3ra-776/20 — cu privire la obligarea examinării în fond a cererii privind stabilirea pensiei, recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului

3ra-776/20 — cu privire la obligarea examinării în fond a cererii privind stabilirea pensiei, recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-776/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central – S. Dimitriu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Gavrilovici,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Alexandru Gavrilovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la obligarea examinării în fond a cererii privind stabilirea pensiei,

recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva hotărârii din data de 16

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

constată:

La 22 ianuarie 2018 Alexandru Gavrilovici a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat obligarea examinării cererii privind stabilirea pensiei,

recalcularea stagiului de cotizare și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că este cetățean al Republicii Moldova, născut la

xxxx, domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx. Din anul 1994 – până în prezent are la

întreținere și îngrijire pe soția sa Tatiana Gavrilovici, cetățeancă a Republicii Moldova,

care din anul 1994 i s-a stabilit grad de dizabilitate de xxxxxx, fără termen.

Reclamantul a menționat că în perioada 12 iunie 1969 – 06 octombrie 2014 a

activat în câmpul muncii și a acumulat o vechime în muncă de 45 ani, 03 luni și 00

zile, fapt ce rezultă din carnetul de muncă.

Perioada de activitate în Republica Moldova din 01 august 2014 - până la 06

octombrie 2014 se intersectează cu perioada de activitate în câmpul muncii în Austria.

Acest fapt se datorează stării de sănătate a soției Tatiana Gavrilovici, care pe parcursul

perioadei aprilie-iulie 2014 s-a agravat considerabil ce i-a pus viața în pericol, iar

instituțiile medicale din Republica Moldova nu dispun de posibilități de a acorda un

tratament necesar înlăturării acestor riscuri și nici măcar de ameliorare a durerilor

suportate de soția sa, însă posibilitatea acordării tratamentului necesar l-a găsit în

1

Austria, care, însă, a fost condiționată de necesitatea angajării în câmpul muncii în țara

respectivă.

La 01 august 2014 Alexandru Gavrilovici s-a angajat la muncă în Austria, în

același timp soția sa a fost adusă la tratament în această țară, unde s-au stabilit cu traiul

temporar pe durata tratamentului ultimei. Tratamentul soției sale nu este finalizat, ei

aflându-se în Austria până în prezent.

La 08 februarie 2016 a atins vârsta de 62 ani și a obținut dreptul la pensionare

pentru stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Republicii Moldovei. La 26 februarie

2016 prin intermediul poștei electronice s-a adresat Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu cerere privind modalitatea valorificării dreptului obținut, însă nu a primit

niciun răspuns.

La 27 mai 2016 prin intermediul oficiului poștal a depus Casei Teritorială de

Asigurări Sociale Ștefan Vodă cerere de pensionare, anexând actele necesare în

original și în copie.

La 02 iunie 2016 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă prin răspunsul

nr. I-01/08-G5, expediat prin scrisoarea simplă și în format electronic i-a comunicat

lipsă de temei legal pentru primirea cererii și actelor necesare pentru stabilirea pensiei

prin corespondență.

Nefiid de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan Vodă prin

răspunsul nr. I-01/08-G5 la 05 iunie 2016 a contestat-o.

Prin răspunsul nr. XVIII/02-01/26-6277 din 20 iulie 2016 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, expediat la adresa reședinței din Viena, cererea prealabilă a fost

respinsă din motiv că conform art. 2 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile de asigurare socială, dreptul la pensie îl au asigurații domiciliați în Republica

Moldova. Concomitent, s-a făcut trimitere la Acordul încheiat între Republica Moldova

și Austria în domeniul securității sociale, semnat la 05 septembrie 2011, în vigoare din

01 decembrie 2012, explicându-i că pentru a beneficia de pensie la atingerea limitei de

vârstă pentru perioada de cotizare realizată pe teritoriul Republicii Moldova urmează

să se adreseze la instituția competentă din Austria cu cerere de pensionare (formatul

MD/A3), la care să fie anexat contul bancar, cu indicarea referințelor bancare pentru

transferul prestațiilor stabilite, deoarece toate actele justificate, care confirmă perioada

de activitate pe teritoriul Republicii Moldova, se află deja la el.

