3ra-941/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-941/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-941/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Natalia Bolea împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea de a autentifica dreptul de proprietate și

încheierea unui contract de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii

din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 17 noiembrie 2014 Natalia Bolea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat anularea pct. 3, 4, 4.1,

4.2, anexa nr. 3 din decizia nr. 2/27-21 din 04 martie 2014, obligarea pârâtului să

emită actul administrativ, prin care să fie autentificat dreptul de proprietate al

Nataliei Bolea asupra lotului pomicol nr. 508 cu nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea

Pomicolă „Sidev”, să încheie cu Natalia Bolea contract de vânzare-cumpărare având

ca obiect lotul pomicol nr. 508 cu nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea Pomicolă

„Sidev”.

În motivarea acțiunii Natalia Bolea a indicat că s-a adresat către Primăria

municipiului Chișinău cu solicitarea permisiunii privatizării lotului pomicol nr. 508

cu nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea Pomicolă „Sidev”.

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/27-21 din 04 martie 2014,

pct-le 3, 4, 4.1, 4.2, anexa nr. 3 s-a respins cererea Nataliei Bolea privind vânzarea

lotului pomicol nr. 508 cu nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea Pomicolă „Sidev”.

Respectiva decizie nu a fost publicată și nu a fost eliberată reclamantei.

Reclamanta a menționat că despre refuzul de a vinde lotul pomicol nr. 508 cu

nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea Pomicolă „Sidev” a aflat la data de 06

septembrie 2014, fiind citată în procesul civil intentat la cererea Oficiului teritorial

1

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Natalia Bolea, Valeriu Varvarici, Vasile Voinovan privind

anularea pct. 3, 4, 4.1, 4.2, anexa nr. 3 din decizia nr. 2/27-21 din 04 martie 2014.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 septembrie 2014 a

fost admisă acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Natalia Bolea,

Valeriu Varvarici și Vasile Voinovan privind anularea pct. 3, 4, 4.1, 4.2, anexa nr. 3

din decizia nr. 2/27-21 din 04 martie 2014. Hotărârea menționată a fost contestată

de către Consiliul municipal Chișinău. Astfel, pentru a nu omite termenul de

prescripție și având în vedere faptul că, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 23 septembrie 2014 nu a intrat în vigoare, reclamanta a considerat necesar să

conteste actul administrativ ilegal.

A indicat că refuzul de a privatiza lotul expus în decizie este neîntemeiat. În

acest sens reclamanta a menționat că, a devenit membru al Întovărășirii Pomicole

„Sidev” în anul 1989, fiindu-i repartizat în gestiune lotul nr. 508, fapt confirmat prin

certificatul nr. 150 din 07 septembrie 2014, chitanțele privind achitarea serviciilor

comunale și a cotizațiilor, legitimația de membru al Întovărășirii Pomicole „Sidev”.

A notat că nici o normă invocată de către emitent în actul administrativ

contestat nu stipulează dreptul Consiliului municipal Chișinău de a exclude persoana

din membrii întovărășirii. La fel, nu a fost constatată nici o circumstanță prevăzută

la pct. 14, anexa 1 din Hotărârea Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie 1991 cu

privire la întovărășirile pomicole în vederea excluderii Nataliei Bolea din

întovărășirea pomicolă.

La data de 02 octombrie 2014 a depus cerere prealabilă, însă până la

depunerea cererii de chemare în judecată nu a primit răspuns la aceasta.

Prin hotărârea din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Bolea. S-a

anulat pct. 3, 4, 4.1, 4.2, anexa nr. 3 din Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

2/27-21 din 04 martie 2014 „Cu privire la autentificarea drepturilor asupra loturilor

din Întovărășirea pomicolă „Sidev” COOP”, în partea ce vizează Natalia Bolea. În

rest, cerințele s-au respins ca fiind nefondate. (f.d. 146, 150-158)

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 06

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat de la Consiliul

municipal Chișinău în beneficiul Nataliei Bolea cheltuieli pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 500 lei. (f.d. 199, 200-214)

Instanța de apel și instanța de fond în motivarea soluției sale au reținut că în

baza calității de membru al Întovărășirii Pomicole „Sidev” COOP, Nataliei Bolea i-

a fost repartizat lotul pomicol nr. 508 cu nr. cadastral xxxxx.

Consiliul municipal Chișinău a invocat că temeiul excluderii Nataliei Bolea

din lista membrilor Întovărășirii Pomicole „Sidev” COOP l-a constituit faptul

deținerii terenului pentru construcții, amplasat în mun. Chișinău, str. C. Stamati, nr.

