2ac-111/20 — cu privire la declararea nulitătii procesului verbal de receptie finală

Dosarul nr. 2ac-111/20

ÎNCHEIERE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională materială apărut

între completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și completul de drept comun al Judecătoriei

Bălți,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni

,,Deservire” împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică „Nord”, Primăriei

mun. Bălți, Vitalie Cervac cu privire la declararea nulității procesului-verbal de

recepție finală,

constată:

La 09 septembrie 2019 Societatea pe Acțiuni ,,Deservire” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, Primăriei

mun. Bălți, persoană terță Vitalie Cervac, prin care a solicitat constatarea nulității

procesului - verbal de recepție finală nr. 02 din 21 martie 2011 eliberat lui Vitalie

Cervac pentru imobilul situat mun. xxxx, str. xxxxx, ca fiind emis ilegal cu

încălcarea legislației în vigoare.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din data de 12 septembrie 2019, cauza a fost

transmisă pentru examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, conform

competenței. (f.d. 9)

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 11 septembrie

2020 a suspendat procesul și a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție, pentru

soluționarea conflictului negativ de competență apărut. (f.d. 89-93).

Conform articolului 200, alin. (3) din Codul administrativ conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție.

Prevederi similare sunt stipulate și la articolul 44 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, conform cărora conflictul de competență dintre două sau mai multe

judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel, ori dintre o judecătorie și o curte de

apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența completului

specializat în materie de drept comun al Judecătoriei Bălți de a judeca prezenta

cauză, din considerentele ce urmează.

1

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 7 din Codul administrativ stabilește că autoritate publică se consideră

orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt

act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Din materialele cauzei rezultă în mod indubitabil că SA ,,Deservire” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică,

Primăriei mun. Bălți, persoană terță Vitalie Cervac, prin care a solicitat constatarea

nulității procesului - verbal de recepție finală nr. 02 din 21 martie 2011 eliberat lui

Vitalie Cervac, ca fiind emis ilegal cu încălcarea legislației în vigoare.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din data de 12 septembrie 2019, cauza a fost

transmisă pentru examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, conform

competenței. (f.d. 9)

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 11 septembrie

2020 a suspendat procesul și a transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție, pentru

soluționarea conflictului negativ de competență apărut. (f.d. 89-93).

Conform art. 33, alin. (1) din Codul de procedură civilă instanțele judecătorești

judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și

autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime

încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competența altor organe.

Prevederile art. 191, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că cu excepția

cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile

în contencios administrativ.

Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între completul specializat

în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și completul de drept comun al Judecătoriei Bălți, urmează de stabilit dacă

procesul - verbal de recepție finală nr. 02 din 21 martie 2011 eliberat lui Vitalie

Cervac întrunește sau nu elementele definitorii ale unui act administrativ.

În conformitate cu art. 10 din Codul administrativ actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public. Decizia autorității publice privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă

ilegală este un act administrativ individual.

Potrivit normei de drept sus-citate completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că obiect al acțiunii în

contencios administrativ constitue verificarea legalității actului administrativ

individual, contractului administrativ sau refuzului de a soluționa o cerere și care

2

este emis de o autoritate publică, reprezintă o măsură suverană, adoptată de

autoritatea publică, în domeniul dreptului public, este o reglementare ce se referă la

un caz individual și are efect nemijlocit în exterior.

În speța dedusă judecății obiectul litigiului este procesul - verbal de recepție

finală nr. 02 din 21 martie 2011.

În conformitate cu art. 18, alin. (1) al Legii privind calitatea în construcții nr.

721 din data de 02 februarie 1996, recepția construcțiilor este obligatorie și

constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în

conformitate cu documentația de proiect și execuție și cu alte documente cuprinse în

cartea tehnică a construcției.

Alin. (3) al aceluiași articol statuează că recepția construcțiilor se face de către

investitor în prezența proiectantului și a executantului și (sau) reprezentanților de

specialitate desemnați de aceștia în conformitate cu legislația.

În conformitate cu prevederile pct. 1 din Regulamentul de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din

23 mai 1996, (în redacția inițială, valabilă la data perfectării procesului verbal de

recepție finală contestat) recepția constituie o componentă a sistemului calității în

construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și preia

lucrarea definitivată de construcție și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără

rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică

faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile

contractului și ale documentației de execuție, asumându-și, totodată, pentru lucrările

executate răspunderea prevăzută de lege.

Punctul 37 din Regulament prevede că la recepția finală participă:

- investitorul;

- comisia de recepție desemnată de investitor;

- proiectantul lucrării;

- executantul.

Potrivit pct. 40 din Regulament la terminarea recepției, comisia de recepție își

va consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de recepție finală,

întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr.2 la prezentul Regulament, pe care

îl va înainta investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea

de admitere cu sau fără obiecții a recepției, de amânare sau de respingere a ei.

Din conținutul normelor de drept sus- menționate rezultă că recepția unei

construcții se efectuează de către investitor, care și formează comisia de recepție. În

componența comisiei de recepție finală fac parte investitorul, comisia de recepție

desemnată de investitor, proiectantul lucrării și executantul. Deci, comisia de

recepție finală nu este creată prin lege sau prin act administrativ, iar prin prisma art.

7 din Codul administrativ nu este o autoritate publică, care acționează în regim de

putere publică în scopul realizării unui interes public.

Deci, procesul - verbal de recepție finală ,deși se referă la un caz individual cu

efect în exterior, acesta nu poate fi apreciat ca act administrativ care poate fi supus

controlului judecătoresc în acțiune în contencios administrativ, ori, pentru a fi

examinate în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate

împotriva unei autorități publice, care a emis actul administrativ.

Așadar, în speță competența materială, sub aspect procesual, aparține

completului în materie civilă și nu de contencios administrativ, motiv pentru care se

va stabili competența examinării cererilor de chemare în judecată în procedură

3

generală în instanța de drept comun.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la

examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Bălți, care este

specializată în materie de drept comun.

Conform art. 191, alin. (1), art. 200, alin. (3), art. 230 din Codul administrativ și

în conformitate cu art. 33, alin. (1) și art. 44, alin. (3) din Cod de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se constată competența completului de drept comun al Judecătoriei Bălți, la

judecarea cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de către

Societatea pe Acțiuni ,,Deservire” împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică

„Nord”, Primăriei mun. Bălți, Vitalie Cervac cu privire la declararea nulității

procesului verbal de recepție finală.

Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Societatea pe Acțiuni ,,Deservire” împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică

„Nord”, Primăriei mun. Bălți, Vitalie Cervac cu privire la declararea nulității

procesului verbal de recepție finală, se remite conform competenței spre examinare

Judecătoriei Bălți.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

4