2ra-1103/20 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii

Dosarul nr. 2ra-1103/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Murguleț)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Danilov, O. Cojocaru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Galina Crivaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Crivaia

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești,

împotriva deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t a t ă :

La 18 octombrie 2018, Galina Crivaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

administratorul autorizat Mariana Odagiu cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

din 22 aprilie 2016 emisă de Judecătoriei Bălți.

În motivarea acțiunii s-a indicat că prin hotărârea din 22 aprilie 2016 a

Judecătoriei Bălți s-a încasat de la SA „Produse Cerealiere” în beneficiul

reclamantei salariul restant în sumă de 14 679,31 de lei și cheltuielile de judecată

în sumă de 84,95 de lei.

A invocat că la 01 martie 2017, a înaintat spre executare documentul

executoriu nr. 2-105/16, administratorului autorizat Mariana Odagiu, care la

recepționat la 20 martie 2017, deoarece întreprinderea se afla în proces de

insolvabilitate.

Totodată, a afirmat că până la data înaintării acțiunii în instanță documentul

executoriu nu a fost executat integral, nefiind achitată suma restantă în cuantum de

2401,14 lei.

Reclamanta a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Bălți, repararea

prejudiciului moral cauzat în sumă de 28 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 700 de lei.

Prin hotărârea din 21 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată depusă Galina Crivaia împotriva Ministerului

1

Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu administratorul autorizat

Mariana Odagiu cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 18 martie 2019, Galina

Crivaia a depus apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Galina Crivaia și s-a menținut hotărârea din 21

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, Colegiul Curții de Apel Chișinău, analizând situația de

fapt, în raport cu prevederile legale aplicabile cazului, a considerat că concluzia

instanței de fond de respinge a cererii de chemare în judecată depuse de Galina

Crivaia, este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în

conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Actul de dispoziție a

instanței de fond fiind adoptat cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea

corectă a normelor de drept material.

În susținerea poziției respective, instanța de apel a considerat oportun de a

reitera prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, potrivit căruia repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea

a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea

de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

Totodată, a indicat că art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului stabilește că, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptată împotriva sa.

După cum denotă actele cauzei, Colegiul a reținut că Galina Crivaia s-a

adresat în instanța de judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, solicitând constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii din 22 aprilie 2016 a Judecătoriei Bălți, repararea

prejudiciului moral cauzat în sumă de 28 000 de lei cât și încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 700 de lei.

Conform art. 2 alin. (6) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparației

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de

pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și

a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant.

2

Astfel, conform comportamentului administratorului autorizat Mariana

Odagiu, potrivit probelor prezentate, Colegiul a reținut că administratorul autorizat

a întreprins toate măsurile necesare în vederea executării hotărârii în cauză, titlul

executoriu fiind executat în termen rezonabil, de aceea nu se atestă încălcarea

dreptului cu privire la neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii din 22 aprilie

2016 a Judecătoriei Bălți.

Reieșind din circumstanțele menționate, argumentele apelantei invocate în

susținerea poziției sale, Colegiul li-a considerat neîntemeiate, deoarece se combat

cu cele invocate și se axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate

pe deplin de instanța de fond, având la bază cumulul de probe, care au fost

administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute

de normele de drept material.

La 05 mai 2020, Galina Crivaia a declarat recurs, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi soluții

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată au aplicat eronat și

au încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei, au interpretat eronat legea precum și probele prezentate, iar erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 ianuarie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 28 februarie 2020 (f.d. 105), or, la actele

cauzei nu se regăsește dovada recepționării acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul declarat la 05 mai 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La data de 06 iulie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1103/2020, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 140), care a fost recepționată la data de 08 iulie 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f.d. 141), or, până la data examinării cauzei nu

au depus referință.

Examinând temeiurile recursului declarat de Galina Crivaia, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Galina Crivaia nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

4

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Galina Crivaia, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Galina Crivaia, împotriva

deciziei din 28 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5