3r-253/20 — contestarea actului administrativ

3r-253/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-253/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

DECIZIE

21 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la contestarea și obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de chemare în judecată a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 28 august 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” a

depus în instanța de contencios administrativ cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 4125 din

25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista partidelor și altor

organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui

Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, în partea punctului 1 din hotărâre și

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre cu privire la includerea

Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor

organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui

Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.

Prin încheierea din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului

administrativ, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ.

La 8 septembrie 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”

a depus recurs împotriva încheierii din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 11 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, a fost

1

anulată încheierea din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului

administrativ, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și f)

din Codul administrativ.

La 18 septembrie 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, a depus recurs împotriva încheierii

din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și procedural.

Astfel, a indicat că în cadrul ședinței de judecată a fost înaintată o cerere cu

privire la sesizarea Curții Constituționale privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a) Cod electoral, pe care

instanța de judecată nu a soluționat-o, pronunțând încheierea recurată prin care a

declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată.

La fel, a susținut că este greșită soluția primei instanțe de declarare a acțiunii ca

inadmisibilă, deoarece reieșind din prevederile art. 163 lit. c) Cod administrativ,

procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede

expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.

În cazul dat, a enunțat că Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace”, cade sub incidența excepțiilor prevăzute de art. 163 Cod administrativ, cu

atât mai mult că legea specială prevede adresarea nemijlocită și directă în instanța

de contencios administrativ, prin urmare fiind străină speței aserțiunile evocate în

încheierea contestată.

Sub un alt aspect recurentul a relatat că hotărârea nr.4125 din 25 august 2020 a

Comisiei Electorale Centrale, obiect al cererii de chemare în judecată, ține de esența

dreptului constituțional de vot și de a fi ales, precum și a valorilor democratice, motiv

din care intervenția instanței de judecată, admisă de Codul Electoral, poate fi

realizată doar în cazul în care dreptul constituțional și valorile democratice sunt puse

în pericol, în frauda dreptului și valorilor protejate de Constituție.

A remarcat că un proces electoral echitabil și democratic presupune respectarea

unui șir de drepturi fundamentale ale omului și libertăți, pe care statul este obligat

să le apere și să le promoveze.

Prin omisiunile admise de instanța de fond la emiterea încheierii contestate, a

susținut că a fost adusă o atingere prevederilor art. 38 alin. (2) din Codul

administrativ, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod

echitabil, în termen rezonabil, de către o instanță de judecată independentă,

imparțială și instituită prin lege. În acest scop, instanța de judecată este obligată să

dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a

procesului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii și remiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

2

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale în perioada

electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar

împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de 17

septembrie 2020.

Astfel, recursul depus la 18 septembrie 2020 de către Partidul Politic Partidul

Acasă Construim Europa ,,Pace”, este în termen.

La 18 septembrie 2020 și suplimentar la 19 septembrie 2020, în adresa Comisiei

Electorale Centrale a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat acest drept

procedural.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 17 septembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, a fost declarată

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și f) Cod administrativ, și anume că

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17, și nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208.

La caz, verificând legalitatea încheierii date, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că aceasta este adoptată

în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile

instanței de judecată la examinarea admisibilității acțiunii în contencios

administrativ.

Astfel, pornind de la prevederile art. 5 Cod administrativ, activitatea

administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative,

a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care

se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

3

Conform art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) din

Codul administrativ, poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să

emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune,

la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței

sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau

a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în

parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În speța dedusă judecății, completul reține că reclamantul a depus o acțiune în

contestare și în obligare, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) și b)

Cod administrativ, având în vedere că acesta prin contestația depusă a solicitat

anularea hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu

privire la lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține

candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, în

partea punctului 1 din hotărâre, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale de

a emite hotărâre cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim

Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a

susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie

2020.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. e) din același articol, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Articolul 17 din Codul administrativ, statuează că drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în

contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere

prin activitatea administrativă contestată.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 septembrie 2020

4

întemeiat a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii în contestare depusă de

Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Aceasta deoarece, reclamantul-recurent Partidul Politic Partidul Acasă

Construim Europa ,,Pace” atât în prima instanță, cât și în ordine de recurs nu a

prezentat niciun argument fondat prin care să motiveze și să justifice explicit care

sunt în concret drepturile acestuia atinse prin adoptarea hotărârii nr. 4125 din 25

august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista partidelor și altor

organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui

Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.

