2ra-1249/20 — ridicarea sechestrului

dosarul nr. 2ra-1249/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Brăgaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, I. Dutca, I. Muruianu) ÎNCHEIERE 23 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Corcodel Mihail și Corcodel Maria împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea sechestrului aplicat asupra bunului imobil, împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria și a fost menținută hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă La data de 01 noiembrie 2018 Corcodel Mihail și Corcodel Maria au depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la ridicarea sechestrului aplicat pe apartamentul nr. 222 situat în mun.

Chișinău, str. Academician Natalia Gheorghiu, 30 și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că din banii obținuți din vânzarea casei din s. Hârtop, r-l Cimișlia, dar și din economiile existente rezultate vinderii imobilului de pe strada Hristo Botev ,23/1 din mun. Chișinău, au procurat apartamentul nr. 222 situat în mun. Chișinău, str. Academician Natalia Gheorghiu 30. Au specificat că deoarece Corcodel Mihail are dificultăți la deplasare, au solicitat să fie ajutați în procurarea imobilului de către fiul lor Corcodel Vladislav. Contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului de pe str. Academician Natalia Gheorghiu, nr.30, mun. Chișinău este întocmit pe beneficiarii reali și anume soții Corcodel Mihail și Corcodel Maria.

Au menționat că apartamentul a fost procurat de la soții Tonconog, fiind întocmit și respectivul contract nr. 2111 din 12.04.2012, iar faptul procurării apartamentului și achitării sumelor negociate, poate fi confirmat inclusiv de către familia Tonconog, care va confirma cine a achitat apartamentul și cine intenționa să-l folosească, inclusiv prin recipisa pe care o dețin. În acest context, au invocat că este eronat faptul că în anul 2000, fiul lor Corcodel Vladislav care numai finisase studiile la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău, obținea venituri ilegale cum se invocă în ordonanța de aplicare a sechestrului și în așa mod ulterior în 2012 s-a procurat apartamentul nr. 222 de pe str. Academician Natalia Gheorghiu.

La fel, relatează că este eronată și informația, că în o perioada de 17 ani, Maria Corcodel a acumulat venit din pensie în mărime de 18.433 lei - informația trecută în mod oficial în actul procesual al organului de urmărire penală. Un simplu calcul prezumă, că pensia sa constituie aproximativ o mie de lei pe an, lucru care totalmente este imposibil. Aceste aspecte denotă caracterul formal și superficial al investigațiilor ce au stat la baza aplicării sechestrului pe bunul care le aparține. Au menționat reclamanții că, pe data de 30 decembrie 2016, pe marginea cauzei penale nr. 20169781168 Procurorul în Procuratura Anticorupție a emis ordonanța privind aplicarea sechestrului pe un șir de bunuri imobile și mobile, printre care și apartamentul nr. 222 amplasat în mun.

Chișinau, str. Academician Natalia Gheorghiu, nr. 30 - care aparține cu drept de proprietate lui Corcodel Mihail și Corcodel Maria. Au mai susținut că în conținutul ordonanței de aplicare a sechestrului unica referință la apartamentul lor este: „În cadrul perchezițiilor s-a stabilit că pe Corcodel Mihail, tatăl lui Corcodel Vladislav este înregistrat imobilul amplasat pe str. Academician Natalia Gheorghiu, nr. 30, ap. 222, mun. Chișinău, procurat de la Tonconog Victoria.

Însă materialele cauzei penale atestă faptul că Corcodel Mihail pe parcursul anilor 1999- 2016 a obținut venituri salariate din activitatea didactică de 231113 lei, iar soția acestuia Corcodel Maria în perioada anilor 1999-2016 a obținut un venit din pensie în mărime de 18 433,41 de lei”, or, alte careva probe pertinente ce ar demonstra caracterul ilicit de dobândire a imobilului dat, acuzarea nu a prezentat și toate declarațiile și referințele la așa zisele analize a veniturilor poartă un caracter formal și declarativ, fără nici un suport juridic. Nefiind de acord cu încheierea judecătorului de instrucție de aplicare a sechestrului pe bunul imobil care le aparține, reclamanții la 22 ianuarie 2017 au înaintat cerere de recurs la Curtea de Apel Chișinău cu solicitarea scoaterii sechestrului și prin urmare, la 21 martie 2017, Colegiul Curții de Apel, a respins recursul declarat ca nefondat.

