3ra-776/20 — cu privire la obligarea examinării în fond a cererii privind stabilirea pensiei, recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului

Dosarul nr.3ra-776/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central – S. Dimitriu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 30 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Gavrilovici, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Gavrilovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea examinării în fond a cererii privind stabilirea pensiei, recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva hotărârii din data de 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La 22 ianuarie 2018 Alexandru Gavrilovici a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat obligarea examinării cererii privind stabilirea pensiei, recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că este cetățean al Republicii Moldova, născut la xxxx, domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx. Din anul 1994 – până în prezent are la întreținere și îngrijire pe soția sa Tatiana Gavrilovici, cetățeancă a Republicii Moldova, care din anul 1994 i s-a stabilit grad de dizabilitate de xxxxxx, fără termen. Reclamantul a menționat că în perioada 12 iunie 1969 – 06 octombrie 2014 a activat în câmpul muncii și a acumulat o vechime în muncă de 45 ani, 03 luni și 00 zile, fapt ce rezultă din carnetul de muncă. Perioada de activitate în Republica Moldova din 01 august 2014 - până la 06 octombrie 2014 se intersectează cu perioada de activitate în câmpul muncii în Austria.

Acest fapt se datorează stării de sănătate a soției Tatiana Gavrilovici, care pe parcursul perioadei aprilie-iulie 2014 s-a agravat considerabil ce i-a pus viața în pericol, iar instituțiile medicale din Republica Moldova nu dispun de posibilități de a acorda un tratament necesar înlăturării acestor riscuri și nici măcar de ameliorare a durerilor suportate de soția sa, însă posibilitatea acordării tratamentului necesar l-a găsit în 1 Austria, care, însă, a fost condiționată de necesitatea angajării în câmpul muncii în țara respectivă. La 01 august 2014 Alexandru Gavrilovici s-a angajat la muncă în Austria, în același timp soția sa a fost adusă la tratament în această țară, unde s-au stabilit cu traiul temporar pe durata tratamentului ultimei.

Tratamentul soției sale nu este finalizat, ei aflându-se în Austria până în prezent. La 08 februarie 2016 a atins vârsta de 62 ani și a obținut dreptul la pensionare pentru stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Republicii Moldovei. La 26 februarie 2016 prin intermediul poștei electronice s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere privind modalitatea valorificării dreptului obținut, însă nu a primit niciun răspuns. La 27 mai 2016 prin intermediul oficiului poștal a depus Casei Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă cerere de pensionare, anexând actele necesare în original și în copie. La 02 iunie 2016 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă prin răspunsul nr. I-01/08-G5, expediat prin scrisoarea simplă și în format electronic i-a comunicat lipsă de temei legal pentru primirea cererii și actelor necesare pentru stabilirea pensiei prin corespondență.

Nefiid de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă prin răspunsul nr. I-01/08-G5 la 05 iunie 2016 a contestat-o. Prin răspunsul nr. XVIII/02-01/26-6277 din 20 iulie 2016 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, expediat la adresa reședinței din Viena, cererea prealabilă a fost respinsă din motiv că conform art. 2 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurare socială, dreptul la pensie îl au asigurații domiciliați în Republica Moldova.

Concomitent, s-a făcut trimitere la Acordul încheiat între Republica Moldova și Austria în domeniul securității sociale, semnat la 05 septembrie 2011, în vigoare din 01 decembrie 2012, explicându-i că pentru a beneficia de pensie la atingerea limitei de vârstă pentru perioada de cotizare realizată pe teritoriul Republicii Moldova urmează să se adreseze la instituția competentă din Austria cu cerere de pensionare (formatul MD/A3), la care să fie anexat contul bancar, cu indicarea referințelor bancare pentru transferul prestațiilor stabilite, deoarece toate actele justificate, care confirmă perioada de activitate pe teritoriul Republicii Moldova, se află deja la el. La 20 august 2016 Alexandru Gavrilovici a contestat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. XVIII/02-01/26-6277 din 20 iulie 2016. Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-1072/16 din 12 septembrie 2016, contestația a fost respinsă.

Suplimentar, i s-a comunicat că actele în original se păstrează la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă. La 01 decembrie 2016 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă cu cerere, solicitând restituirea actelor anexate la cererea lui de pensionare din 27 mai 2016 prin intermediul serviciului poștal sau a Consulatului Republicii Moldova în Viena, Austria. Reclamantul a indicat că în perioada 08 decembrie 2016 - 13 decembrie 2016 a revenit în Republica Moldova, preluând de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă originalele actelor din setul de acte anexat la cererea din 27 mai 2016, cu excepția originalului acestei cereri.

