3r-186/20 — accesul la informatie

3r-186/20 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-186/20

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

D E C I Z I E

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Simion Beglița,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Simion

Beglița împotriva Societății pe Acțiuni ,,Introscop” privind accesul la informație,

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de Simion Beglița împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil, pe motivul

neprezentării apelului motivat și prin care recursul declarat de Simion Beglița

împotriva încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a

fost considerat inadmisibil, pe motivul neprezentării recursului motivat,

c o n s t a t ă:

La 21 decembrie 2015, Simion Beglița a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Societății pe Acțiuni ,,Introscop”

privind accesul la informație.

Prin încheierea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost încetat procesul în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de Simion Beglița împotriva Societății pe Acțiuni ,,Introscop”

privind accesul la informație în partea pretențiilor ce ține de obligarea Societății pe

Acțiuni ,,Introscop” de a-i elibera: copiile foilor de comandă din lunile decembrie

1994, ianuarie, februarie și martie 1995 pe numele reclamantului, certificat,

adeverință sau un alt înscris prin care să se menționeze categoriile de reglare ale

aparatului ОГБ-3-3575-1А la care a participat reclamantul în luna iulie 1994

conform dispoziției nr.4 din 4.07.1994 și a ordinului nr.194/c din 5.07.1994, copia

ordinului nr.128 din 12.09.1994 de schimbare a regimului de lucru la Societatea pe

Acțiuni ,,Introscop”; copia ordinului Societății pe Acțiuni ,,Introscop” nr. 128 din

12.09.1994 autentificată corespunzător; copiile listelor integrale conform ordinii

cronologice pentru primirea spațiului locativ cetățenilor care au nevoie de

îmbunătățirea condițiilor de trai la Societatea pe Acțiuni ,,Introscop” în baza

proceselor-verbale nr.14 din 26.05.1991, nr.58 din 27.02.1992, nr.79 din

11.02.1993, nr.94 din 26.05.1994, nr.106 din 23.03.1995; certificat-adeverință sau

un alt înscris, care ar confirma faptul, că reclamantul începând cu anul 1991 era

primul la rândul comun pentru a primi un apartament cu 2 camere conform rubricii

1

,,Numărul stabilit în ordinea succesiunii” anexa nr.4 a Regulamentului cu privire la

modul de acordare a încăperilor de locuit nr.405 din 25.11.1987 la Societatea pe

Acțiuni ,,Introscop”; certificat adeverință sau un alt înscris prin care să se

menționează categoriile de reglare ale aparatului ОГБ-3-3575-1А de mărime patru,

cinci și șase, diferite lucrări conform codului foilor de comandă pentru salarizarea

premială în acord și premială din fondul conducătorului care este

"01592cKbl239000/no/A18820000 регул." la care a participat reclamantul de la

05.07.1994 până la 30.07.1994 și 01.12.1994 până la 05.12.1994 inclusiv; copiile

foilor de plată a salariului și a foilor de comandă pentru luna iunie 1994 ale

reglorilor Societății pe Acțiuni ,,Introscop” Anatolie Cojarschii, Vladimir Haliuc și

Iațchevici Iurie; copiile foilor de plată a salariului și a foilor de comandă pentru

luna august 1994 a reglorilor Societății pe Acțiuni ,,Introscop” Vladimir Haliuc,

Iurie Iațchevici. Copiile de plată a salariului și a foilor de comandă pentru luna

octombrie 1994 a reglorului Societății pe Acțiuni ,,Introscop” Iurie Iațchevici,

deoarece într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri s-au emis hotărâri judecătorești rămase irevocabile. S-a explicat părților

că nu se admite o nouă adresarea în judecată a aceleiași părți cu privire la același

obiect și pe aceleași temeiuri.

Prin hotărîrea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul

Simion Beglița împotriva Societății pe Acțiuni ,,Introscop” privind accesul la

informație solicitat prin cererile cu nr.464 din 26.10.2015, nr.572 din 11.12.2015,

nr.599 din 24.12.2015, nr.20 din 14.01.2016, nr.93 din 29.02.2016, nr.124 din

18.03.2016, nr.643 din 19.10.2017, nr.310 din 11.07.2016, recuperarea

prejudiciului material în sumă de 422663.03 lei; recuperarea prejudiciului moral în

suma de 500000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La data de 13 aprilie 2019, Simion Beglița a depus recurs nemotivat împotriva

încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, solicitând

casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Ulterior, la data de 26 aprilie 2019, Simion Beglița a depus apel nemotivat

împotriva hotărîrii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare.

Prin notificare, în conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, a fost remisă părții apelante hotărârea motivată și s-a stabilit

apelantului Simion Beglița, un termen de 30 zile de la recepționarea prezentei

notificări pentru depunerea cererii de apel și recurs motivate prin intermediul

secretariatului Curții de Apel Chișinău, explicându-i-se lui Simion Beglița, faptul

că se prescrie obligația de prezentare a motivării apelului în termenul indicat și

incidența aplicării prevederilor art. 236 Cod administrativ, în cazul nerespectării

acestuia.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat

de Simion Beglița împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil, pe motivul neprezentării apelului

motivat. Totodată, recursul declarat de Simion Beglița împotriva încheierii din 29

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil,

pe motivul neprezentării recursului motivat.