Reclamanții consideră că prin măsurile de sechestru aplicate asupra apartamentului lor a fost grav afectat dreptul lor de proprietate fără nici un temei. În acest sens, urmează a fi reținut faptul că nu a fost stabilit nici un raport de legătură între bunurile lor și infracțiunea de care este învinuit Vladislav Corcodel, iar bunurile lor provin din veniturile lor personale. La fel, au indicat că sechestrele asupra bunurilor reclamanților au fost aplicate la 30 decembrie 2016, în această perioadă, reclamanții au depus cereri repetate privind audierea lor și acordarea dreptului de a prezenta sursa veniturilor care le-au permis achiziționarea bunului în cauză, dar cu toate acestea, cererile de audiere și prezentarea probelor de către reclamanți au fost respinse tacit.

Comunică că din decembrie 2016 de când a fost aplicat sechestrul pe bunul lor și până la momentul de față, dânșii nu au nici un statut procesual pe cauza penală menționată, nu au fost nici o dată audiați de către organul de urmărire penală și nu 2 le-a fost permisă prezentarea probelor și înscrisurilor ce ar atesta caracterul licit de dobândire a bunului sechestrat. Au susținut reclamanții, că nu există niciun temei valabil de a menține sub sechestru bunurile acestora, or aceștia au probat calitatea lor de proprietari și au demonstrat inexistența temeiurilor și posibilității pentru aplicarea ulterioară a măsurilor de confiscare specială sau extinsă asupra proprietății lor. Solicită reclamanții Corcodel Mihail și Corcodel Maria scoaterea de sub sechestru a bunului imobil situat în mun.

Chișinău, str. Academician Natalia Gheorghiu, nr. 30, ap. 222, nr. cadastral 0100101.808.01.222 și încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în mărime de 4000 de lei. Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă. Corcodel Mihail și Corcodel Maria au declarat apel împotriva hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria și a fost menținută hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În viziunea instanței de apel nu există nici un dubiu că prin sechestru operat de organele de drept penal se aduce atingere a unor elemente ale dreptului de proprietate al reclamanților garantat de Constituție și de CEDO și în special a dreptului lor de dispoziție asupra bunului. În accepțiunea instanței de apel, este cert și faptul că reclamanții, în calitatea lor de proprietari ai imobilului sechestrat, nu au niciun statut în cadrul cauzei penale, adică nu sunt bănuiți sau învinuiți. Totuși, având în vedere că această limitare a dreptului de proprietate este una temporară, pornind de la interesul general urmărit de legea penală, în vederea asigurării unei posibile confiscări a bunurilor rezultate din infracțiune, instanța de apel, punând în balanță interesul privat cu interesul public, a constatat că proporționalitatea acestora nu a fost încălcată.

La 14 iulie 2020 Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie, au declarat recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului au invocat aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. În opinia recurenților, nu există niciun temei valabil de a menține sub sechestru bunurile lor, or aceștia au probat calitatea lor de proprietari și au demonstrat inexistența temeiurilor și posibilității pentru aplicarea ulterioară a măsurilor de confiscare specială sau extinsă asupra proprietății lor. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 3 Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău la data de 12 mai 2020 a expediat în adresa recurenților copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 14 iulie 2020 se consideră a fi depus în termen. Curtea Supremă de Justiție a transmis intimatului Procuratura Anticorupție copia recursului, fiind recepționată la data de 04 august 2020, însă referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 4 instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Corcodel Mihail și Corcodel Maria, reprezentați de avocatul Hotineanu Anatolie, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5