2r-473/20 — constatarea faptului incalcarii judecarii cauzei intermen rezonabil

Dosarul nr. 2r-473/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, V. Sârbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc

Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bogos Igor

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării judecării

cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Bogos Igor

reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2019 Bogos Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării judecării

cauzei în termen rezonabil, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciu moral

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că la 9 august 2018 a depus

o plângere judecătorului de instrucție al judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

împotriva acțiunilor ilegale ale Procurorului General al Republicii Moldova.

Plângerea a fost depusă în instanța de judecată la 9 august 2018, judecătorul de

instrucție a examinat plângerea tocmai la 29 martie 2019, peste 23,5 termene legale,

stabilit de către art. 313 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Reclamantul a invocat că, instanța de fond a încălcat în mod flagrant termenul

legal de examinare a plângerii și în așa circumstanțe i-a fost violat dreptul la judecare

în termen legal a plângerii din 9 august 2018. Dacă instanța de judecată încalcă

termenul de 10 zile în care este obligată să examineze o astfel de plângere, instanța

încalcă în mod automat dreptul autorului plângerii Igor Bogos la examinarea

plângerii de către instanță în termen de 10 zile de la momentul depunerii acesteia.

Odată ce autorului plângerii Igor Bogos îi este încălcat dreptul la examinare de

către instanța de judecată națională a plângerii sale în cel mult 10 zile de la depunerea

ei în instanța de judecată sesizată, reclamantul indică că îi sunt cauzate daune morale

pentru faptul că o instanță națională, care este obligată să respecte drepturile oricărei

persoane, încălcă flagrant dreptul autorului plângerii la judecare în termen legal a

plângerii sale și instanța de judecată națională îi demonstrează autorului plângerii că

1

el nu este nimeni în fața unei instanțe naționale și că instanța națională poate în orice

moment să încalce oricare dintre drepturile sale și nu poartă nici o responsabilitate.

Reclamantul solicită constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a plângerii din 9 august 2018, încasarea din bugetul de stat al

Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 750 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii

din 9 august 2018 și suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediu Centru din 12 iunie 2019, cererea

de chemare în judecată înaintată de către Bogos Igor împotriva Ministerului Justiției

cu privire la constatarea faptului încălcării judecării cauzei în termen rezonabil și

încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 750000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărâ astfel, instanța a conchis că, pretențiile reclamantului nu cad

sub incidența Legii nr.87 din 21 aprilie 2011.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 4 iulie 2019 Bogos Igor,

reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediu Centru din 12 iunie 2019, solicitând admiterea cererii

de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019, s-a respins apelul

declarat de Bogos Igor s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 12 iunie 2019.

La 13 decembrie 2019, Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019 și

a hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12 iunie 2019 solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii instanțelor ierarhic inferioare și pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul declarat de Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc

Nicolae.

La 18 februarie 2020 Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, a

depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 12 iunie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Bogos Igor reprezentat de avocatul

Daniliuc Nicolae.

La 24 iulie 2020 Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, a

declarat recurs împotriva încheierii din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de

revizuire.

În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată de către instanță a

prevederilor art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia încheierii din 24

iunie 2020 (f.d. 108). Însă, probe care să confirme recepționarea acesteia de către

2

recurent la materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, recursul depus la data de 24 iulie

2020 este în termen.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Colegiul menționează că revizuirea este mijlocul procesual prin care sunt

atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, erori puse

în lumină ca urmare a descoperirii unor fapte și împrejurări necunoscute instanței și

deci, inexistente în materialul probator de la dosar.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Din analiza dispozițiilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

întemeiază pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unul din aspectele

fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor juridice, care

instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au stabilit definitiv o

chestiune, hotărârea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea Brumărescu versus

România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999-VII, și Roșca versus Moldova,

nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice care

duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o

importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a cauzei.

Deci, pentru revizuirea unei decizii, este necesar ca să fie noi faptele sau

împrejurările invocate, adică, orice situație, stare care în mod autonom sau prin

coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii.

Materialele cauzei atestă că depunând cererea de revizuire împotriva hotărârii

din 12 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, revizuentul a invocat

prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, menționând că la 08 iunie 2019

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată

Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica

Moldova.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de către revizuente

raportate la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel just

3

le-a apreciat ca nefiind concludente și că ar rezida din interpretarea greșită a

prevederilor art. 449 lit. b) CPC.

Or, cele invocate de revizuent nu se înacadrează în condițiile cerute pentru ca

o circumstanță să fie categorisită ca fiind una nouă în temeiul art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă.

În raport cu conținutul cererii de recurs și în sensul normelor de drept

procedural enunțate instanța de recurs reține că instanța de apel corect a respins

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Or, temeiurile de revizuire urmează a fi prevăzute în legislație în mod obiectiv

și exhaustiv, astfel încât nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

În hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a menționat că o

derogare de la principiul res judicata este justificată doar atunci când este necesară

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În astfel de circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel

Chișinău privind respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, fapt ce

impune situația respingerii recursului și menținerii încheierii din 24 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Bogos Igor, reprezentat de avocatul Daniliuc

Nicolae.

Se menține încheierea din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bogos Igor împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării judecării cauzei în

termen rezonabil și încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 750 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4