În susținerea acestui punct de vedere, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ învederează că pentru a pretinde apărarea pe

calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant

urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a

fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul

administrativ, cu titlu de principiu inserează existența dreptului vătămat prin

activitatea administrativă.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține ca fiind justă concluzia primei instanțe cu referire la faptul că

hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale se limitează

doar la reproducerea listei partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de

a susține candidați la alegerile Președintelui Republcii Moldova din 1 noiembrie

2020.

Or, conform art. 26 alin. (1) lit. d) Cod electoral, în perioada electorală, Comisia

Electorală Centrală are următoarele atribuții: în baza datelor prezentate de Agenția

Servicii Publice, publică lista partidelor și altor organizații social-politice care au

dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidații și persoanele de încredere

ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale.

În acest sens, este de menționat că prin scrisoarea înregistrată la Comisia

Electorală Centrală cu nr. CEC-7/8701 din 21 august 2020, Agenția Servicii Publice

a prezentat lista actualizată a partidelor și altor organizații social-policite la situația

din 17 august 2020, iar conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor

juridice și a deciziei privind înregistrarea persoanei juridice, urmează că Partidul

Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” a fost înregistrat în data de 25

august 2020.

Prin urmare, hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale

Centrale nu are niciun impact asupra drepturilor Partidului Politic Partidul Acasă

Construim Europa ,,Pace”, aceasta reflectând situația din 17 august 2020, dată la

care partidul nu era înregistrat. Cu atât mai mult, reclamantul nici nu a fost lipsit de

posibilitatea de a solicita Comisiei Electorale Centrale includerea sa în lista

partidelor și altor organizații social-policite cu dreptul de a susține candidați la

alegerile prezidențiale.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că la depunerea acțiunii de contencios

administrativ, nu a fost indicat, în sensul admisibilității acesteia, revindecarea unui

drept propriu al Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, lezat

prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale.

5

De altfel, pentru ca un act administrativ să poată fi contestat de o persoană, se

impune condiția de încălcare a unui drept al său prin activitatea administrativă, însă

din motivele descrise atât în acțiune, cât și în recurs, nu rezultă dreptul încălcat,

precum și nici o circumstanță care ar justifica atingerea adusă uneia din prerogativele

dreptului de a fi ales.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) și (3) din Constituția

Republicii Moldova, cetățenii se pot asocia liber în partide și în alte organizații

social-politice. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a

cetățenilor și, în condițiile legii, participă la alegeri. Statul asigură respectarea

drepturilor și intereselor legitime ale partidelor și ale altor organizații social-politice.

La capitolul dat, este remarcabil că din analiza materialelor cauzei și, în special

a cererii de chemare în judecată, nu se deduce lezarea unor drepturi vătămate ale

Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, reclamantul invocând în

acțiune, lipsa partidului în lista atașată conform anexei la hotărârea contestată, prin

prisma descrierilor unor norme generale, fără însă a invoca prin ce și care anume

activități concrete ale Comisie Electorale Centrale, i-a fost încălcat un drept

recunoscut de lege.

Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana

trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile

acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul

pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul

administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu,

condiție ce la caz nu s-a confirmat.

În ordinea celor expuse, completul reține că Curtea de Apel Chișinău just a

constatat că Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, contestând

hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale, nu a

revendicat încălcarea unui drept al său în sensul art.17 în coroborare cu art.189

alin.(1) Cod administrativ, și asta deoarece, pentru admisibilitatea acțiunii în sensul

art. 17, art.20 și art.189 alin.(1) Cod administrativ, reclamantul urmează să revendice

un drept propriu vătămat prin activitatea administrativă prevăzut de art. 5 Cod

administrativ, condiție ce nu se atestă la caz.

