3r-253/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-253/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) DECIZIE 21 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă : La 28 august 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” a depus în instanța de contencios administrativ cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, în partea punctului 1 din hotărâre și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”,

în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020. Prin încheierea din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ. La 8 septembrie 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” a depus recurs împotriva încheierii din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 11 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, a fost 1 anulată încheierea din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și f) din Codul administrativ. La 18 septembrie 2020 Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, a depus recurs împotriva încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

Astfel, a indicat că în cadrul ședinței de judecată a fost înaintată o cerere cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a) Cod electoral, pe care instanța de judecată nu a soluționat-o, pronunțând încheierea recurată prin care a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată. La fel, a susținut că este greșită soluția primei instanțe de declarare a acțiunii ca inadmisibilă, deoarece reieșind din prevederile art. 163 lit. c) Cod administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată.

În cazul dat, a enunțat că Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, cade sub incidența excepțiilor prevăzute de art. 163 Cod administrativ, cu atât mai mult că legea specială prevede adresarea nemijlocită și directă în instanța de contencios administrativ, prin urmare fiind străină speței aserțiunile evocate în încheierea contestată. Sub un alt aspect recurentul a relatat că hotărârea nr.4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale, obiect al cererii de chemare în judecată, ține de esența dreptului constituțional de vot și de a fi ales, precum și a valorilor democratice, motiv din care intervenția instanței de judecată, admisă de Codul Electoral, poate fi realizată doar în cazul în care dreptul constituțional și valorile democratice sunt puse în pericol, în frauda dreptului și valorilor protejate de Constituție.

A remarcat că un proces electoral echitabil și democratic presupune respectarea unui șir de drepturi fundamentale ale omului și libertăți, pe care statul este obligat să le apere și să le promoveze. Prin omisiunile admise de instanța de fond la emiterea încheierii contestate, a susținut că a fost adusă o atingere prevederilor art. 38 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod echitabil, în termen rezonabil, de către o instanță de judecată independentă, imparțială și instituită prin lege. În acest scop, instanța de judecată este obligată să dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a procesului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii și remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea 2 contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, la caz, se contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de 17 septembrie 2020. Astfel, recursul depus la 18 septembrie 2020 de către Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, este în termen. La 18 septembrie 2020 și suplimentar la 19 septembrie 2020, în adresa Comisiei Electorale Centrale a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) și f) Cod administrativ, și anume că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17, și nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208. La caz, verificând legalitatea încheierii date, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că aceasta este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de judecată la examinarea admisibilității acțiunii în contencios administrativ.

Astfel, pornind de la prevederile art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. 3 Conform art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În speța dedusă judecății, completul reține că reclamantul a depus o acțiune în contestare și în obligare, în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ, având în vedere că acesta prin contestația depusă a solicitat anularea hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, în partea punctului 1 din hotărâre, precum și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020. Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

În corespundere cu alin. (2) lit. e) din același articol, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17. Articolul 17 din Codul administrativ, statuează că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 17 septembrie 2020 4 întemeiat a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii în contestare depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Aceasta deoarece, reclamantul-recurent Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” atât în prima instanță, cât și în ordine de recurs nu a prezentat niciun argument fondat prin care să motiveze și să justifice explicit care sunt în concret drepturile acestuia atinse prin adoptarea hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020. În susținerea acestui punct de vedere, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ învederează că pentru a pretinde apărarea pe calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul administrativ, cu titlu de principiu inserează existența dreptului vătămat prin activitatea administrativă.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind justă concluzia primei instanțe cu referire la faptul că hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale se limitează doar la reproducerea listei partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republcii Moldova din 1 noiembrie 2020. Or, conform art. 26 alin. (1) lit. d) Cod electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor și altor organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidații și persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale.

În acest sens, este de menționat că prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-7/8701 din 21 august 2020, Agenția Servicii Publice a prezentat lista actualizată a partidelor și altor organizații social-policite la situația din 17 august 2020, iar conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și a deciziei privind înregistrarea persoanei juridice, urmează că Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” a fost înregistrat în data de 25 august 2020. Prin urmare, hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale nu are niciun impact asupra drepturilor Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, aceasta reflectând situația din 17 august 2020, dată la care partidul nu era înregistrat.

Cu atât mai mult, reclamantul nici nu a fost lipsit de posibilitatea de a solicita Comisiei Electorale Centrale includerea sa în lista partidelor și altor organizații social-policite cu dreptul de a susține candidați la alegerile prezidențiale. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că la depunerea acțiunii de contencios administrativ, nu a fost indicat, în sensul admisibilității acesteia, revindecarea unui drept propriu al Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, lezat prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale.

