3ra-364/19 — recunoasterea ilegalitatii refuzului de stabilire a hotarelor terenului de pamant, obligarea de stabilire a hotarelor terenului de pamant si repararea prejudiciului moral si material

3ra-364/19 — recunoasterea ilegalitatii refuzului de stabilire a hotarelor terenului de pamant, obligarea de stabilire a hotarelor terenului de pamant si repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-364/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (judecător V. Jomiru-Niculiță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători V. Buhnaci, V. Cotorobai și M. Anton)

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona

Postoroncă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Balan,

reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, împotriva Primarului com. Ciorescu,

Svetlanei Balan, Valentinei Popa și Elisavetei Popa, intervenient accesoriu Liliana

Balan, cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de stabilire a hotarelor

terenului de pământ, obligarea de stabilire a hotarelor terenului de pământ și

repararea prejudiciului moral și material,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul Snejana

Pahomi, a fost admis apelul declarat de Primarul com. Ciorescu, reprezentat de

avocatul Anatolie Barbacar, s-a casat hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 08 iulie 2016, Elena Balan, reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului com. Ciorescu cu privire

la recunoașterea ilegalității refuzului Primarului com. Ciorescu de a stabili la fața

locului hotarele terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXX, obligarea Primarului

com. Ciorescu de a stabili la fața locului hotarele terenului de pământ cu nr. cadastral

XXXXX și repararea prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei (vol. I, f.d. 3-4).

În motivarea acțiunii, reclamanta Elena Balan, reprezentată de avocatul Sergiu

Musteață, a relatat că la 20 iunie 2016, după ce a solicitat prin cerere de la Primăria

com. Ciorescu stabilirea la fața locului a hotarelor terenului de pământ cu nr.

cadastral XXXXX, a recepționat răspunsul Primăriei com. Ciorescu, prin care

solicitarea nominalizată a fost respinsă.

1

Reclamanta a specificat că la data de 12 aprilie 2016, a expediat în adresa

Primăriei com. Ciorescu cerere privind stabilirea hotarelor terenului la fața locului.

Reclamanta a invocat că în conformitate cu art. 152 alin. (1)-(2) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor

în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului,

reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la

fața locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un

model aprobat de Agenție. La cererea titularului de drepturi asupra terenului,

punctele de cotitură ale hotarelor pot fi marcate prin borne în modul stabilit de

Agenție. Cheltuielile pentru stabilirea hotarelor și marcarea acestora pe teren sunt

suportate de titularul de drepturi.

De asemenea, reclamanta a susținut că potrivit art. 19 alin. (1)-(2) și (6) din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, hotarul fix se

stabilește prin marcarea hotarului terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu

racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere.

Hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună

cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod

obligatoriu planul geometric al terenului. Dacă hotarul general al terenului

reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de

fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației

publice locale, la cererea proprietarului, stabilește hotarele terenului la fața

locului.

În continuare, reclamanta a mai făcut trimitere la pct. 36-39 din Instrucțiunea

cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice,

aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din

06 august 2012.

Reclamanta a precizat că anterior, Primarul com. Ciorescu a răspuns că va

stabili hotarele și încălcarea lor după ce vecina Ecaterina Popa va primi actul de

proprietate.

Prin hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Balan

împotriva Primarului com. Ciorescu cu privire la constatarea ilegalității refuzului

pârâtului de a stabili hotarele terenului cu nr. cadastral XXXXX, expus în răspunsul

nr. 02/1-37-331 din 03 iunie 2016, și obligarea pârâtului de a stabili, cu ieșire la fața

locului, hotarele terenului proprietate a reclamantei de 0, 1806 ha, nr. cadastral

XXXXX (vol. I, f.d. 56-58).

La 30 martie 2017, Elena Balan, reprezentată de avocatul Sergiu Musteață, a

declarat apel împotriva hotărârii din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (vol. I, f.d. 55).

Prin decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Elena Balan, s-a casat hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani, în alt complet de judecată (vol. I, f.d. 92-98).

Prin încheierea protocolară din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

2

sediul Râșcani, au fost introduse în proces în calitate de intervenienți accesorii

Valentina Popa, Svetlana Balan și Liliana Balan (vol. I, f.d. 191).

