3ra-83/20 — recalcularea pensiei si indexarea pensiei noi stabilite

Dosarul nr. 3ra-83/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău ( jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Cruticov Alexandr împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La data de 22 iunie 2018 Cruticov Alexandr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, dispune de actele necesare pentru a

beneficia de pensie pentru limită de vîrstă și, anume, certificatul cu privire la salariu nr.16

din 17 octombrie 2012 pentru perioada iunie 1992-iulie 1995 și aprilie 1996-octombrie

1996, eliberat de către SRL „Pământul Viu” și certificatul nr. 12 din 17 decembrie 2012

pentru perioada august 1993-decembrie 1998, eliberat de către SRL „Torța”, pentru a fi

incluse în stagiul de muncă conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 156 din 14

octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, care au fost prezentate

pârâtului.

A susținut că, la stabilirea și calcularea pensiei, pârâtul urma să țină cont de formula

de calcul a pensiei pentru limită de vîrstă în condițiile art. 53 alin. (2) din Legea precitată,

formulă care a fost ignorată la calcularea pensiei de către pârât.

A afirmat că, la data de 27 aprilie 2018 a înaintat pârâtului o cerere prealabilă,

solicitând recalcularea cuantumului pensiei stabilite cu includerea în calcul a perioadei de

activitate 1992-1998, precum și indexarea pensiei noi stabilite.

A menționat că, la data de 03 mai 2018 pârâtul a recepționat cererea prealabilă, însă

nu a dat niciun răspuns.

A solicitat recalcularea pensiei, cu includerea în calcul a perioadei de activitate 1992-

1998, cu indexarea pensiei noi stabilite, de la apariția dreptului la pensie.

1

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea

depusă de către Cruticov Alexandr a fost admisă și a fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Cruticov Alexandr pensia, cu includerea în calcul a

perioadei de activitate 1992-1998 în cadrul SRL „Torța” și SRL „Pământul Viu”, precum

și indexarea pensiei noi stabilite de la data apariției dreptului la pensie.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Instanța de apel a concluzionat că, acțiunea înaintată de către Cruticov Alexandr a

fost depusă în instanța de contencios administrativ în termen și cu respectarea procedurii

prealabile. Mai mult, legislația națională prevede că, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Totodată, instanța de apel a reținut că, Casa Națională de Asigurări Sociale, în

răspunsul la cererea prealabilă, nu a invocat tardivitatea acesteia la faza extrajudiciară.

Instanța de apel a stabilit că, conform deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

din 01 noiembrie 2012 privind stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă lui Cruticov

Alexandr, la stabilirea acesteia nu i-a fost inclusă în calcul perioada de activitate din anii

1992-1998, în cadrul SRL „Torța” și SRL „Pământul Viu” (f. d. 53, 54).

Afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, conform actelor de verificare a

documentelor la SRL „Torța” și SRL „Pământul Viu” din 21 decembrie 2012, întocmite de

către angajații organului de asigurări sociale, Cruticov Alexandr într-adevăr a activat la

întreprinderile menționate și sumele indicate în certificatele de salariu, eliberate lui

Cruticov Alexandr coincid cu sumele reflectate în registrele de evidență a retribuțiilor

prezentate la control (f. d. 55, 56).

Instanța de apel a mai reținut că, prin ordinul nr. 3 din 02 aprilie 2003 al SRL

„Pământul Viu” s-a dispus pregătirea documentației acumulate pe parcurs pentru

perioadele anilor 1992-1997 pentru arhivare, pentru păstrarea provizorie și selectarea

pentru nimicire, iar conform pct. 2 din ordinul menționat, s-a dispus că, documentația ce

ține de evidența salariului angajaților prezentată în format diferit pentru diverse perioade,

aceste cărți, formate-foi alocuri deteriorate, îngălbenite, rupte, care nu corespund întocmai

cerințelor termenului de păstrare pentru o perioadă de 75 de ani să fie transcrise cu același

conținut în registre noi de salariu (f. d. 16).

La fel, instanța de apel a menționat că, situație similară reiese și din ordinul nr. 7

emis de SRL „Torța” la data de 02 aprilie 2003 (f. d. 7).

Instanța de apel a constatat că, nu poate fi reținut argumentul invocat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale precum că, aceasta pune la îndoială veridicitatea

certificatelor salariale, eliberate lui Cruticov Alexandr de către SRL „Torța” și SRL

„Pământul Viu” și acestea nu pot fi luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare pe

motiv că, la momentul verificării acestora, cărțile de salariu și conturile personale de

evidență contabilă au fost prezentate în copie, or, după cum a fost stabilit anterior, în baza

ordinului SRL „Pământul Viu” nr. 3 din 02 aprilie 2003 și a ordinului SRL „Torța” nr. 7

din 02 aprilie 2003, acestea au fost transcrise cu același conținut în registre noi de salariu.

La data de 17 octombrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la data de 23 noiembrie 2019 a depus

recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a indicat că, soluția instanțelor ierarhic inferioare este

eronată.

A menționat că, luând în considerare că, stagiul de cotizare confirmat pentru

stabilirea pensiei i-a fost adus la cunoștință lui Cruticov Alexandr după stabilirea pensiei

și, anume, la data eliberării legitimației de pensionar și a carnetelor de muncă, se constată

2

că, acțiunea în judecată privind recalcularea pensiei este depusă peste termenul de

prescripție, atît a termenului de prescripție prevăzut de Legea contenciosului administrativ

nr.793 din 10 februarie 2000, cît și termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de

Codul civil, acțiunea în judecată fiind depusă în instanță de către Cruticov Alexandr peste

5 ani.

A susținut că, odată ce este dovedit cu certitudine că, intimatul a omis termenul de

prescripție și recurentul-pârât a invocat aceasta întru apărarea sa, se consideră stins dreptul

subiectiv la apărarea intereselor sale pe calea acțiunii civile.

A afirmat că, dreptul la recalcularea pensiei nu poate fi asimilat dreptului la pensie și

declarat ca fiind imprescriptibil și inalienabil, asemănător dreptului de proprietate în sensul

art.1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

A relevat că, nu este clar care ar fi actul administrativ al autorității publice, cu care

intimatul nu este de acord, dat fiind faptul că, acesta la momentul stabilirii pensiei – 2012

cunoștea atât stagiul de cotizare, cît și venitul asigurat, care a stat la baza stabilirii pensiei.

A declarat că, intimatul este beneficiar de pensie pentru limită de vîrstă, pentru un

stagiu de cotizare realizat până la data de 01 ianuarie 1999 de 28,8 ani și după data de 01

ianuarie 1999 de 12,3 ani (în total 41,1 ani).

A notat că, începând cu data de 01 aprilie 2017, la stabilirea sau reexaminarea pensiei

pentru limită de vîrstă pentru perioada de activitate de până la data de 01 ianuarie 1999 nu

se mai prezintă certificatele de salariu, deoarece acestea nu se iau în calcul. Or, intimatul

solicită recalcularea pensiei în baza Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998, dar la moment,

Legea menționată nu prevede recalcularea pensiei cu includerea în calcul a certificatelor

de salariu.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

3

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 15 octombrie 2019 și a fost

notificată recurentei la data de 18 noiembrie 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de

însoțire, anexată la materialele dosarului (f. d. 163), respectiv, recursul motivate depus de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, la data de 23 noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Casa

Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus

de către Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5