2

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 15 iunie 2020, Simion Beglița a

depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 23 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de

apel pentru judecarea apelului în fond.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

În opinia sa, acțiunile și faptele cazului au demonstrat intenția de a contesta

hotărîrea primei instanțe, fiind depus în termen apelul nemotivat, doar că starea de

sănătate în care s-a aflat dânsul a perturbat buna și normala desfășurare a

procesului, fiind redactată hotărârea primei instanțe peste termenul legal de

redactare.

Prin referința depusă la 21 august 2020, Societatea pe Acțiuni ,,Introscop” a

solicitat respingerea recursului cu menținerea încheierii recurate.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de recurs reține că recursul depus de Simion Beglița la 15 iunie 2020

(vol.VII,f.d.146) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost

recepționată de recurent la data de 1 iunie 2020 (vol.VII,f.d.142).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Simion

Beglița împotriva încheierii din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care recursul declarat împotriva încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil, pe motivul neprezentării

recursului motivat, urmează a fi declarat ca inadmisibil. Totodată, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la

concluzia că recursul depus de Simion Beglița împotriva încheierii din 23 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat împotriva hotărârii din 29

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil,

pe motivul neprezentării apelului motivat este neîntemeiat și urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Cu referire la recursul depus de Simion Beglița împotriva încheierii din

23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care recursul declarat

împotriva încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana a fost considerat inadmisibil, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 243 alin. (1) lit. a) Cod

administrativ, conform cărora examinând recursul împotriva încheierii

judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul

inadmisibil.

3

Colegiul reține că încheierea din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

în partea enunțată nu se supune niciunei căi de atac și nu poate forma obiectul

recursului, or, Curtea de Apel Chișinău în partea respectivă a examinat cauza de

contencios administrativ ca instanță de recurs și nu ca instanță de apel, adică

încheierea nominalizată, a cărei casare a fost solicitată în recursul vizat, a fost

emisă în privința verificării legalității încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, care nu se referă la fondul cauzei, și respectiv, în acest

caz încheierea de inadmisibilitate a recursului nu se supune niciunei căi de atac.

Totodată, deși dispozitivul încheierii contestate prevede posibilitatea

contestării cu recurs, aceasta nu poate constitui temei pentru depunerea recursului,

în situația în care, legislația în vigoare nu prevede o astfel de cale de atac pentru

asemenea încheieri.

Din interpretarea coroborată a prevederilor legale sus-menționate și a

circumstanțelor cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că încheierea din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în partea declarării ca inadmisbile a recursului declarat împotriva

încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nu poate fi

contestată cu recurs, fapt care prin prisma art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ

atrage inadmisibilitatea cererii de recurs în partea vizată.

Cu referire la recursul depus de Simion Beglița împotriva încheierii din

23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat

împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana a fost considerat inadmisibil, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) Cod

administrativ, conform cărora examinând recursul împotriva încheierii

judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Astfel, din conținutul recursului depus de Simion Beglița, rezultă că

recurentul nu este de acord cu încheierea din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care apelul declarat împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil, pe motivul

neprezentării apelului motivat (vol.VII,f.d.146-151).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că

motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege (vol.VII,127-

134).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării

inadmisibile a apelului, pe motivul neprezentării apelului motivat în termenul

prevăzut de lege, justă.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ apelul se depune la

instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2)

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

4

Totodată, conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În corespundere cu art. 97 alin. (1) Cod administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. (2) Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin

dispoziția autorității publice. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b)

notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

recomandată.

Iar prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărîrea din 29 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de reclamantul Simion Beglița (vol.VII,f.d.95-103).

La fel, s-a constatat că, invocând ilegalitatea acestei hotătâti, la data de 26

aprilie 2019, Simion Beglița a contestat-o cu apel nemotivat (vol.VII,f.d.91-92).

Tot actele cauzei atestă că, prin notificare, în conformitate cu prevederile art.

232 alin. (2) Cod administrativ, Curtea de Apel Chișinău a expediat apelantului

Simion Beglița, pe adresa indicată expres în cererea de apel, copia hotărârii

motivate din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

(vol.VII,91,121), însă aceasta nu a fost recepționată de către recurentul-apelant din

motive ce nu depind de voința instanței de apel – pentru că destinatarul nu s-a

prezentat la oficiul poștal pentru a ridica corespondența, ceea ce se confirmă prin

informația corespunzătoare anexată la dosar, din care rezultă că plicul a rămas

nereclamat (vol.VII,f.d.123,verso).

În acest sens, argumentele recurentului Simion Beglița, invocate în recurs

precum că, notificarea hotărârii motivate din 29 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana a fost expediată în perioada când dânsul s-ar fi aflat în

concediul medical, nu pot constitui drept temei pentru admiterea recursului,

casarea încheierii recurate și remiterea cauzei la rejudecare,

Într-adevăr, pornind de la textul normei de drept procedural în baza căreia

instanța de apel a declarat ca inadmisibil apelul declarat de Simion Beglița pe

motivul neprezentării apelului motivat – art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) în coroborare

cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, se deduce expres că motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate.

