2r-206/20 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin erorile savirsite in procesul penal de procurori si instantele de judecata

Dosarul nr. 2r-206/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Mardari, V. Burduh, M. Ghervas)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Bogos, reprezentat

de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Guvernului Republicii Moldova,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul penal de procurori și

instanțele de judecată și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Igor Bogos,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău

constată:

La 10 ianuarie 2019, Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul penal de procurori și

instanțele de judecată și încasarea cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 din Declarația Universală

a Drepturilor Omului, art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol

adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

1

Libertăților Fundamentale, art. 1, 20, 53 din Constituția RM, art. 11 Cod civil, a

solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în

beneficiul lui a sumei de 850 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

erorile săvârșite în procesul penal de procurori și instanțele de judecată și a sumei de

10 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Igor Bogos și menținută hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Igor Bogos, reprezentat de avocatul

Nicolae Daniliuc.

La 21 noiembrie 2019, Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC,

a invocat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea

nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii Moldova prin

vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și

incompetent.

Așadar, hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 13 noiembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție sunt în contradicție cu art. 6 paragraful 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, or instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale, fiind

controlate ilegal și anticonstituțional de fostul regim oligarhic.

Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Igor Bogos, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

La 26 februarie 2020, Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a

declarat recurs împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii recurate,

admiterea cererii de revizuire.

În motivarea recursului a invocat că Curtea de Apel Chișinău eronat a

considerat că art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019 nu pot servi temei de revizuire prevăzut

de art. 449 lit. b) CPC.

A remarcat că la 8 iunie 2019, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat

Hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, ca urmare, poporul Republicii

2

Moldova prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat,

corupt și incompetent.

Astfel, concluziile Curții de Apel Chișinău, expuse în încheierea din

19 decembrie 2019, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind interpretate

eronat și aplicate greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor

Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

art. 1, 6, 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 12, 4, 7, 20, 116, 120 din Constituția RM și Hotărârii Parlamentului Republicii

Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 30 ianuarie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 175).

Tot actele cauzei atestă că la 25 februarie 2020, reprezentantul recurentului,

avocatul Nicolae Daniliuc a primit copia încheierii recurate, ceea ce se atestă prin

cererea anexată la actele cauzei (f. d. 177).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 26 februarie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 21 noiembrie 2019, Igor Bogos,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din

19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă

(f. d. 142-144, 170-174).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuentul,

solicitând revizuirea deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a invocat

drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC, menționând că a apărut o

3

circumstanță esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului

la momentul examinării cauzei în fond.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău

în sensul că temeiul invocat de Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC

și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au

fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, referirea lui Igor Bogos la Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova

nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în

categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea

unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu cauza

civilă respectivă, declarația menționată făcând referire la situația social-politică a

țării.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentului invocat în

recurs în sensul că Curtea de Apel Chișinău eronat a interpretat prevederile Hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată

4

Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica

Moldova.

În acest context și alte argumente ale recurentului invocate în recurs sunt

lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul

invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii

recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Igor Bogos, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc.

Se menține încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Bogos, reprezentat de

avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin erorile săvârșite în procesul penal de procurori și instanțele de

judecată și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5