2, care se include în prevederile pct. 14 sbpct. 6) din Statutul-model al întovărășirii

pomicole, adică scoaterea la iveală a unor circumstanțe, care privează persoana de

dreptul de a fi membru al întovărășirii pomicole.

2

Instanțele ierarhic inferioare au reținut că potrivit pct. 9 din Statutul-model al

întovărășirii pomicole nu pot obține calitatea de membru al întovărășirii pomicole

persoanele care dispun de loturi de lângă casă, destinate construcției individuale, sau

de locuri de serviciu, precum și cei care sunt membri ai altor întovărășiri pomicole.

Totodată, în conformitate cu pct. 15 din Statutul-model al întovărășirii

pomicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie 1991,

excluderea din întovărășire se face în baza hotărârii direcției întovărășirii,

cu aprobarea ulterioară a hotărârii de către adunarea generală. Decizia cu privire la

excludere poate fi atacată în termen de o lună, în organul de administrare locală. În

cazul dezacordului cu hotărârea organului respectiv ea poate fi atacată în instanța

judecătorească în modul stabilit. La caz, contrar normei de drept indicate, instanța

de apel a reținut faptul că, în speță o asemenea hotărâre lipsește.

Instanțele au mai reținut că prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 24 martie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Valeriu Varvarici, Natalia Bolea și Vasile Voinovan cu

privire la anularea pct. 3, pct. 4 (4.1 și 4.2), anexei nr. 3 al deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/27-21 din 04 martie 2014. S-au declarat ilegale și s-au

anulat pct. 3, pct. 4 (4.1 și 4.2), anexa nr. 3 ale deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/27-21 din 04 martie 2014 ca fiind ilegale. Hotărârea instanței de fond

a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016.

Instanțele au ajuns la concluzia că pct. 3, 4, 4.1, 4.2 din decizia nr. 2/27-21

din 04 martie 2014 „Cu privire la autentificarea dreptului asupra loturilor din

Întovărășirea Pomicolă „Sidev” COOP” au fost adoptate cu încălcarea legii și

competenței.

Prin prisma art. 7 alin. (1), (2) din Legea privind prețul normativ și modul de

vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997 și art. 9 din Codul

funciar, instanțele au reținut că competența privind autentificarea dreptului de

proprietate al persoanelor fizice asupra terenurilor proprietate a unității

administrativ-teritoriale este una exclusivă a autorităților publice locale-în speță a

Consiliului municipal Chișinău.

Cu referire la cererea Nataliei Bolea depusă în adresa Consiliului municipal

Chișinău, Direcția Generală arhitectură, urbanism și relații funciare, privind

privatizarea lotului pe care îl deține în folosință în calitate de membru al Întovărășirii

Pomicole „Sidev” COOP, instanțele de apel și de fond au concluzionat că criteriile

prevăzute de lege în vederea obligării Consiliului municipal Chișinău să încheie cu

Natalia Bolea contract de vânzare-cumpărare având ca obiect locul pomicol nr. 508

cu nr. cadastral xxxxx din Întovărășirea Pomicolă „Sidev” nu sunt întrunite, inclusiv,

la caz lipsește și o atare decizie privind vânzarea lotului pomicol respectiv către

solicitantă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 decembrie 2019 Consiliul

municipal Chișinău a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și parțial hotărârii din 06 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie declarată inadmisibilă cerința ce ține de anularea actului administrativ, în

rest hotărârea instanței de fond să fie menținută. (f.d. 226-228)

3

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că concluziile

instanței de fond sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind aplicate eronat

normele pentru soluționarea cauzei.

Consideră că procesul urma a fi încetat de instanța de fond în partea pretenției

de anulare a pct. 3, 4, 4.1 și 4.2, anexei nr. 3 din decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/27-21 din 04.03.2014 conform art. 265 lit. d) Cod de procedură civilă,

iar instanța de apel urma să declare inadmisibilă în temeiul art. 258, 207 Cod

administrativ, deoarece actul administrativ, anularea căruia a fost solicitat, deja a

fost anulat de către instanța de judecată.

Recurentul a criticat și soluția instanței de apel de încasare de la Consiliul

municipal Chișinău în beneficiul Nataliei Bolea a cheltuielilor de judecată, motivând

că pretenția înaintată nu a fost probată în conformitate cu prevederile art. 118 Cod

de procedură civilă.

La 04 septembrie 2020 și la 02 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Nataliei Bolea și avocatului Ion Cerga copia recursului declarat

de către Consiliul municipal Chișinău. (f.d. 235, 240)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 octombrie 2019.

4

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 19

noiembrie 2019 de către Consiliul municipal Chișinău, fapt confirmat prin avizul de

recepție. (f.d. 223)

Consiliul municipal Chișinău a depus recursul la 17 decembrie 2019. Astfel,

obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

5

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6