La 27 decembrie 2016, a depus la instituția competentă din Austria cerere de pensionare, anexând setul de acte în original și copie (anexat anterior la cererea de 2 pensionare din 27 mai 2016) pentru examinarea acesteia în conformitate cu Acordul încheiat între Republica Moldova și Austria în domeniul securității sociale semnat la 05 septembrie 2011, în vigoare din 01 decembrie 2012. La 16 octombrie 2017 a expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale în format electronic și prin scrisoare poștală recomandată, cerere privind prezentarea informației complete referitor la examinarea cererii de pensionare, menționând că în decembrie 2016 întru realizarea acestui drept s-a adresat autorității competente din Austria.

La 01 noiembrie 2017 prin poștă electronică a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a comunicat că cererea depusă în Austria la 27 decembrie 2016 a fost recepționată de Casa Națională de Asigurări Sociale din Republica Moldova pentru examinare la 16 ianuarie 2017 și că la cerere nu a fost anexat contul bancar cu indicația referințelor bancare solicitate prin scrisorile nr. XVIII/02- 01/26-6277 din 20 iulie 2016, nr. G-1072/16 din 12 septembrie 2016, din 27 ianuarie 2017, din 31 mai 2017 și din 17 august 2017, și nici actele necesare solicitate de la instituția competentă din Austria, până la moment nu i-au fost prezentate. Examinarea cererii va fi posibilă odată cu prezentarea rechizitelor bancare și a tuturor certificatelor de salariu nr. 4 din 16 mai 2014, în original.

La 06 noiembrie 2017 autoritatea abilitată din Austria i-a comunicat că Acordul prevede că originalele actelor se păstrează la instituția competentă la care a fost depusă cererea de pensionare, adică la instituția competentă din Austria. Prin răspunsul nr. XVIII/02-01/70-11528/17 din 17 august 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat instituției competente din Austria că din activitatea sa pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 12 iunie 1969 – 31 iulie 2014, stagiul de cotizare constituie 33 ani, 10 luni și 14 zile. Alexandru Gavrilovici studiind calculul stagiului de cotizare stabilit de Casa Națională de Asigurări Sociale - de 33 ani 10 luni și 14 zile pentru activitatea în Republica Moldova, în perioada 12 iunie 1969- 31 iulie 2014, l-a apreciat ca fiind neveridic.

Calculul conține 12 înscrieri până la totalizare, din care doar ultimul nu are greșeli matematice. Primul înscris incorect apreciază data de 28 august 1972 ca ultima zi de lucru la întreprindere, însă această înscriere confirmă doar delegarea la studii superioare, fără concediere, respectiv, în calcul urmează să fie indicată ziua de 31 august 1972 ca fiind ultima zi de lucru. Al doilea înscris apreciază data de 25 iunie 1977 ca ultima zi de studii, însă în această zi a fost doar înmânată diploma de calificare civilă, iar studiile s-au finalizat la 01 septembrie 1977, cu atribuirea gradului militar - locotenent, respectiv, în calcul ca ultima zi de studii urmează să fie luată ziua de 01 septembrie 1972, indicată în carnetul de muncă ca ziua finisării lor.

De asemenea, reclamantul a indicat că calculul nu reflectă includerea perioadei necontributive anul 1994 – până în prezent, în care la îngrijirea sa se află soția Tatiana Gavrilovici cu grad de dezabilitate și care urmează să fie luat în calculul în partea când nu se intersectează cu perioadele contributive. Mai mult, calculul nu cuprinde integral activitatea la GȚ „Romanița Gavrilovici” (166 de luni), SA „Leat” (70 de luni), SRL „XONIX” (29 de luni), parțial activitatea la SRL „Avanti” (08 luni). În opinia reclamantului organul social eronat aplică și interpretează art. 2, alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, deoarece norma dată de drept nu 3 reglementează reședința. Domiciliul său în sensul acestui articol este în Republica Moldova.

Modalitatea de depunere a cererii de pensionare din 27 mai 2016 „prin corespondență” nu contravine art. 31, alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, iar interpretarea autorității pârâte ca personal să se prezinte la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă contravine art. 52 din Constituția Republici Moldova. Motivul refuzului de stabilire și acordare a pensiei din 08 februarie 2016 nu are suport legal, or, în sensul Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998, vinovăția în partea depunerii cererii de pensionare la 27 mai 2016 și strămutarea ei la 27 decembrie 2017 în Austria, se atribuie autorității pârâte, deoarece nu i-a oferit răspuns la cererea din 26 februarie 2016. Motivul refuzului de a examina cererea de pensionare din cauza lipsei contului bancar în Austria nu are suport legal.

Legislația Republicii Moldova nu obligă cetățenii la deschiderea contului bancar nici până și nici după depunerea cererii de pensionare. Mai mult, legislația Austriei permite deschiderea contului bancar doar dacă există sursă de venit, adică este posibilă doar după acordarea dreptului la pensie. Motivul refuzului de a examina cererea de pensionare că originalul actului „certificat de salariu” se păstrează la instanța competentă din Austria nu are suport legal, deoarece contravine Acordului între Republica Moldova și Austria în domeniul securității sociale semnat la 05 septembrie 2011, în vigoare din 01 decembrie 2012, potrivit căruia fiecare parte al acestuia verifică cererea de pensionare la depunere și o recepționează dacă ea este conformă Acordului.