În ședința de judecată din 28 martie 2018, reprezentantul reclamantei Elena

Balan, avocatul Snejana Pahomi, a înaintat cerere de modificare a obiectului acțiunii,

în care i-a indicat în calitate de copârâți pe Primarul com. Ciorescu, Svetlana Balan,

Valentina Popa și Elisaveta Popa, iar în calitate de intervenient accesoriu – pe Liliana

Balan, solicitând, în final, recunoașterea ilegalității refuzului Primarului com.

Ciorescu de a stabili hotarele terenului de pământ cu suprafața de 0, 1806 ha, nr.

cadastral XXXXX; obligarea Primarului com. Ciorescu de a stabili, cu ieșire la fața

locului și instalarea liniei de demarcare, hotarele fixe ale terenului de pământ cu

suprafața de 0, 1806 ha, nr. cadastral XXXXX, a terenului de pământ amplasat pe

XXXXX, care aparține Svetlanei Balan, și a terenului de pământ amplasat pe

YYYYY, care aparține Valentinei Popa și Elisavetei Popa; precum și repararea

prejudiciului moral și material în sumă de 2 000 lei (vol. I, f.d. 149-151; 192-193).

Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Balan împotriva

Primarului com. Ciorescu, Svetlanei Balan, Valentinei Popa și Elisavetei Popa,

intervenient accesoriu Liliana Balan, cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului

cu obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului. S-a recunoscut ca ilegal refuzul

Primarului com. Ciorescu nr. 02/1-37-331 din 03 iunie 2016. S-a obligat Primarul

com. Ciorescu să stabilească hotarele fixe ale terenului de pământ cu suprafața de

0, 1806 ha, nr. cadastral XXXXX, cu terenul de pământ amplasat pe XXXXX, care

aparține Svetlanei Balan, și cu terenul de pământ amplasat pe YYYYY, care aparține

Ecaterinei Popa, cu instalarea liniei de demarcare a hotarelor. În rest, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată (vol. I, f.d. 198-200).

La 12 iulie 2018, Elena Balan, reprezentată de avocatul Snejana Pahomi, a

declarat apel împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (vol. I, f.d. 203-204).

La 23 iulie 2018, Primarul com. Ciorescu, reprezentat de avocatul Anatolie

Barbacar, a declarat apel împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (vol. I, f.d. 205-208).

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Elena Balan și a fost admis apelul declarat de Primarul com.

Ciorescu. S-a casat hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, și s-a emis o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de chemare în

judecată înaintată de Elena Balan împotriva Primarului com. Ciorescu, Svetlanei

Balan, Valentinei Popa și Elisavetei Popa, intervenient accesoriu Liliana Balan, cu

privire la anularea refuzului de a emite actul administrativ și repararea prejudiciului

material și moral (vol. I, f.d. 253-261).

În consolidarea soluției emise, instanța de apel a constatat că Elena Balan

pretinde anularea refuzului Primăriei com. Ciorescu de a emite actul administrativ

privind stabilirea hotarelor terenului cu numărul cadastral XXXXX și repararea

prejudiciului material și moral, în condițiile în care hotarele acestui teren au fost deja

stabilite, or la data de 14 martie 2004, Elenei Balan, Lilianei Balan și Svetlanei Balan

3

le-au fost eliberate titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Astfel, instanța de apel a reținut că prevederile art. 152 alin. (1)-(2) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 sunt aplicabile la

atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, fapt care a avut loc la

14 martie 2004.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat că sunt neîntemeiate

argumentele Elenei Balan privind identificarea bunului imobil și întocmirea actului

de constatare, or conform art. 16 alin. (1)-(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, identificarea bunului imobil se efectuează prin

confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren și se legalizează

printr-un act de constatare pe teren, care va conține informații referitoare la gradul

de corespundere a datelor despre componența, suprafața și despre alte caracteristici

ale bunului imobil cu datele din cadastru.

În acest fel, instanța de apel a indicat că identificarea bunului imobil și

întocmirea actului de constatare ține de competența organului cadastral, și nu de

competența administrației publice locale.

Instanța de apel a reținut că sunt neîntemeiate și argumentele apelantei Elena

Balan privind identificarea bunului imobil și întocmirea actului de constatare, or

potrivit prevederilor art.16 alin. (1), (2) al Legii nr.1543 din 25 februarie 1998

cadastrului bunurilor imobile, identificarea bunului imobil se efectuează prin

confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren, identificarea bunului

imobil se legalizează printr-un act de constatare pe teren, care va conține informații

referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componența, suprafața și

despre alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru. Respectiv, cerința

de identificare a bunului imobil și întocmire a actului de constatare este de

competența Organului Cadastral Teritorial Chișinău și nu de competența

administrației publice locale.