La 20 august 2016 Alexandru Gavrilovici a contestat răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. XVIII/02-01/26-6277 din 20 iulie 2016.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-1072/16 din 12

septembrie 2016, contestația a fost respinsă. Suplimentar, i s-a comunicat că actele în

original se păstrează la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ștefan Vodă.

La 01 decembrie 2016 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ștefan

Vodă cu cerere, solicitând restituirea actelor anexate la cererea lui de pensionare din

27 mai 2016 prin intermediul serviciului poștal sau a Consulatului Republicii Moldova

în Viena, Austria.

Reclamantul a indicat că în perioada 08 decembrie 2016 - 13 decembrie 2016 a

revenit în Republica Moldova, preluând de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Ștefan Vodă originalele actelor din setul de acte anexat la cererea din 27 mai 2016, cu

excepția originalului acestei cereri.

La 27 decembrie 2016, a depus la instituția competentă din Austria cerere de

pensionare, anexând setul de acte în original și copie (anexat anterior la cererea de

2

pensionare din 27 mai 2016) pentru examinarea acesteia în conformitate cu Acordul

încheiat între Republica Moldova și Austria în domeniul securității sociale semnat la

05 septembrie 2011, în vigoare din 01 decembrie 2012.

La 16 octombrie 2017 a expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale în format

electronic și prin scrisoare poștală recomandată, cerere privind prezentarea informației

complete referitor la examinarea cererii de pensionare, menționând că în decembrie

2016 întru realizarea acestui drept s-a adresat autorității competente din Austria.

La 01 noiembrie 2017 prin poștă electronică a recepționat răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a comunicat că cererea depusă în Austria

la 27 decembrie 2016 a fost recepționată de Casa Națională de Asigurări Sociale din

Republica Moldova pentru examinare la 16 ianuarie 2017 și că la cerere nu a fost anexat

contul bancar cu indicația referințelor bancare solicitate prin scrisorile nr. XVIII/02-

01/26-6277 din 20 iulie 2016, nr. G-1072/16 din 12 septembrie 2016, din 27 ianuarie

2017, din 31 mai 2017 și din 17 august 2017, și nici actele necesare solicitate de la

instituția competentă din Austria, până la moment nu i-au fost prezentate. Examinarea

cererii va fi posibilă odată cu prezentarea rechizitelor bancare și a tuturor certificatelor

de salariu nr. 4 din 16 mai 2014, în original.

La 06 noiembrie 2017 autoritatea abilitată din Austria i-a comunicat că Acordul

prevede că originalele actelor se păstrează la instituția competentă la care a fost depusă

cererea de pensionare, adică la instituția competentă din Austria.

Prin răspunsul nr. XVIII/02-01/70-11528/17 din 17 august 2017, Casa Națională

de Asigurări Sociale a comunicat instituției competente din Austria că din activitatea

sa pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 12 iunie 1969 – 31 iulie 2014, stagiul

de cotizare constituie 33 ani, 10 luni și 14 zile.

Alexandru Gavrilovici studiind calculul stagiului de cotizare stabilit de Casa

Națională de Asigurări Sociale - de 33 ani 10 luni și 14 zile pentru activitatea în

Republica Moldova, în perioada 12 iunie 1969- 31 iulie 2014, l-a apreciat ca fiind

neveridic. Calculul conține 12 înscrieri până la totalizare, din care doar ultimul nu are

greșeli matematice.

Primul înscris incorect apreciază data de 28 august 1972 ca ultima zi de lucru la

întreprindere, însă această înscriere confirmă doar delegarea la studii superioare, fără

concediere, respectiv, în calcul urmează să fie indicată ziua de 31 august 1972 ca fiind

ultima zi de lucru.

