2r-392/20 — rezolutiunea contractului de antrepriza, incasarea sumei prestatiei, repararea prejudiciului moral

2r-392/20 — rezolutiunea contractului de antrepriza, incasarea sumei prestatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-392/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sângerei (jud.: Iu. Malcoci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

09 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru

Gheorghi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Antoșciuc Elena

împotriva lui Sporneac Vadim cu privire la rezoluțiunea contractului de antrepriză,

încasarea sumei prestației, repararea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a restituit

apelul declarat de Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2020 Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi în

baza mandatului seria MA nr. 1445232 din 24 octombrie 2019, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Sporneac Vadim, solicitând rezoluțiunea contractului

de antrepriză, încasarea sumei de 19.000 de lei cu titlu de prestație în urma rezoluțiunii

contractului, 3.500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 6.101 lei cheltuieli de judecată,

constituită din 6.000 de lei cheltuieli de asistență juridică și 101 lei pentru răspunsul

oferit de Agenția Servicii Publice referitor la domiciliul pârâtului.

Prin hotărârea din 18 mai 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 19 mai 2020 Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi a

declarat apel nemotivat și netimbrat împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 22 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii de

apel depusă de Antoșciuc Elena reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi și s-a acordat

apelantei termen până la 07 iulie 2020, ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor cererii

de apel, și anume să fie indicate esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau

netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază

apelul, probele invocate în susținerea apelului, precum și prezentarea dovezii de plată a

taxei de stat în mărime de 427,50 de lei. Totodată, s-a explicat apelantei Antoșciuc Elena

că în cazul în care nu vor fi înlăturate neajunsurile menționate în termenul stabilit prin

încheierea respectivă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit apelul

declarat de Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, din motivul că

apelanta nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 22 iunie

1

2020, adică în termenul stabilit până la 07 iulie 2020, ora 16:00, nu a lichidat neajunsurile

cererii de apel.

La 14 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, Antoșciuc

Elena reprezentată de Tataru Gheorghi a declarat recurs împotriva încheierii instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 08 iulie 2020 a Curții de Apel

Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la faza primirii cererii de

apel.

În motivarea recursului avocatul Tataru Gheorghi a indicat că instanța de apel a

expediat încheierea de a nu da curs cererii de apel din 22 iunie 2020, doar în adresa

apelantei, care domiciliază în or. XXXXX, deși drepturile și interesele acesteia sunt

reprezentate de către el, care își desfășoară activitatea în XXXXX, care de fapt a depus

apelul inițial.

A invocat că la 06 iulie 2020, în interiorul termenului stabilit, Elena Antoșciuc prin

intermediul oficiului poștal a depus cererea de apel motivată, la care a fost anexat

originalul ordinului de încasarea a numerarului, prin care se confirmă achitarea taxei de

stat impusă pentru cererea de apel în sumă de 428 de lei, expediată în adresa Curții de

Apel Bălți. Însă, Curtea de Apel Bălți nu a ținut cont de aceasta și prin încheierea din 08

iulie 2020 a restituit apelul declarat de Antoșciuc Elena din motiv că nu s-a conformat

indicațiilor prestabilite în încheierea din 22 iunie 2020.

Reprezentantul recurentei consideră că, concluzia instanței de apel de restituire a

apelului depus de Elena Antoșciuc este eronată, or, cererea de apel motivată, la care a

fost anexată dovada de plată a taxei de stat, a fost prezentată Curții de Apel Bălți la data

de 06 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, care este un mijloc legal de depunere a

cererii, adică în interiorul termenului acordat de instanța de apel în încheierea din 22

iunie 2020, până la 07 iulie 2020, ora 16:00.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți

a fost expediată în adresa Elenei Antoșciuc și avocatului acesteia Tataru Gheorghi, prin

intermediul poștei electronice și oficiului poștal, la 09 iulie 2020 (f.d. 82-83),

recepționată de către recurentă la 10 iulie 2020 (f.d. 104).

Astfel, recursul declarat la 14 iulie 2020, este în termen.

La 22 iulie 2020, în adresa lui Sporneac Vadim a fost expediată copia recursului

declarat de Antoșciuc Elena reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 101), însă intimatul nu și-a valorificat

dreptul procedural respectivă.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel și

restituirea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin

încheierea casată.

2

Conform art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se depune

în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul

în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Potrivit art. 365 alin. (1) lit. d), e), f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, în

cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, probele

invocate în susținerea apelului, solicitarea apelantului. La cererea de apel se anexează

dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

În conformitate cu art. art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 19 mai 2020,

Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, a declarat apel nemotivat și

netimbrat împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 64).

Prin încheierea din 22 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii de

apel depusă de Antoșciuc Elena reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi și s-a acordat

apelantei termen până la 07 iulie 2020, orele 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor

cererii de apel, și anume să fie indicate esența și temeiurile apelului, argumentul

ilegalității sau netemeinicia hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul, probele invocate în susținerea apelului, precum și să fie prezentată

dovada achitării taxei de stat în mărime de 427,50 de lei. Totodată, s-a explicat apelantei

Antoșciuc Elena că în cazul în care nu vor fi înlăturate neajunsurile menționate în

termenul stabilit prin încheierea respectivă, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

va fi restituită (f.d. 70).