La 14 ianuarie 2019, Elena Balan a declarat recurs împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată în partea

pretenției privind repararea prejudiciului material în sumă de 10 000 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei (vol. II, f.d. 2).

La 18 ianuarie 2019, Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona

Postoroncă, a depus recurs suplimentar, solicitând casarea integrală a deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, casarea hotărârii din 02 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea respingerii pretențiilor privind

repararea prejudiciului material și moral, precum și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie admisă integral pretenția privind repararea prejudiciului material și

moral (vol. II, f.d. 3-8).

În motivarea recursului, recurenta Elena Balan, reprezentată de avocatul

Aliona Postoroncă, a susținut că este neîntemeiată concluzia instanței de apel

precum că Elena Balan pretinde anularea refuzului Primăriei com. Ciorescu de a

emite actul administrativ privind stabilirea hotarelor terenului cu numărul cadastral

4

XXXXX, în condițiile în care hotarele acestui teren au fost deja stabilite, având în

vedere că la data de 14 martie 2004, Elenei Balan, Lilianei Balan și Svetlanei Balan

le-au fost eliberate titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Aici, recurenta a menționat că în conformitate cu art. 152 alin. (3) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, după stabilirea

hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către

autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, executanții lucrărilor

cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric.

În context, recurenta a subliniat că după cum rezultă din răspunsul Oficiului

cadastral teritorial Chișinău nr. 1 filiala ÎS „Cadastru“ nr. 01-05/77 din

02 februarie 2017, anexat la materialele cauzei, nu există un act de stabilire a

hotarelor terenului de pământ amplasat pe ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX, cu toate

că un atare act urma a fi întocmit la atribuirea terenului de pământ respectiv în

proprietate, după cum prevede art. 152 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Recurenta a mai declarat că în procesul-verbal al ședinței Consiliului com.

Ciorescu nr. 2 din 08 aprilie 1993 „Cu privire la întărirea loturilor de pământ după

cetățeni conform articolului 82 al Codului funciar“, anexat la materialele cauzei, este

indicat că pământul s-a măsurat la fiecare familie în prezența gospodarului, însă

aceasta nu poate înlocui actul de stabilire a hotarelor terenului de pământ, prevăzut

de lege.

De asemenea, recurenta a afirmat că după cum rezultă din răspunsul

Primarului com. Ciorescu nr. 02/1-37-616 din 04 decembrie 2014, anexat la

materialele cauzei, la ieșirea la fața locului s-a constatat că bunul imobil amplasat pe

ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX, nu întrunește întocmai parametrii din documentul de

drept prezentat, iar după ce vecina Ecaterina Popa va primi actul de proprietate, se

vor verifica mai exact coordonatele și se va stabili dacă aceasta a încălcat sau nu

hotarele terenului, ce aparține cu drept de proprietate reclamantei Elena Balan.

Recurenta a punctat că toate aceste circumstanțe au fost corect stabilite și

elucidate prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

fiind constatat și faptul că Primarul com. Ciorescu nu a prezentat probe care ar

confirma că în perioada 04 decembrie 2014 – 03 iunie 2016, au fost întreprinse

măsuri de realizare a celor indicate în răspunsul Primarului com. Ciorescu nr.

02/1-37-616 din 04 decembrie 2014.

Astfel, recurenta consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, preluând în mod automat motivele indicate de Primarul com. Ciorescu

în răspunsul la cererea prealabilă, și eronat a concluzionat că solicitările Elenei Balan

nu se încadrează în niciunul dintre temeiurile de anulare a actului administrativ,

prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

În continuare, recurenta a evidențiat că instanțele ierarhic inferioare au respins

pretenția Elenei Balan privind repararea prejudiciului material în sumă de 10 000 lei

și a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei, fără a oferi o motivare în această

privință și fără a face referire la normele de drept material, și anume la art. 25 alin.

(3)-(4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și la art.

5

1422 alin. (1) și 1423 din Codul civil.