Aici Colegiul notează că, deși, la materialele cauzei lipsesc confirmări de

recepționare de către partea recurentă a hotărârii motivate, în speță, această

circumstanță nu poate fi reținută întru justificarea neprezentării motivării apelului

timp de 9 luni de zile (de la data depunerii cererii de apel nemotivată și până la

data soluționării chestiunii punerii apelului pe rol), în situația în care, cauza în

ordine de apel, s-a judecat anume la cererea de apel depusă de Simion Beglița.

5

Or, Simion Beglița având calitatea procesuală de apelant, trebuia să

îndeplinească anumite obligațiuni, iar în cazul neîndeplinirii, este ținut să suporte

consecințele nefavorabile.

De altfel, chiar și în situația în care recurentul nu a recepționat hotărîrea

motivată din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Colegiul

evidențiază că reclamantul a cunoscut despre existența litigiului, contestând cu apel

hotărârea primei instanțe și urma a se interesa de soarta dosarului, aspect relevat și

în jurisprudența CtEDO care obligă părțile de a urmări desfășurarea procesului și a

depune diligența necesară în realizarea obligațiilor și drepturilor procedurale.

Subsidiar, instanța de recurs notează că hotărârea motivată din 29 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana care s-a solicitat a fi contestată prin apelul

nemotivat a fost publicată la data de 18 septembrie 2019 pe pagina web a

Judecătoriei Chișinău (www.instanțe.justice.md), care de asemenea acorda

posibilitatea recurentului de a lua cunoștință de hotărârea integrală a instanței de

fond, însă fără careva succes.

Astfel, în situația relatată, având în vedere diligența părților de a urmări

desfășurarea procesului, precum și obligația participanților la proces, Colegiul

conchide că recurentul a eludat obligația sa de a-și valorifica drepturile procedurale

în termenul stabilit de legiuitor, or, deși, la caz nu poate fi determinată expres data

recepționării de către partea recurentă a hotărârii motivate a instanței de fond din

29 martie 2019, drept urmare a expedierii acesteia de către instanța de apel,

conform notificării fără număr și fără dată, Colegiul relevă că în situația în care

personal a contestat cu apel nemotivat hotărârea primei instanțe, Simion Beglița

urma a depune diligența necesară și a urmări desfășurarea procesului la care este

parte și a întreprinde acțiuni în vederea înaintării cererii de apel motivate sau

eliberării copiei hotărârii motivate.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul declarat de Simion Beglița pe motivul neprezentării apelului

motivat în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Or, Simion

Beglița, fiind conștient că a depus încă la 26 aprilie 2019 cererea de apel

nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

cerințele legale, condiții însă ce nu se atestă la caz, cu atât mai mult că reieșind din

certificatele medicale anexate de recurent, rezultă că regimul prescris acestuia a

fost unul ambulatoriu (vol.VII,f.d.152-155), adică fără ca acesta să fie internat în

spital.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică

direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea

de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept

procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării

actului judecătoresc contestat.

Or, în cazul examinării apelului declarat de Simion Beglița pe fond, se va

încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și

6

preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă

drepturile partricipanților la un proces echitabil.

Colegiul remarcă ca fiind indubitabil că obligația recurentului stabilită de

Lege de a prezenta prin prisma art. 232 alin. (2) Cod administrativ motivarea

apelului, urmărește scopul unei bune administrări a justiției în Republica Moldova,

nefiind disproporționate în raport cu acest scop, iar conform jurisprudenței CEDO,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În această ordine de idei, Colegiul respinge ca neîntemeiate și argumentele

recursului precum că instanța de apel greșit a examinat admisibilitatea apelului prin

prisma Codului administrativ, deoarece rezultând din sensul normei de drept art.

258 alin. (3) Cod administrativ, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, condiție care a fost respectată

de către instanța ierarhic inferioară.

La fel, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului nici faptul precum

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procesului din

15 ianuarie 2020, or, apelul declarat de Simion Beglița împotriva hotărârii din 29

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil.

Respectiv, examinarea cererii privind suspendarea procesului este condiționată de

punerea pe rol a apelului, care însă a fost declarat inadmisbil.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul în această parte urmează a fi

respins cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se declară inadmisibil recursul depus de Simion Beglița împotriva încheierii

din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care recursul declarat

împotriva încheierii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a

fost considerat inadmisibil.

Se respinge recursul depus de Simion Beglița împotriva încheierii din 23

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat împotriva

hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost

considerat inadmisibil.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Simion Beglița

împotriva Societății pe Acțiuni ,,Introscop” privind accesul la informație, în partea

7

în care apelul declarat împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana a fost considerat inadmisibil.

Decizia în partea declarării inadmisibile a recursului nu se supune niciunei căi

de atac, iar în partea respingerii recursului este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

8