa Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău,

Costiuc Natan și Morari Piotr a fost expediată copia recursului declarat de Cozonac

Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor (f.d. 147, vol. II).

La 17 august 2020 Piotr Morari, reprezentat de avocatul Angela Colțov în baza

mandatului seria MA nr. 0561640 din 16 martie 2016, a depus referință, solicitând să fie

respins recursul declarat de Cozonac Elena, cu menținerea deciziei din 20 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate. Intimatul a indicat că cererea de

recurs depusă de Cozonac Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

7

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cozonac Elena, reprezentată de

avocatul Oleg Popovici, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991),

pe când în recursul depus de Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Cozonac Elena, reprezentată de avocatul Oleg Popovici, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

8

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

9