Recurenta a notat că prin refuzul Primarului com. Ciorescu de a stabili

hotarele terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXX și de a constata încălcările

hotarului terenului comise de vecinele Ecaterina Popa, Elisaveta Popa și Svetlana

Balan, i se încalcă dreptul de proprietate, fiindu-i cauzat prejudiciu material în sumă

de 10 000 lei.

La fel, recurenta a susținut că prejudiciul moral, pe care îl estimează la suma

de 2 000 lei, este compus din suferințele fizice și psihice cauzate prin deplasarea

permanentă prin săli de judecată și pe coridoarele instituțiilor de stat, în vederea

apărării dreptului încălcat.

La 15 februarie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Primarul com. Ciorescu, Svetlana Balan, Valentina Popa și Elisaveta

Popa, precum și a intervenientului accesoriu Liliana Balan cererea de recurs depusă

de Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona Postoroncă, împotriva deciziei din

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 10).

La 05 martie 2019, intimata Svetlana Balan a depus referință la recursul

declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona Postoroncă, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil (vol. II, f.d. 12).

La 11 martie 2019, intimata Elisaveta Popa a depus referință la recursul

declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona Postoroncă, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil (vol. II, f.d. 14-15).

La 11 martie 2019, intimata Valentina Popa a depus referință la recursul

declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul Aliona Postoroncă, solicitând

considerarea acestuia ca inadmisibil (vol. II, f.d. 17-18).

Intimatul Primarul com. Ciorescu și intervenientul accesoriu Liliana Balan nu

și-au valorificat dreptul de a depune referințe la recursul declarat de Elena Balan,

reprezentată de avocatul Aliona Postoroncă.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat admisibil recursul declarat de Elena Balan, reprezentată de avocatul

Aliona Postoroncă (vol. II, f.d. 20).

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Colegiul menționează că recursul a fost depus până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi

calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul observă că la 14 ianuarie 2019, recurenta Elena Balan a declarat

recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adică în

termen de mai puțin de 2 luni de la data pronunțării dispozitivului deciziei contestate.

În afară de aceasta, Colegiul evidențiază că decizia integrală din

6

22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe portalul instanțelor

naționale de judecată la data de 26 decembrie 2018.

Prin urmare, Colegiul consideră că recurenta Elena Balan, reprezentată de

avocatul Aliona Postoroncă, care a declarat recursul la 14 ianuarie 2019, s-a

conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului

prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia

din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a restitui cauza la Curtea de Apel

Chișinău, din raționamentele ce urmează.

Prin prisma art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Colegiul constată că la 08 iulie 2016, Elena Balan, reprezentată de avocatul

Sergiu Musteață, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului com.

Ciorescu cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului Primarului com. Ciorescu

de a stabili la fața locului hotarele terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXX,

obligarea Primarului com. Ciorescu de a stabili la fața locului hotarele terenului de

pământ cu nr. cadastral XXXXX și repararea prejudiciului moral în sumă de 2 000

lei (vol. I, f.d. 3-4).

Prin hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Balan

împotriva Primarului com. Ciorescu cu privire la constatarea ilegalității refuzului

pârâtului de a stabili hotarele terenului cu nr. cadastral XXXXX, expus în răspunsul

nr. 02/1-37-331 din 03 iunie 2016, și obligarea pârâtului de a stabili, cu ieșire la fața

locului, hotarele terenului proprietate a reclamantei de 0, 1806 ha, nr. cadastral

XXXXX (vol. I, f.d. 56-58).

Prin decizia din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Elena Balan, s-a casat hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani, în alt complet de judecată (vol. I, f.d. 92-98).

7

În ședința de judecată din 28 martie 2018, reprezentantul reclamantei Elena

Balan, avocatul Snejana Pahomi, a înaintat cerere de modificare a obiectului acțiunii,

în care i-a indicat în calitate de copârâți pe Primarul com. Ciorescu, Svetlana Balan,

Valentina Popa și Elisaveta Popa, iar în calitate de intervenient accesoriu – pe Liliana

Balan, solicitând, în final, recunoașterea ilegalității refuzului Primarului com.

