3ra-865/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-865/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central – Al. Roșca Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – Al. Gheorghieș, Au. Toderaș, Eu. Bejenaru DECIZIE 23 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Ala Cobăneanu Galina Stratulat Maria Ghervas examinând recursul depus de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei și Consiliului municipal Bălți, persoane terțe Instituția Medico-Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și Instituția Medico- Sanitară Publică „Centrul Stomatologic Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, constată: La 22 iulie 2019, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei și Consiliului municipal Bălți,

persoane terțe Instituția Medico-Sanitară Publică (în continuare IMSP) „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și IMSP „Centrul Stomatologic Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în ordinea art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de legalitate al Deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 „Cu privire la coordonarea Regulamentului de organizare și funcționare al Instituției Medico- Sanitare Publice „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în redacția nouă” și al Deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019 „Cu privire la coordonarea Regulamentului de organizare și funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul Stomatologic Bălți”.

1 Analizând regulamentele anexe la deciziile nominalizare, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depistat mai multe încălcări. În concret, prin pct. 18 subpct. 5 din Regulamentul aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 s-a stabilit că fondatorul aprobă devizul de venituri și cheltuieli (business-plan) al instituției și modificările la acesta. Însă, aceste atribuții nu sunt prevăzute în Regulamentul-cadru aprobat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În același timp, atribuțiile prevăzute la pct. 24 subpct. 5 și 6 din Regulamentul nominalizat țin de competența fondatorului, dar nu a Consiliului administrativ. Or, conform pct. 18 subpct.

3 și 4 din Regulamentul-Cadru (anexa 4 la Ordinul nr. 1086 din 30 decembrie 2016 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale), în atribuțiile fondatorului intră încheierea și desfacerea contractului de management al instituției cu directorul instituției, stabilirea și evaluarea indicatorilor de performanță a activității instituției, precum și drepturilor salariate ale conducătorului în conformitate cu legislația în vigoare; stabilirea performanțelor individuale și drepturilor salariale ale vicedirectorilor instituției în conformitate cu legislația în vigoare.

Totodată, conform pct. 26 din Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016, salariul de funcție, precum și suplimentele la salariul de funcție lunar, acordarea premiilor personalului de conducere din instituțiile medico-sanitare publice, specificați în anexa nr. 3 la prezentul Regulament, în funcție de calitățile manageriale și profesionale ale personalului de conducere, indicatorii de performanță în activitatea instituției, se stabilesc de persoana responsabilă a fondatorului instituțiilor medico-sanitare publice, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Succesiv, reclamantul a indicat că și atribuțiile stipulate la pct. 20 subpct. 5 și 6 din Regulamentul aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019, țin de competența fondatorului, dar nu a Consiliului administrativ.

Or, potrivit pct. 26 din Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016, salariul de funcție, precum și suplimentele la salariul de funcție lunar, acordarea premiilor personalului de conducere din instituțiile medico- sanitare publice, specificați în anexa nr. 3 la prezentul Regulament, în funcție de calitățile manageriale și profesionale ale personalului de conducere, indicatorii de performanță în activitatea instituției, se stabilesc de persoana responsabilă a fondatorului instituțiilor medico-sanitare publice, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Mai mult ca atât, Regulamentele-cadru, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1086 din 30 decembrie 2016, nu operează cu noțiunea de „Medic- șef” și „Medic-șef adjunct”. Respectiv, la caz este vorba de director și vicedirector. Totodată, la pct. 14 subpct. 2 din Regulamentul aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019 este stipulat că fondatorul are competența de a angaja, în bază de contract de management al instituției, încheiat pe un termen de cinci ani și a elibera din funcție directorul IMSP. 2 Astfel, reclamantul a învederat că, stabilind aceste încălcări, a expediat în adresa Consiliului municipal Bălți notificările nr. 1304/OT1-621 și nr. 1304/OT1- 622 din 13 iunie 2019, prin care a solicitat modificarea sau după caz abrogarea parțială a deciziilor menționate.

Însă, nu a primit răspuns la aceste notificări în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, conform art. 68 alin. (3)-(4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006. Reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea pct. 18 subpct. 5 și pct. 24 subpct. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 și anularea pct. 20 subpct. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019. Prin hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat (f.d.

70, 75-77 recto-verso). În consolidarea soluției prima instanță a reținut ca fiind legale actele administrative contestate, întrucât la baza emiterii acestora a stat Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1086 din 30 decembrie 2016 „cu privire la aprobarea Regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale prestatorilor de servicii de sănătate”. Cu atât mai mult că, autoritatea publică locală a coordonat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale adoptarea Deciziilor nr. 2/27 și nr. 2/28 din 26 aprilie 2019, ultima dând aviz pozitiv la aprobarea acestor Regulamente. Prin decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (f.d.

106, 107-113). În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu este împuternicit de legislație de a înainta în instanța de judecată prezenta acțiune, nefiind demonstrată existența încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, prin emiterea actelor administrative normative contestate. Instanța de apel a notat că, prin Codul administrativ, legiuitorul a modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ.

Astfel, art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 urmează a fi aplicat doar dacă nu contravine principiilor Codului administrativ, iar revendicarea încălcării, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ la înaintarea acțiunii de contencios administrativ este o condiție obligatorie de admisibilitate a acțiunii. La 30 iulie 2020, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus la Curtea de Apel Bălți recurs motivat, semnat electronic, împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Bălți, pentru judecare în fond (f.d.