Se reține că în partea motivată a încheierii din 22 iunie 2020, Curtea de Apel Bălți a

indicat apelantei că apelul motivat și dovada achitării taxei de stat urmează să fie

prezentate și înregistrate la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie)

până la 07 iulie 2020, ora 16:00, iar la utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta

electronică, oficiul poștal) să se asigure că actul procesual va ajunge în instanța de apel

cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță și nicidecum până la ora

24:00 a ultimei zile a termenului.

Actele cauzei atestă că încheierea din 22 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost

expediată în adresa Elenei Antoșciuc la 24 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal

(f.d. 71) și a fost recepționată de apelantă la 29 iunie 2020, fapt ce rezultă din avizul de

recepție (f.d. 72).

Ține de menționat, că apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat, au fost

depuse de avocatul Tataru Gheorghi la oficiul poștal Chișinău, la 06 iulie 2020 (f.d. 75-

80), însă înregistrate cu întârziere în cancelaria Curții de Apel Bălți abia la 08 iulie 2020,

adică peste termenul stabilit de instanța de apel.

Ca urmare, prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit

apelul declarat de Antoșciuc Elena, reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, din motiv

că apelanta nu s-a conformat indicațiilor obligatorii stabilite prin încheierea din 22 iunie

2020 (f.d. 73-74).

3

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură

se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură,

a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul

caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni

pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă

începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include

în termen.

În conformitate cu art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actul de

procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei

zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au

fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte

de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.

Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o

altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Din norma dată de drept rezultă că pornind de la caracterul obligatoriu al actelor

judecătorești de dispoziție, justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile

reflectate în actul de dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost

fixat un termen-limită (termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei

de stat pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât

acesta urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să

prezinte actele enunțate, iar la utilizarea mijloacelor de comunicare (poșta electronica,

oficiul poștal), să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de judecată) cel

târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță și nicidecum până la ora 24:00 a

ultimei zile a termenului. O altă abordare decât aceasta va echivala cu o încălcare a

termenului de procedură, fixat de instanță.

Totodată, în cazul în care instanța de judecată a stabilit data și ora până la care

trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care trebuie să o execute are

obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în

actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată

(judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege.

Iar, în cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța

judecătorească ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se

încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Conform art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

4

pripită soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel depusă de Antoșciuc Elena

reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, or, culpa că cererea de apel motivată, la care a

fost anexată dovada de plată a taxei de stat în mărime de 428 de lei, a fost înregistrată cu

întârziere în cancelaria Curții de Apel Bălți la 08 iulie 2020, nu poate fi imputată

recurentei/apelante, deoarece instanța de apel nu a indicat expres, clar și explicit în

dispozitivul încheierii din 22 iunie 2020, că apelul motivat și dovada achitării taxei de

stat urmează să fie prezentate și înregistrate anume la Direcția Evidență și Documentare

Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți până la 07 iulie 2020, ora 16:00.

Deși în partea motivată a încheierii din 22 iunie 2020, Curtea de Apel Bălți a

precizat apelantei că apelul motivat și dovada achitării taxei de stat urmează să fie

prezentate și înregistrate anume în Direcția Evidență și Documentare Procesuală

(cancelarie) până la 07 iulie 2020, ora 16:00, totuși în dispozitivul încheierii respective

instanța nu a indicat informația completă referitor la locul, unde actul de procedură

trebuie efectuat nemijlocit, ceea ce a generat în consecință o confuzie în înțelegerea

apelantei referitor la metoda de depunere a apelului motivat și a dovezii de plată a taxei

de stat.

Date fiind cele relatate și având în vedere că încheierea recurată a fost emisă cu

încălcări de procedură, ce afectează dreptul recurentei la un proces echitabil, aceasta

urmează a fi casată, or, menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare

a dreptului ultimei la un proces echitabil garantat atât de legislația în vigoare, cât și

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, precum și o îngrădire la accesul la instanță.

La acest capitol instanța de recurs subliniază că, jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului denotă că riscul unei greșeli făcute de o autoritate de stat trebuie să

fie suportat de stat, iar erorile nu trebuie să fie remediate pe seama persoanei în cauză (a

se vedea cauza Platakou vs. Grecia, 11 ianuarie 2001, parag. 39; Freitag vs. Germania, 19

iulie 2007, parag. 41; Šimecki vs. Croația, 30 aprilie 2014, parag. 46; Čakarevic vs.

Croația, 28 aprilie 2018, parag. 80). În toate aceste cazuri, reclamanții au fost sancționați

procedural pentru erorile făcute de organele statului, pentru care nu ar fi trebuit să-și

asume nicio responsabilitate.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Antoșciuc Elena reprezentată de avocatul Tataru Gheorghi, de a casa integral

încheierea din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți și de a restitui cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în același complet de judecată, la etapa primirii cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Antoșciuc Elena reprezentată de avocatul Tataru

Gheorghi.

Se casează integral încheierea din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Antoșciuc Elena împotriva lui

Sporneac Vadim cu privire la rezoluțiunea contractului de antrepriză, încasarea sumei

prestației, repararea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei

5

spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în același complet de judecată, la etapa primirii

cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6