Ciorescu de a stabili hotarele terenului de pământ cu suprafața de 0, 1806 ha, nr.

cadastral XXXXX; obligarea Primarului com. Ciorescu de a stabili, cu ieșire la fața

locului și instalarea liniei de demarcare, hotarele fixe ale terenului de pământ cu

suprafața de 0, 1806 ha, nr. cadastral XXXXX, a terenului de pământ amplasat pe

XXXXX, care aparține Svetlanei Balan, și a terenului de pământ amplasat pe

YYYYY, care aparține Valentinei Popa și Elisavetei Popa; precum și repararea

prejudiciului moral și material în sumă de 2 000 lei (vol. I, f.d. 149-151; 192-193).

Prin hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Balan împotriva

Primarului com. Ciorescu, Svetlanei Balan, Valentinei Popa și Elisavetei Popa,

intervenient accesoriu Liliana Balan, cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului

cu obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului. S-a recunoscut ca ilegal refuzul

Primarului com. Ciorescu nr. 02/1-37-331 din 03 iunie 2016. S-a obligat Primarul

com. Ciorescu să stabilească hotarele fixe ale terenului de pământ cu suprafața de

0, 1806 ha, nr. cadastral XXXXX, cu terenul de pământ amplasat pe XXXXX, care

aparține Svetlanei Balan, și cu terenul de pământ amplasat pe YYYYY, care aparține

Ecaterinei Popa, cu instalarea liniei de demarcare a hotarelor. În rest, a fost respinsă

cererea de chemare în judecată (vol. I, f.d. 198-200).

La 12 iulie 2018, Elena Balan, reprezentată de avocatul Snejana Pahomi, a

declarat apel împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (vol. I, f.d. 203-204).

La 23 iulie 2018, Primarul com. Ciorescu, reprezentat de avocatul Anatolie

Barbacar, a declarat apel împotriva hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (vol. I, f.d. 205-208).

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Elena Balan și a fost admis apelul declarat de Primarul com.

Ciorescu. S-a casat hotărârea din 02 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, și s-a emis o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de chemare în

judecată înaintată de Elena Balan împotriva Primarului com. Ciorescu, Svetlanei

Balan, Valentinei Popa și Elisavetei Popa, intervenient accesoriu Liliana Balan, cu

privire la anularea refuzului de a emite actul administrativ și repararea prejudiciului

material și moral (vol. I, f.d. 253-261).

În conformitate cu art. 152 alin. (1)-(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință,

cu excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității

administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele

terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de

Agenție. La cererea titularului de drepturi asupra terenului, punctele de cotitură ale

hotarelor pot fi marcate prin borne în modul stabilit de Agenție. Cheltuielile pentru

8

stabilirea hotarelor și marcarea acestora pe teren sunt suportate de titularul de

drepturi.

Colegiul mai subliniază că în conformitate cu art. 19 alin. (1)-(2) și (6) din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, hotarul fix se

stabilește prin marcarea hotarului terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu

racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere.

Hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună

cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod

obligatoriu planul geometric al terenului. Dacă hotarul general al terenului

reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de

fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației

publice locale, la cererea proprietarului, stabilește hotarele terenului la fața

locului.

Așadar, actul de stabilire a hotarelor este actul întocmit până la elaborarea

planului geometric, care se anexează la titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, prin care se descriu hotarele terenului și se confirmă stabilirea

lor în natură.

Elena Balan, în calitate de coproprietară a terenului de pământ amplasat pe

ZZZZZ, a invocat incidența prevederilor art. 19 alin. (6) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, având în vedere că hotarul general

al terenului amplasat pe ZZZZZ, reprezentat în planul geometric, nu corespunde cu

posesiunea de fapt a terenului respectiv și lipsește actul de stabilire a hotarelor,

solicitând Primarului com. Ciorescu stabilirea hotarelor terenului la fața locului și

întocmirea actului de stabilire a hotarelor.

Colegiul decelează că esența prezentului litigiu reiese din refuzul Primarului

com. Ciorescu de a stabili, cu ieșire la fața locului și instalarea liniei de demarcare,

hotarele fixe ale terenului de pământ amplasat pe ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX,

care aparține cu drept de proprietate comună Elenei Balan, Lilianei Balan și

Svetlanei Balan, cu terenul de pământ amplasat pe XXXXX, care aparține Svetlanei

Balan, și cu terenul de pământ amplasat pe YYYYY, care aparține Valentinei Popa

și Elisavetei Popa.

În această ordine de idei, Colegiul notează că în răspunsul Primarului com.