5 De altfel, pentru ca un act administrativ să poată fi contestat de o persoană, se impune condiția de încălcare a unui drept al său prin activitatea administrativă, însă din motivele descrise atât în acțiune, cât și în recurs, nu rezultă dreptul încălcat, precum și nici o circumstanță care ar justifica atingerea adusă uneia din prerogativele dreptului de a fi ales. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, cetățenii se pot asocia liber în partide și în alte organizații social-politice. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în condițiile legii, participă la alegeri.

Statul asigură respectarea drepturilor și intereselor legitime ale partidelor și ale altor organizații social-politice. La capitolul dat, este remarcabil că din analiza materialelor cauzei și, în special a cererii de chemare în judecată, nu se deduce lezarea unor drepturi vătămate ale Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, reclamantul invocând în acțiune, lipsa partidului în lista atașată conform anexei la hotărârea contestată, prin prisma descrierilor unor norme generale, fără însă a invoca prin ce și care anume activități concrete ale Comisie Electorale Centrale, i-a fost încălcat un drept recunoscut de lege.

Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu, condiție ce la caz nu s-a confirmat.

În ordinea celor expuse, completul reține că Curtea de Apel Chișinău just a constatat că Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, contestând hotărârea nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale, nu a revendicat încălcarea unui drept al său în sensul art.17 în coroborare cu art.189 alin.(1) Cod administrativ, și asta deoarece, pentru admisibilitatea acțiunii în sensul art. 17, art.20 și art.189 alin.(1) Cod administrativ, reclamantul urmează să revendice un drept propriu vătămat prin activitatea administrativă prevăzut de art. 5 Cod administrativ, condiție ce nu se atestă la caz.

La acest segment, completul invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o ,,actio popularis” în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție. Aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

În același timp, întru aplicarea dispozițiilor ce reglementează condițiile de admisibilitate a acțiunii, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează și temeiul prevăzut de art. 207 alin. (2) lit. f) 6 Cod administrativ, conform căruia acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208. În conformitate cu art. 208 alin. (3) Cod administrativ, dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

Așa după cum rezultă din materialele cauzei, subsecvent cerinței de anulare a hotărârii nr. 4125 din 25 august 2020 a Comisiei Electorale Centrale, reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020. Față de această împrejurare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că reclamantul Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, a depus acțiunea în obligare contrar art. 208 alin. (3) din Codul administrativ, adică fără a depune anterior la Comisia Electorală Centrală o cerere de emitere a actului administrativ individual.

Ca urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a reținut și faptul că reclamantul nu a respectat procedura legală prevăzută de Codul administrativ, în privința înaintării acțiunii în obligare de emitere a actului administrativ. În acest sens, argumentul recurentului precum că ar cădea sub incidența excepțiilor prevăzute de art. 163 Cod administrativ, fiind îndreptățit de a se adresa nemijlocit în instanța de judecată, este nefondat, întrucât reieșind din dispozițiile art. 208 alin. (3) Cod administrativ, rezultă fără dubiu care sunt condițiile de admitere a acțiunii în obligare.

Astfel, în acord cu aspectele reținute de instanța de fond, se constată că reclamantul urma să se conducă de prevederile art. 208 alin. (3) Cod administrativ și să solicite Comisie Electorale Centrale anterior depunerii acțiunii, emiterea unei hotărâri cu privire la includerea Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, în lista partidelor și altor organizații social-politice cu dreptul de a susține candidați la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 și doar ulterior, în caz de refuz sau de nesoluționare a cererii, urma să depună acțiunea în obligare în instanța de contencios administrativ. Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, motiv din care încheierea din 17 septembrie 2020, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ o apreciază legală și întemeiată.

Pentru motivele arătate, completul notează că necesitatea declarării acțiunii ca fiind inadmisibilă, se datorează și faptului că protecția efectivă a drepturilor subiective impune instanței de judecată obligația de a reține spre examinare doar acțiunile ce denotă un caracter serios, adică un interes imediat și practic pentru reclamant, fapt ce în speță nu se atestă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că examinarea admisibilității după criteriul instituit de art. 207 din Codul administrativ, constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar 7 potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea unor condiții de admisibilitate pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a accesului liber la justiție (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27). Cât privesc criticile formulate de recurent în privința faptului că în ședința de judecată a fost înaintată o cerere cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a) Cod electoral, pe care instanța de judecată nu a soluționat-o, completul menționează următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 195 Cod administrativ și art. 121 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii, pe când, la caz cererea de chemare în judecată nu a fost acceptată, fiind declarată inadmisibilă. Respectiv, solicitarea enunțată urmărește soarta acțiunii care a fost declarată inadmisibilă, or, examinarea cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate este condiționată de succesul admisibilității acțiunii în contencios administrativ, fiind legate indisolubil una de alta.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră neîntemeiate argumentele recurentului, deoarece aceastea sunt lipsite de suport legal. Din considerentele menționate, și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel Chișinău este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace”, reprezentat de avocatul Maxim Chișca.

Se menține încheierea din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ,,Pace” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea și obligarea emiterii actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 8