2rh-81/20 — încasarea datoriei

Dosarul nr.2rh-81/2020

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. E. Bolocan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (S. Filincova, G. Stratulat, Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Vasile Tocari, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Mamaliga și

Gheorghe Cașcaval, reprezentați de avocatul Ștefan Balmuș, împotriva lui Vasile Tocari

cu privire la încasarea datoriei conform contractului de împrumut și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

respins recursul și menținută încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 octombrie 2018 Larisa Mamaliga și Gheorghe Cașcaval, reprezentați de

avocatul Ștefan Balmuș, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile

Tocari cu privire la încasarea în mod solidar din contul lui Vasile Tocari în beneficiul

Larisei Mamaliga a sumei de 4 840 de Euro cu titlu de prejudiciu material, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată suportate de către Larisa Mamaliga și anume,

compuse din taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, suma de 100

de lei pentru serviciile poștale, precum și a sumei în mărime de 10 000 de lei cu statut de

onorariu al avocatului.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, acțiunea

depusă de Larisa Mamaliga și Gheorghe Cașcaval, reprezentați de avocatul Ștefan Balmuș,

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 mai 2019, prin intermediul

oficiului poștal, Larisa Mamaliga și Gheorghe Cașcaval, reprezentați de avocatul Ștefan

Balmuș, au declarat apel împotriva hotărârii din 22 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

1

Prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de

avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Cașcaval Gheorghe și Mamaliga Larisa, a fost

casată integral hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 22 aprilie 2019 și a fost

emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de

avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Cașcaval Gheorghe și Mamaliga Larisa împotriva

lui Tocari Vasile privind încasarea datoriei conform contractului de împrumut și

compensarea cheltuielilor de judecată. A fost încasaat în beneficiul lui Cașcaval Gheorghe

din contul lui Vasile Tocari suma de 4 840 de Euro echivalent în lei MDL la data

executării hotărârii, datoria conform contractului de împrumut, suma de 300 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță, 100 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru serviciile poștale în prima instanță, 10 000 de lei cheltuieli

de judecată pentru asistență juridică în prima instanță, suma de 2120 de lei cheltuieli de

judecată pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel, suma de 310 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată pentru citarea publică în instanța de apel. A fost respinsă ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Balmuș Ștefan în

interesele Larisei Mamaliga împotriva lui Vasile Tocari privind încasarea datoriei conform

contractului de împrumut și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 20 iunie 2020, Vasile Tocari, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a depus o

cerere privind corectarea erorilor din decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020,

invocând că în dispozitivul deciziei a fost introdusă o sintagmă care generează confuzie.

Prin încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea depusă de Vasile Tocari, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache

privind corectarea erorilor strecurate în decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul

declarat de Vasile Tocari, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, și a fost menținută

încheierea din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 17 august 2020 Vasile Tocari, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs din 29 iulie 2020, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs din 29 iulie 2020 și a încheierii

instanței de apel din 30 iunie 2020 cu dispunerea rejudecării cererii privind corectarea

greșelii din dispozitivul deciziei din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de

recurs, deoarece instanța de recurs nu a ținut cont de faptul că instanța de apel a aplicat

eronat normele de drept material.

A informat că revizuientului i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale

cauzei civile, care nu au fost cunoscute acestuia în timpul judecării anterioare a cauzei în

instanța de fond și de apel. Drept circumstanță esențială pentru depunerea cererii de

revizuire servește luarea de cunoștință de către Vasile Tocari cu recipisa din materiale

dosarului depusă de Larisa Mamaliga și Gheorghe Cașcaval.

A indicat că neagă autenticitatea recipisei date, iar Larisa Mamaliga nu este parte la

raportul juridic obligațional, intimații nu au prezentat probe pertinente și concludente

care să confirme că între ei și Vasile Tocari ar exista raport juridic obligațional precum și

că prin acțiunile revizuientului ar fi fost cauzat un prejudiciu material Larisei Mamaliga.

2

A mai indicat că este regretabil faptul că atât instanța de recurs, cât și instanța de apel

au dispus respingerea cererii cu privire la corectarea erorii, deoarece din încheierea

instanței de apel din 30 iunie 2020 atât dânsul, cât și reprezentantul acestuia nu au înțeles

pe deplin argumentele aduse de instanțe în motivarea soluțiilor de respingere a cererii de

corectare a erorilor materiale. Sintagma la care au făcut referire în cererea de corectare a

erorilor este lipsită de logică și necesită a fi înlăturată din dispozitivul actului

judecătoresc.

A susținut că există temei de revizuire a deciziei instanței de recurs în baza art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și

care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă este

important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat

obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei, precum și că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante

pentru judecarea justă a cauzei.

Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat în

cererea de revizuire precum că a luat cunoștință cu o recipisă din materialele dosarului

prezentată de Larisa Mamaliga și Gheorghe Cașcaval, care nu a fost cunoscută acestuia în

timpul judecării anterioare a cauzei este declarativ și nu poate fi reținut, deoarece aceasta

probă a existat anexată la actele cauzei la data emiterii deciziei instanței de recurs din 29

iulie 2020.

În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezența vreunui temei pentru

admiterea cererii de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului

3

înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră

compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității

raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu contra României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca

c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma

Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca

element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele

fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă

că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care

constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică

principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire

la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele

Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o

eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de Vasile Tocari, reprezentat de avocatul

Iurie Mihalache, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Tocari,

reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa

4

Mamaliga și Gheorghe Cașcaval, reprezentați de avocatul Ștefan Balmuș, împotriva lui

Vasile Tocari cu privire la încasarea datoriei conform contractului de împrumut și a

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5