La acest segment, completul invocă și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale

probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente

niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a

cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a

subliniat că nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o ,,actio popularis” în scopul

interpretării drepturilor recunoscute în Convenție. Aceasta nu autorizează nici

persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar

pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția

respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului

Unit).

În același timp, întru aplicarea dispozițiilor ce reglementează condițiile de

admisibilitate a acțiunii, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează și temeiul prevăzut de art. 207 alin. (2) lit. f)

6

Cod administrativ, conform căruia acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special când nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208.

În conformitate cu art. 208 alin. (3) Cod administrativ, dacă procedura

prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul

în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de

emitere a actului administrativ individual.

Așa după cum rezultă din materialele cauzei, subsecvent cerinței de anulare a

hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale, reclamantul a

solicitat instanței de contencios administrativ și obligarea Comisiei Electorale

Centrale de a emite hotărâre cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă

Construim Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu

dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1

noiembrie 2020.

Față de această împrejurare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că reclamantul Partidul Politic Partidul Acasă

Construim Europa ,,Pace”, a depus acțiunea în obligare contrar art. 208 alin. (3) din

Codul administrativ, adică fără a depune anterior la Comisia Electorală Centrală o

cerere de emitere a actului administrativ individual.

Ca urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a reținut și faptul că reclamantul nu

a respectat procedura legală prevăzută de Codul administrativ, în privința înaintării

acțiunii în obligare de emitere a actului administrativ.

În acest sens, argumentul recurentului precum că ar cădea sub incidența

excepțiilor prevăzute de art. 163 Cod administrativ, fiind îndreptățit de a se adresa

nemijlocit în instanța de judecată, este nefondat, întrucât reieșind din dispozițiile art.

208 alin. (3) Cod administrativ, rezultă fără dubiu care sunt condițiile de admitere a

acțiunii în obligare.

Astfel, în acord cu aspectele reținute de instanța de fond, se constată

că reclamantul urma să se conducă de prevederile art. 208 alin. (3) Cod administrativ

și să solicite Comisie Electorale Centrale anterior depunerii acțiunii, emiterea unei

hotărâri cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține

candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 și doar

ulterior, în caz de refuz sau de nesoluționare a cererii, urma să depună acțiunea în

obligare în instanța de contencios administrativ.

Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil inadmisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ, motiv din care încheierea din 17 septembrie 2020,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ o

apreciază legală și întemeiată.

Pentru motivele arătate, completul notează că necesitatea declarării acțiunii ca

fiind inadmisibilă, se datorează și faptului că protecția efectivă a drepturilor

subiective impune instanței de judecată obligația de a reține spre examinare doar

acțiunile ce denotă un caracter serios, adică un interes imediat și practic pentru

reclamant, fapt ce în speță nu se atestă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că examinarea admisibilității după criteriul instituit de art. 207 din Codul

administrativ, constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de articolul 6 §

1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar

7

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea

unor condiții de admisibilitate pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie

o încălcare a accesului liber la justiție (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie

2019, § 27).

Cât privesc criticile formulate de recurent în privința faptului că în ședința de

judecată a fost înaintată o cerere cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a) Cod

electoral, pe care instanța de judecată nu a soluționat-o, completul menționează

următoarele. În conformitate cu prevederile art. 195 Cod administrativ și art. 121

alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de

neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a

fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva

hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii, pe când,

la caz cererea de chemare în judecată nu a fost acceptată, fiind declarată

inadmisibilă. Respectiv, solicitarea enunțată urmărește soarta acțiunii care a fost

declarată inadmisibilă, or, examinarea cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate este condiționată de succesul admisibilității acțiunii în

contencios administrativ, fiind legate indisolubil una de alta.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră neîntemeiate argumentele recurentului, deoarece

aceastea sunt lipsite de suport legal.

Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că încheierea Curții de

Apel Chișinău este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa

,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca.

Se menține încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la contestarea și obligarea emiterii actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

8