3ra-1425/18 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei

Dosarul nr. 3ra-1425/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dilan Vladimir

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 06 iulie 2017 Dilan Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu 15 decembrie

2001, după atingerea vârstei de 50 de ani, în conformitate cu prevederile Legii cu

privire la procuratură nr. 902 din 29 ianuarie 1992, prevederile art. 32 din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 și a Regulamentului cu

privire la modul de stabilire și plată a pensiilor pentru vechime în muncă

colaboratorilor organelor procuraturii, i-a fost stabilită și achitată pensia pentru

vechime în muncă în cuantumul de 80% din salariul mediu lunar al funcției

deținute, cu respectarea principiului recalculării acesteia la fiecare majorare

ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu.

A menționat că, începând cu anul 2011, a fost lipsit de garanțiile,

recompensele și suplimentele stabilite de legiuitor pentru judecători prin act

legislativ.

La 18 mai 2017 a înaintat o cerere prealabilă Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul

recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în exercițiu

funcției, însă nu a primit nici un răspuns.

1

A considerat că prin refuzul pârâtului de a-i fi achitată și recalculată pensia

odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu i se încalcă un drept

prevăzut de lege, dobândit legal și care nu poate fi anulat în viitor prin alte acte

legislative.

Astfel, a relatat că toate modificările operate ulterior în actele legislative, care

reglementează modul de calculare a pensiilor procurorilor au efect doar pentru

persoanele care vor beneficia de pensii după punerea în aplicare a modificărilor

respective, deoarece aceste modificări nu au caracter retroactiv potrivit regulilor

generale a legii în timp.

Reclamantul a solicitat, repunerea în dreptul lezat și obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale de a-i recalcula și achita pensia pentru vechime în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului - șef al procuraturii de sector

a municipiului Chișinău în exercițiu funcției, cu recalcularea acesteia, luând în

considerație majorarea salariului procurorului în exercițiu funcției, ținându-se cont

de funcția deținută la data ieșirii la pensie, cu recalcularea din data de 01 a lunii în

care a fost și va fi efectuată majorarea salariului procurorului-șef a procuraturii de

sector a municipiului Chișinău în exercițiu funcției.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, la 11 septembrie 2017 reclamantul a

depus cererea privind completarea acțiunii, solicitând suplimentar recunoașterea ca

fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-865/17 din 12 iunie

2017, prin care a fost respinsă cererea de a efectua recalcularea și achitarea pensiei

în legătură cu majorarea salariului procurorilor în exercițiu funcției.

Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost admisă, fiind obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Dilan Vladimir pensia pentru

vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al

Procuraturii de sector municipiul Chișinău, în exercițiul funcției, cu recalcularea

acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-

se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, recalcularea urmând a fi

efectuată de fiecare dată din data de unu a lunii în care a fost și va fi efectuată

majorarea salariului procurorului-șef al Procuraturii de sector municipiul Chișinău,

în exercițiu.

La 21 martie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din

23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, intimatul Dilan Vladimir

activând în calitate de procuror și având vechimea necesară în muncă, întrunește

condițiile legale la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă în

cazul majorării generale a salariului procurorului, pe când apelantul Casa Națională

de Asigurări Sociale neîntemeiat a stabilit mărimea pensiei cu aplicarea

mecanismului general de indexare a acesteia la 01 aprilie a fiecărui an.

Instanța de apel a accentuat că, dreptul lui Dilan Vladimir cu aplicarea

principiului recalculării pensiei la creșterea ordinară a salariului procurorului în

exercițiu este menținut de instanța de jurisdicție constituțională, iar dreptul

subiectiv constituit în baza unei legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub

2

imperiul unei legi posterioare, legea nouă nefiind aplicabilă unei fapte din trecut

conform prevederilor art. 6 Cod civil.

În consecință, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural.

La 06 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nefiind constatate și

elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relatat că, începând cu 01 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor

sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998

privind pensiile de asigurări sociale de stat, care nu prevede faptul că pensiile

procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a

salariului procurorilor.

La fel, a menționat că prin hotărârea nr. 27 din 20 noiembrie 2011 a Curții

Constituționale, au fost recunoscute ca fiind constituționale prevederile Legii nr.

56 din 09 iunie 2011, care prevăd condițiile noi privind asigurarea socială a

procurorilor în exercițiu cât și a celor în demisie.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă integral.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 iunie 2018, astfel

că recursul declarat la 08 august 2018, este în termen.

Prin referința din 04 octombrie 2018, Dilan Vladimir a solicitat de a declara

recursul ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale.

4

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5