Ciorescu nr. 02/1-37-616 din 04 decembrie 2014, este indicat că la ieșirea la fața

locului s-a constatat că bunul imobil amplasat pe ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX, nu

întrunește întocmai parametrii din documentul de drept prezentat, iar după ce vecina

Elenei Balan, Ecaterina Popa, va primi actul de proprietate, se vor verifica mai exact

coordonatele și se va stabili dacă aceasta a încălcat hotarele terenului ce aparține cu

drept de proprietate Elenei Balan (vol. I, f.d. 6).

În context, Colegiul consideră necesar să menționeze că din răspunsul

Oficiului cadastral teritorial Chișinău nr. 1 filiala ÎS „Cadastru“ nr. 01-05/77 din

02 februarie 2017, anexat la materialele cauzei, rezultă că nu există un act de stabilire

a hotarelor terenului de pământ amplasat pe ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX, cu toate

că un atare act urma a fi întocmit la atribuirea terenului de pământ respectiv în

proprietate, după cum prevede art. 152 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

9

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 (vol. I, f.d. 43).

Mai mult, în procesul-verbal al ședinței Consiliului com. Ciorescu nr. 2 din

08 aprilie 1993 „Cu privire la întărirea loturilor de pământ după cetățeni conform

articolului 82 al Codului funciar“, de asemenea anexat la materialele cauzei, este

indicat că pământul s-a măsurat la fiecare familie în prezența gospodarului (vol. I,

f.d. 31).

Aici, Colegiul punctează că măsurarea terenurilor de pământ în condițiile

expuse în procesul-verbal al ședinței Consiliului com. Ciorescu nr. 2 din

08 aprilie 1993 „Cu privire la întărirea loturilor de pământ după cetățeni conform

articolului 82 al Codului funciar“ nu poate înlocui actul de stabilire a hotarelor

terenului de pământ, prevăzut la art. 152 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Instanța de apel a concluzionat că Elena Balan pretinde anularea refuzului

Primăriei com. Ciorescu de a emite actul administrativ privind stabilirea hotarelor

terenului cu numărul cadastral XXXXX, în condițiile în care hotarele acestui teren

au fost deja stabilite, or la data de 14 martie 2004, Elenei Balan, Lilianei Balan și

Svetlanei Balan le-au fost eliberate titlurile de autentificare a dreptului deținătorului

de teren.

Astfel, instanța de apel a reținut că prevederile art. 152 alin. (1)-(2) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 sunt aplicabile la

atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, fapt care a avut loc la

14 martie 2004.

Colegiul reține că potrivit art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Deși în motivarea soluției emise, instanța de apel a indicat că la data de

14 martie 2004, Elenei Balan, Lilianei Balan și Svetlanei Balan le-au fost eliberate

titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, instanța de apel a ajuns la

această concluzie în contradicție cu prevederile art. 130 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, având în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren ale Svetlanei Balan și Lilianei Balan,

și nici planurile geometrice corespunzătoare.

Or, ținând cont de răspunsul Primarului com. Ciorescu nr. 02/1-37-616 din

04 decembrie 2014, nu are forță probatorie decisivă extrasul din Registrul bunurilor

imobile din 27 ianuarie 2016, la examinarea căruia s-a limitat instanța de apel, din

care rezultă că Svetlana Balan deține cu drept de proprietate 1/3 din bunurile imobile

amplasate pe ZZZZZ, anume în temeiul titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 3157105299 din 14 martie 2004, la fel ca și Elena Balan și

Liliana Balan (vol. I, f.d. 25).

Mai mult, instanța de apel a omis să dea apreciere probelor nominalizate în

coraport cu titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren al Valentinei

Popa, care a fost obținut abia la 05 februarie 2015, contrar concluziei instanței de

apel (vol. I, f.d. 188).

10

Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit cu certitudine când și în temeiul

căror acte de proprietate vecinele Elenei Balan, Svetlana Balan și Valentina Popa,

au devenit proprietare ale terenurilor învecinate, circumstanță care este determinantă

pentru justa soluționare a cauzei.

Or, prevederile art. 152 alin. (1)-(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998 sunt aplicabile anume la atribuirea terenurilor în

proprietate.

În același timp, Colegiul reține că prin atribuirea terenului în proprietate, nu

se instituie prezumția întocmirii actului de stabilire a hotarelor și nici veridicitatea

acestuia, din care considerente legiuitorul a statuat, la art. 19 alin. (6) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, că atunci când hotarul

general al terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu

corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a

hotarelor, autoritatea administrației publice locale, la cererea proprietarului,

stabilește hotarele terenului la fața locului.