Al doilea înscris apreciază data de 25 iunie 1977 ca ultima zi de studii, însă în

această zi a fost doar înmânată diploma de calificare civilă, iar studiile s-au finalizat la

01 septembrie 1977, cu atribuirea gradului militar - locotenent, respectiv, în calcul ca

ultima zi de studii urmează să fie luată ziua de 01 septembrie 1972, indicată în carnetul

de muncă ca ziua finisării lor.

De asemenea, reclamantul a indicat că calculul nu reflectă includerea perioadei

necontributive anul 1994 – până în prezent, în care la îngrijirea sa se află soția Tatiana

Gavrilovici cu grad de dezabilitate și care urmează să fie luat în calculul în partea când

nu se intersectează cu perioadele contributive.

Mai mult, calculul nu cuprinde integral activitatea la GȚ „Romanița Gavrilovici”

(166 de luni), SA „Leat” (70 de luni), SRL „XONIX” (29 de luni), parțial activitatea

la SRL „Avanti” (08 luni).

În opinia reclamantului organul social eronat aplică și interpretează art. 2, alin.

(1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, deoarece norma dată de drept nu

3

reglementează reședința. Domiciliul său în sensul acestui articol este în Republica

Moldova.

Modalitatea de depunere a cererii de pensionare din 27 mai 2016 „prin

corespondență” nu contravine art. 31, alin. (1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998,

iar interpretarea autorității pârâte ca personal să se prezinte la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ștefan Vodă contravine art. 52 din Constituția Republici Moldova.

Motivul refuzului de stabilire și acordare a pensiei din 08 februarie 2016 nu are

suport legal, or, în sensul Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998, vinovăția în partea

depunerii cererii de pensionare la 27 mai 2016 și strămutarea ei la 27 decembrie 2017

în Austria, se atribuie autorității pârâte, deoarece nu i-a oferit răspuns la cererea din 26

februarie 2016.

Motivul refuzului de a examina cererea de pensionare din cauza lipsei contului

bancar în Austria nu are suport legal. Legislația Republicii Moldova nu obligă cetățenii

la deschiderea contului bancar nici până și nici după depunerea cererii de pensionare.

Mai mult, legislația Austriei permite deschiderea contului bancar doar dacă există sursă

de venit, adică este posibilă doar după acordarea dreptului la pensie.

Motivul refuzului de a examina cererea de pensionare că originalul actului

„certificat de salariu” se păstrează la instanța competentă din Austria nu are suport

legal, deoarece contravine Acordului între Republica Moldova și Austria în domeniul

securității sociale semnat la 05 septembrie 2011, în vigoare din 01 decembrie 2012,

potrivit căruia fiecare parte al acestuia verifică cererea de pensionare la depunere și o

recepționează dacă ea este conformă Acordului. După recepționare cererea cu setul de

acte anexat se păstrează la partea primitoare, iar altei părți se oferă informația

respectivă.

Casa Națională de Asigurări Sociale nu a respectat prevederile art. 31, alin. (3)

din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, în partea termenului de acordare a dreptului

de pensionare în 15 zile de la recepționarea cererii cu toate materialele necesare

anexate. Conformitatea cererii de pensionare corespunde prevederilor legale, iar

referitor la veridicitatea calculului stagiului de cotizare nu se poate să se expună,

deoarece nu dispune de informația necesară, care se află la autoritatea pârâtă și se

gestionează de acesta.

În opinia lui Alexandru Gavrilovici faptele neveridice constatate provoacă dubii

întemeiate privind veridicitatea lor în întregime. Cuantumul pensiei acordate se

calculează de la două componente: cuantumul contribuțiilor sociale individuale

achitate și stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, din lipsa informației veridice la ambele componente a pensiei sale, nu

poate să se expună asupra prejudiciului cauzat lui de către autoritatea pârâtă. Refuzul

organului social de a examina cererea de pensionare nu are suport legal, termenul de

acordare a pensiei a expirat la 17 iunie 2017, iar el a respectat toate prevederile legale

privind soluționarea cauzei pe cale amiabilă.