116, 117-120). 3 În motivarea recursului, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a invocat prevederile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 12, art. 20, art. 39, art. 189 alin. (1) și art. 203 lit. c) din Codul administrativ, pct. 1, pct. 9 alin. (2) lit. a) și b) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, art. 64-69 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006. Finalmente, recurentul a notat că, în sensul normelor citate, legiuitorul îi oferă nu doar dreptul, ci și obligația, ce survine din executarea atribuțiilor funcționale atribuite prin lege Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, de a sesiza instanța de judecată cu o acțiune în contencios administrativ, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal.

Astfel, în opinia sa, instanța de apel eronat a apreciat prevederile legii și neîntemeiat a lipsit Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, care este unicul organ împuternicit în efectuarea controlului de legalitate al actelor administrative, de dreptul de a contesta în instanța de judecată actele ilegale, aprobate de autoritățile publice locale. La 05 august 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților și persoanelor terțe pentru notificare copia recursului depus de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, cu explicarea dreptului de a depune referințe. Deși, conform avizelor de recepție a corespondenței DS9350353747AS, DS9350353748AS și DS9350353747AS Primăria și Consiliul municipal Bălți, cât și IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și IMSP „Centrul Stomatologic Bălți” au recepționat copia recursului la 07 august 2020, nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referință asupra motivelor recursului.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat admisibil recursul depus de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Bălți a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă 4 altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile. În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, la 26 aprilie 2019, Consiliul Municipal Bălți a emis Decizia nr. 2/27 „Cu privire la coordonarea Regulamentului de organizare și funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în redacția nouă (f.d.

5-9 recto-verso). Tot la 26 aprilie 2019, Consiliul Municipal Bălți a emis Decizia nr. 2/28 „Cu privire la coordonarea Regulamentului de organizare și funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul Stomatologic Bălți” (f.d. 10-14 recto-verso). Prin notificarea nr. 1304/OT1-621 din 13 iunie 2019, în temeiul art. 63, 64 și 68 alin. (1)-(2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 8 lit. g) și pct. 9 subpct. 2 lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Bălți reexaminarea și modificarea sau, după caz, abrogarea Regulamentului de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, anexă la Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019 (f.d.

15 recto-verso). De asemenea, prin notificarea nr. 1304/OT1-622 din 13 iunie 2019, în temeiul art. 63, 64 și 68 alin. (1)-(2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 8 lit. g) și pct. 9 subpct. 2 lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Bălți reexaminarea și modificarea sau, după caz, abrogarea Regulamentului de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” în redacția nouă, Regulamentului de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, anexă la Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 (f.d.

16 recto-verso). Invocând că nu a primit răspuns în termenul legal la notificările expediate, la 22 iulie 2019, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei și Consiliului municipal Bălți, persoane terțe IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, prin care a solicitat anularea pct. 18 subpct. 5 și pct. 24 subpct. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 și anularea pct. 20 subpct.

5 și 6 din Regulamentul de organizare și 5 funcționare al IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019. Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Bălți, sediul central, prin hotărârea din 23 decembrie 2019, a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat (f.d. 70, 75-77 recto-verso). Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 16 iunie 2020 a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a emis o decizie nouă, prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (f.d.

106, 107-113). Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, instanța de recurs constată că instanța inferioară a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, iar drept consecință neîntemeiat a conchis că Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu este împuternicit de legislație de a înainta în instanța de judecată prezenta acțiune. Or, conform art. 61 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.

Prin prisma art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea sunt supuse controlului obligatoriu. Potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu. În corespundere cu art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, în redacția în vigoare la data efectuării controlului administrativ, (1) în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

(2) În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. (3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. (4) În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

La capitolul dat Colegiul consideră pertinente și prevederile art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, care prevăd că anumite aspecte ce țin de activitatea 6 administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, pct. 7 lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009, stipulează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice, Cancelaria de Stat are inter alia atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relațiile acestuia cu autoritățile administrației publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al activității autorităților respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este abilitat cu următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, inclusiv al actelor normative emise de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia. În corespundere cu pct. 9 subpct.

2) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin, Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de autoritățile administrației publice locale: a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității locale această ilegalitate și solicitînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială; b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul contestat, instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care autoritatea locală emitentă nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din corelația normelor legale precitate, Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat a conchis inadmisibilitatea acțiunii înaintate de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, din motiv că acesta nu este împuternicit de legislație de a înainta în instanța de contencios administrativ prezenta acțiune, nefiind demonstrat existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim a Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat prin emiterea actelor administrative normative contestate. Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației publice locale.

Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, rezultă din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, 7 Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Colegiul învederează că Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 sunt norme legislative speciale, ce reglementează activitatea administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar drept consecință sunt norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ.

Astfel, deși, prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ, acestea nu are aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9 subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile speței, normele legislative prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 au forță de norme legislative speciale derogatorii de la regula generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel trebuia să verifice legalitatea actelor administrative contestate de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și să emită o hotărâre judecătorească, prin care să efectueze controlul judecătoresc al pct. 18 subpct. 5 și pct. 24 subpct. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/27 din 26 aprilie 2019 și anularea pct. 20 subpct. 5 și 6 din Regulamentul de organizare și funcționare al IMSP „Centrul Stomatologic Bălți”, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26 aprilie 2019. Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil.

La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară. La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani c. Spaniei, unde Înalta Curte a notat că în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO. Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre rejudecare.

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și nu a judecat în fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului 8 depus de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casării integrale a deciziei din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform articolelor 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. Se casează integral decizia din 16 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți și se restituie cauza în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei și Consiliului municipal Bălți, persoane terțe Instituția Medico-Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” și Instituția Medico- Sanitară Publică „Centrul Stomatologic Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Ala Cobăneanu Galina Stratulat Maria Ghervas 9