Respectiv, este prematură concluzia instanței de apel privind netemeinicia

pretenției Elenei Balan de a-l obliga pe Primarul com. Ciorescu să stabilească, cu

ieșire la fața locului și instalarea liniei de demarcare, hotarele fixe ale terenului de

pământ amplasat pe ZZZZZ, nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de

proprietate comună Elenei Balan, Lilianei Balan și Svetlanei Balan, cu terenul de

pământ amplasat pe XXXXX, care aparține Svetlanei Balan, și cu terenul de pământ

amplasat pe YYYYY, care aparține Valentinei Popa și Elisavetei Popa.

Conform art. 9 din Codul de procedură civilă, instanței judecătorești îi revine

un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui

conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi. Instanța judecătorească explică

participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale, preîntâmpină asupra

urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, le

acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților și altor

participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei

hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează părțile despre

posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare bunei

desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.

Art. 239 din Codul de procedură civilă prevede că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

Art. 373 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

11

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță, iar conform art. 373 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Colegiul observă că respingând pretenția reclamantei Elena Balan privind

repararea prejudiciului moral și material în sumă de 2 000 lei, prima instanță s-a

limitat la concluzia că nu sunt clare circumstanțele în care prejudiciul pretins a fost

cauzat.

În motivarea apelului, apelanta Elena Balan, reprezentată de avocatul Snejana

Pahomi, a indicat că solicită casarea hotărârii din 02 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, în partea respingerii pretenției privind repararea

prejudiciului moral și material, specificând că solicită repararea prejudiciului

material în sumă de 10 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei, făcând

trimitere la prevederile art. 1398 alin. (1), 1404 alin. (1), 1422 și 1423 din Codul

civil.

Colegiul reține că instanța de apel, deși a casat hotărârea din 02 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins

cererea de chemare în judecată a Elenei Balan, a omis cu desăvârșire să examineze

pretenția acesteia cu privire la repararea prejudiciului material și moral, nu a

menționat în partea motivată a deciziei despre respingerea pretenției respective și nu

a indicat nici un temei legal de respingere a acestei pretenții.

După cum este indicat în Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din

22 mai 2017, libera apreciere a probelor nu înseamnă arbitrariu, ci libertatea de a

aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt

expuse de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie motivate

în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii, motivarea exprimându-se prin

faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să

indice motivele unei asemenea soluții.

În ceea ce privește motivarea hotărârilor, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au

fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta,

precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță superioară. Doar

prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției (hotărârea Suominen v. Finlanda din 01 iulie 2003).

În succesiunea celor constatate, Colegiul decelează că în contradicție cu

prevederile art. 373 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă și ale art. 6 alin. (1)

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța de apel nu a examinat

raportul juridic litigios în deplinătatea sa, omițând să examineze pretenția Elenei

Balan cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În speță, această omisiune a instanței de apel denotă comiterea unei încălcări

procedurale care se circumscrie temeiului de la art. 432 alin. (4) din Codul de

12

procedură civilă și care a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Această eroare procedurală dictează necesitatea trimiterii cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece instanța de recurs nu poate efectua un control

efectiv al legalității deciziei recurate, nefiind examinată pretenția formulată de către

Elena Balan privind încasarea prejudiciului material și moral.

De asemenea, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

faptul că deși reclamanta Elena Balan a solicitat obligarea Primarului com. Ciorescu

de a stabili, cu ieșire la fața locului și instalarea liniei de demarcare, hotarele fixe ale

terenului de pământ amplasat pe YYYYY, care aparține Valentinei Popa și

Elisavetei Popa, prima instanță, a indicat în dispozitivul hotărârii din 02 iulie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, că se obligă Primarul com. Ciorescu de a

stabili, cu ieșire la fața locului și instalarea liniei de demarcare, hotarele fixe ale

terenului de pământ amplasat pe YYYYY, care aparține Ecaterinei Popa, deși

Ecaterina Popa nu este parte în proces.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de toate cele

menționate și să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea rigorilor

procedurale și a dreptului garantat al părților la un proces echitabil, prevăzut de art.

6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia

din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a restitui cauza la Curtea de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

13