Prin hotărârea din data de 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 67, 80-89)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 iulie 2019 a respins apelul

depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva hotărârii din 16 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 143,144-155)

Prin încheierea din data de 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a

corectat eroarea strecurată în textul dispozitivului deciziei din data de 02 iulie 2019, în

4

partea ce ține de indicarea termenului de atac și anume sintagma „2 luni „ cu sintagma”

30 de zile”. ( f.d. 160-161)

Prin încheierea din data de 27 noiembrie 2019 Curtea Supremă de Justiție a

declarat inadmisibilă cererea de recurs depusă de către Alexandru Gavrilovici

împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d.181-188)

La 03 iulie 2020 Alexandru Gavrilovici a depus recurs împotriva deciziei din data

de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea recursului în

termen, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel. ( f.d. 219-220)

În motivarea recursului Alexandru Gavrilovici a indicat că instanțele de judecată

au examinat pricina superficial și au confundat dreptul recurentului de a beneficia de

acordarea prestațiilor sociale în Austria cu dreptul de a depune cerere de pensionare

pentru atingerea limitei de vârstă și a beneficia de ea conform legislației Republicii

Moldova la 27 decembrie 2016 la instituția competentă a Austriei.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

Studiind recursul depus de către Alexandru Gavrilovici, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245,

alin. (1).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

5

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat ține să menționeze că din conținutul normei de drept sus-

citate combinat cu prevederile art. 246, alin. (2), lit. d) rezultă că termenul de contestare

curge de la data notificării deciziei instanței de apel, la fel ca și motivarea recursului în

cazul în care aceasta se depune împreună cu cererea de recurs.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și a

altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are lor conform art. 96–114.

Conform art. 96, alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), acordând-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și

economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul vădește că decizia instanței de apel a fost

pronunțată la 02 iulie 2019, notificată lui Alexandru Gavrilovici prin intermediul poștei

electronice, la 29 iulie 2019. ( f.d.157)

La 07 octombrie 2019 Alexandru Gavrilovici a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din

data de 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost declarată inadmisibilă

din motivul neprezentării recursului motivat.

La 03 iulie 2020 Alexandru Gavrilovici, prin intermediul oficiului poștal a depus

recurs împotriva deciziei din data de 02 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 219-

220)

La caz, termenul de contestare a deciziei instanței de apel din 02 iulie 2019,

notificată lui Alexandru Gavrilovici la 29 iulie 2019, a expirat la data de 28 august

2019.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Alexandru Gavrilovici la 03 iulie

2020 este depus peste termenul legal prevăzut de lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, instanța de apel a notificat lui Alexandru Gavrilovici decizia din 02 iulie

2019, iar lipsa unor acțiuni concrete de a ataca hotărârea judecătorească în termenul

stabilit de lege demonstrează că partea recurentă nu a depus suficientă diligență într-

un timp rezonabil pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16

februarie 2017, parag. 60, 61). Nerespectarea termenului de declarare a recursului a

fost admis în întregime de comportamentul autorității recurente.

Prin prisma art. 65, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ rezultă că dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

6

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Alexandru Gavrilovici prin recursul depus la data de 03 iulie 2020 a solicitat

repunerea recursului în termen, însă nu a indicat din ce motive a omis termenul de

contestate și nu a prezentat probe ce ar confirma omitere termenului, iar simpla

solicitare a repunerii în termen nu este suficientă pentru a dispune admiterea cererii de

repunere în termen.

Astfel, în baza art. 65 alin. (2) Codul administrativ completul Colegiului constată

că Alexandru Gavrilovici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra

imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Din aceste motive cererea de repunere în termen a cererii de recurs este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca

drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții

Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL

versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un

proces echitabil.

Din aceste motive, recursul depus de către Alexandru Gavrilovici împotriva

deciziei din 0 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil,

deoarece, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar avea un efect incompatibil

cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

lege, ori termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Alexandru Gavrilovici trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în

care are calitatea de recurent, pentru a depune în termen recursul.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

7

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Alexandru Gavrilovici.

Conform art. 193, art. 230, art. 245, alin. (1), art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) și art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Alexandru Gavrilovici, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

8