După recepționare cererea cu setul de acte anexat se păstrează la partea primitoare, iar altei părți se oferă informația respectivă. Casa Națională de Asigurări Sociale nu a respectat prevederile art. 31, alin. (3) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, în partea termenului de acordare a dreptului de pensionare în 15 zile de la recepționarea cererii cu toate materialele necesare anexate. Conformitatea cererii de pensionare corespunde prevederilor legale, iar referitor la veridicitatea calculului stagiului de cotizare nu se poate să se expună, deoarece nu dispune de informația necesară, care se află la autoritatea pârâtă și se gestionează de acesta. În opinia lui Alexandru Gavrilovici faptele neveridice constatate provoacă dubii întemeiate privind veridicitatea lor în întregime.

Cuantumul pensiei acordate se calculează de la două componente: cuantumul contribuțiilor sociale individuale achitate și stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, din lipsa informației veridice la ambele componente a pensiei sale, nu poate să se expună asupra prejudiciului cauzat lui de către autoritatea pârâtă. Refuzul organului social de a examina cererea de pensionare nu are suport legal, termenul de acordare a pensiei a expirat la 17 iunie 2017, iar el a respectat toate prevederile legale privind soluționarea cauzei pe cale amiabilă. Prin hotărârea din data de 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

(f.d. 67, 80-89) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 iulie 2019 a respins apelul depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva hotărârii din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 143,144-155) Prin încheierea din data de 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat eroarea strecurată în textul dispozitivului deciziei din data de 02 iulie 2019, în 4 partea ce ține de indicarea termenului de atac și anume sintagma „2 luni „ cu sintagma” 30 de zile”. ( f.d. 160-161) Prin încheierea din data de 27 noiembrie 2019 Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibilă cererea de recurs depusă de către Alexandru Gavrilovici împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

( f.d.181-188) La 03 iulie 2020 Alexandru Gavrilovici a depus recurs împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea recursului în termen, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. ( f.d. 219-220) În motivarea recursului Alexandru Gavrilovici a indicat că instanțele de judecată au examinat pricina superficial și au confundat dreptul recurentului de a beneficia de acordarea prestațiilor sociale în Austria cu dreptul de a depune cerere de pensionare pentru atingerea limitei de vârstă și a beneficia de ea conform legislației Republicii Moldova la 27 decembrie 2016 la instituția competentă a Austriei.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

Studiind recursul depus de către Alexandru Gavrilovici, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245, alin. (1). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă 5 Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat ține să menționeze că din conținutul normei de drept sus- citate combinat cu prevederile art. 246, alin. (2), lit. d) rezultă că termenul de contestare curge de la data notificării deciziei instanței de apel, la fel ca și motivarea recursului în cazul în care aceasta se depune împreună cu cererea de recurs. Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și a altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are lor conform art. 96–114.

Conform art. 96, alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordând-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul vădește că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 02 iulie 2019, notificată lui Alexandru Gavrilovici prin intermediul poștei electronice, la 29 iulie 2019. ( f.d.157) La 07 octombrie 2019 Alexandru Gavrilovici a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din data de 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost declarată inadmisibilă din motivul neprezentării recursului motivat. La 03 iulie 2020 Alexandru Gavrilovici, prin intermediul oficiului poștal a depus recurs împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

219- 220) La caz, termenul de contestare a deciziei instanței de apel din 02 iulie 2019, notificată lui Alexandru Gavrilovici la 29 iulie 2019, a expirat la data de 28 august 2019. În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Alexandru Gavrilovici la 03 iulie 2020 este depus peste termenul legal prevăzut de lege. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, instanța de apel a notificat lui Alexandru Gavrilovici decizia din 02 iulie 2019, iar lipsa unor acțiuni concrete de a ataca hotărârea judecătorească în termenul stabilit de lege demonstrează că partea recurentă nu a depus suficientă diligență într- un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61). Nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost admis în întregime de comportamentul autorității recurente. Prin prisma art. 65, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ rezultă că dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, 6 atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Alexandru Gavrilovici prin recursul depus la data de 03 iulie 2020 a solicitat repunerea recursului în termen, însă nu a indicat din ce motive a omis termenul de contestate și nu a prezentat probe ce ar confirma omitere termenului, iar simpla solicitare a repunerii în termen nu este suficientă pentru a dispune admiterea cererii de repunere în termen. Astfel, în baza art. 65 alin. (2) Codul administrativ completul Colegiului constată că Alexandru Gavrilovici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Din aceste motive cererea de repunere în termen a cererii de recurs este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Din aceste motive, recursul depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva deciziei din 0 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute lege, ori termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Alexandru Gavrilovici trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurent, pentru a depune în termen recursul.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 7 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Alexandru Gavrilovici. Conform art. 193, art. 230, art. 245, alin. (1), art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, depus de către Alexandru Gavrilovici, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru 8